Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)
1974-04-26 / nr. 7751
Pag. 1 98 M «Bina juniorilor no prliojuloşto din nou préióntoreo unor réaliréri ín jimg, domeniuî Defhrilâţîi cu speranţe!« »portului de performanţa diri ţara noastră. Deşi preocuparea unităţilor sportive pentru depistarea, selecţiai Instruirea şi educarea elementelor cu perspective nu cunoaşte peste tot . Intensitatea cuvenita, succesele obţinute de unele cluburi şi asociaţii, de unele şcoli sportive, sunt Indiscutabile. Fireşte, nu lipsesc dificultăţile, Inerente acolo unde dorinţa de afirmare, de a munci mai bine şi cu mai mult spor nu primeşte suportul condiţiilor organizatorice şi materiale optime sau unde ele nu ‘ »frrt folosite Instod Judicios — la maximum. Dar, relatările consemnează şi Interpretează tendinţa unor unităţi sportive de a ridica la un nivel cit mai înalt activitatea cu actualele mlădiţe, viitori candidaţi la medaliile campionatelor balcanice, europene, mondiale şi ale Jocurilor Olimpice. PiUMORNAk aiTl PfRFDBMtmimm ORŞOVA-0 CONCURENŢA SERIOASĂ A... MILEI 23 însemnări despre o nouă pepinieră a sporturilor nautice Şcoala Sportiva din Oriova — care funcţionează in cadrul Liceului Ştefan Plavăţ din oraşul dunărean — are secţii de atletism, handbal, caiac-canoe şi canotaj academic. Punctind rezultatele foarte bune obţinute de secţia de handbal (prof. Ion Cernescu), care a promovat, la scurt timp după înfiinţare, în divizia republicană de juniori, vom trece la secţiile de caiac-canoe şi canotaj, asupra cărora vrem să ne oprim de această dată. Evaluînd la justa lor valoare posibilităţile excelente pe care le oferă sporturilor nautice splendidul lac de acumulare, forurile conducătoare din Orşova au decis în septembrie 73 înfiinţarea unor clase experimentele de caiac-canoe şi canotaj în cadrul Liceului din localitate. S-a stabilit ca trei clase (două a V-a şi una a XX-a) să fie destinate pregătirii caiaciştilor, coinoiştilor şi canotorilor, fiecare clasă fiind împărţită in trei grupe de cite 12 elevi. Dintre acestea, două grupe practică sportul padelei şi papuei, iar cea de a treia este destinată schifiştilor. La secţia caiac-canoe, sub conducerea profesorilor Manoilă Milicin şi Ion Şipoş, precum şi a soţiilor acestora (de asemenea profesoare şi foste sportive), activitatea se desfăşoară după un program riguros, cu pregătiri la bac — în timpul sezonului rece — şi antrenamente intense, pe apă, de la prima rază de soare a primăverii. Secţia dispune de o bază materială excelentă — prin eforturile conjugate ale federaţiei de specialitate şi Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului — materializată in 100 de locuri bn îmbărbâţiUni, două şalupe, un bac (după reamenajare poate fi considerat printre cele mai bune din ţară !) şi o sală de forţă utilată cu toată aparatura necesară. Diin păcate, însă, nu există deocamdată un hangar corespunzător în care să fie păstrate ambarcaţiunile, dar in scurt timp va fi rezolvată şi această problemă. Cu condiţiile enumerate, secţia de caiac-canoe de la Şcoala sportivă Orşova a început să dea roade, iar numeca acelea ale lui Gerhard Vilcea, lise Swoboda, Carmen Voitec şi Erica Popov vor ajunge să fie cunoscute foarte bine în curînd, poate chiar în noul sezon care va începe la sfirşitul lunii. Secţia de canotaj are însă de rezolvat multe probleme. Antrenorul Sergie Morariu, care a avut inliţiativa înfiinţării acestei secţii şi care continuă să lucreze cu deosebită pasiune alături de elevii săi, ne spunea, fără fărsă modestie : „Eu mi-am luat încă o specializare (prof. Morariu are, de fapt, specializarea gimnastică — n.n.) doar ca să pot iniţia activitatea de canotaj din oraşul nostru. Aştept, însă, ca în curtind Orşova să primească profesori, cu cunoştinţe vaste în canotaj, dornici să ne ajute la creşterea unor sportivi talentaţi de v doare". Pină la sosirea acestor specialişti, să vedem, însă, condiţiile in care lucrează schimiştii Semii sportive Orşova. La dispoziţia celor 36 de copii se află doar... , bărbi, dintre care una este o pseudo-ambarcaţiune, fiind de fapt o „universală“ transformată Intr-un 4+1E adevărat, şcoala a încheiat recent un contract cu CIL Reghin pentru cite la Schituri, dar acestea vor sosi abia la sfirşitul lunii iulie, aşa că pregătirile pentru campionatele republicane de juniori (programate în mai — la fond şi in august — In viteză) vor trebui să fie făcute tot pe bărcile de acum... şi sfirşit, notind numele elterve schifişti de perspectivă — Ana Ghebaură, Gheorghiţa Vlaicu, Popă Borca, Cristina Bodnar şi Ingeborg Sebec — vrem să vorbim in citeva cuvinte şi despre activitatea de yachting din Orşova. Din pasiunea fostului căpitan de vas, drum pensionar, Constantin Vulpescu, yachtingul a prins viaţă la Orşova, polarizind atenţia unui mare număr de copii. Pasionatul „lup de mare“ a construit — cu sprijinul unui timplar din oraş — 12 ambarcaţiuni clasa „Optimist“ infirnţind, totodată, un cerc de yachting la „Casa pionierilor“. Pentru yachtinenii care dovedesc aptitudini deosebite, există posibilitatea continuării activităţii de performanţă la asociaţia sportivă „Dunărea“ (de pe lângă Şantierele navale Orşova), care ar trebui să acorde, însă, o mai mare atenţie acestei discipline, cu atît mai mult cu citare la activ citeva rezultate promiţătoare la campionatele de juniori. Sporturile nautice cuceresc, deci, la Orşova tot mai mult interesul tineretului, iar realizările de pină acum, ne dovedesc că într-un viitor destul de apropiat în sfera marilor performanţe ale caiacului, caniei şi schituiii românesc vor apare tot mai multe nume ale Sportivrilor orşoveni. Horia ALEXANDRESCU Secţia de handbal a Şcolii sportive nr. 3 Bucureşti, tînără şi pusă pe fapte mari, se afirmă pe zi ce trece datorită mai ales echipei masculine care activează in divizia republicană a Școlarilor si juniorilor. Sub conducerea antrenorului Gheorghe Iornescu, echipa a reușit in ultimii ani rezultate bune si foarte bune, printre care se numără calificarea în turneul final al campionatului din 1971—72, cucerirea „Cupei Municipiului Bucureşti" (desfăşurată acum citva timp In Capitală) şi selecţionarea unui număr de 5 jucători in lotul reprezentativ de Juniori SI Bucureştiului. In prezent, formaţia Şcolii sportive nr. 3 luptă pentru cucerirea locului I în serie Şi, implicit, pentru calificarea in turneul final, unde dorește să facă o figură frumoasă. lată-i in imagine pe cîțiva dintre jucătorii acestei echipe, împreună cu antrenorul Iber. Foto: F. FIRULESCU HANDBALIST!! DE LA SCOALA SPORTIVA NR. 3 BUCUREŞTI SE AFIRMA „Promoţia atleţilor juniori din acest an este mai valoroasă decit cea a lui Ghipu“... opinează antrenorul federal Nicolae Mărăşescu Atletismul te mai află în scurţă vacanţă care desparte sezonul indoor de cel în aer liber. De fapt, competiţiile „afară“, au încăput, dar concursurile importante, chiar cele din sezonul de primăvară, evit încă de domeniul v litorului. Deocamdată, atleţii se pregătesc In perioada vacanţei Şcolare de primăvară, componenţii lotului, republican de juniori s-au aflat pentru o scurtă perioadă în pregătire comună la Predeal. La sfîrşitul taberei de antrenament, l-am solicitat pe antrenorul federal Nicolae Mărăşescu, cel care se ocupă de mulţi ani de coordonarea pregătirii tinerilor atleţi. Să ne răspundă la unele întrebări privind activitatea juniorilor în sezonul care se apropie. — V-am ruga să ne spuneţi, mai întii, care sunt concursurile importante din acest an ale atleţilor juniori şi — totodată — care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus. — în ordinea importanţei: Jocurile Balcanică de juniori (Vama 10— 11 august), concursul „Prietenia“ (Dresda 2—1 august), apoi tradiționalul triunghiular cu echipele R. D. Germane și Poloniei (in Polonia 11— 15 septembrie), întilnirile cu reprezentativele Ungariei (Craiova, 17—18 august), Bulgariei (Pitești, 21 — 22 septembrie) și Grecia (Atena 25— 26 mai). Ne-am propus să ne clasăm pe primul loc la Jocurile Balcanice in ceea ce priveşte numărul de titluri cucerite, să obţinem rezultate mai bune decit la ediţiile anterioare ale concursului „Prietenia“, să realizăm im punctaj strîns cu formaţiile R. D. Germane şi Poloniei, ţări cu o recunoscută forţă în atletismul mondial- Celelalte meciuri trebuie să le cîştigăm. — Anul trecut, Balcaniada Juniorilor s-a desfăşurat la Bucureşti. Şi, cu toate că promoţia 1973 a fost una dintre cele mai bune pe care le-am avut — generația lui Ghipu, Cristudor, Megelea, Onescu — juniorii bulgari ne-au întrecut. Acum nu-i mai avem pe Ghipu şi pe ceilalţi amintiţi, iar Jocurile Balcanice se vor dispuţi la Varna... — Eu aş spune chiar că promoţia anului trecut a fost cea mai valoroasă . Oi, totuşi, cred că putem ciştiga Jocurile Balcanice. La baza afirmafiei stă valoarea în continuă creştere a unor autentice talente : Tudorel Vasile, Wilhelm Kraus, Gheorghe Buruiană, Flria Toboc, Adrian Cailmerite, Carol ..Antal, Bedros Bedronao, Cornel Preda, Ion Matei, Nicolae Voicu, Georgel Costache, Nicuting Lurigu, Elisabeta Bakalar, Viorica Neagu, Coculeana Bucataru, Doina Spinu, Mariana Nan. Toți pot levi campioni balcanici — înseamnă că vom ivea o promoție mai valoroasă decit cea a lui Ghipu? — Da- Promoția 1974 va fi mai valoroasă decit cea a Iui 1973. Iar cea a Iul 1975 — anul campionatelor «•uropene de juniori — mai bună dscit cea din acest an. Mergem Înainte ! Aș vrea să precizez că, dincolo de obiectivele pe care le-am smintit, stabilite pentru fiecare dintre manifestările la care vom luă parte lii acest sezon, obiectivul prin Elisabeta Bakalar a fost, anul trecut, revelația probei de 800 m. In primul an de participare în categoria junioarelor mari, ea poate alerga această distanţă in 2:05— 2:06 Foto : Petre NAGY — Cluj cipal la nivelul atletismului pentru juniori este realizarea unor performante de nivel international de către 72—15 juniori ift vederea pregătirii fondului valoric pentru campionatele europene de juniori din 1975 si pentru Jocurile Oltopice de la Montreal. — Care sunt aceste speranţe, să le spunem de perspectivă deosebită . — I-am amintit între cei cu şansă la titlurile balcanice : Niculina Lunga, Doina Spinu, Elisabeta Bakalar, Cleopatra Farcaş, W. Kraus, T. Vasile, A. Calimente, D. Oprea, P. Lenghel care vor fi juniori şi in 1975. Pină atunci mai pot apare şi alţii, acum necunoscuţi. Sâ nu uităm. O caracteristică a atletismului contemporan este ritmul accelerat al progresului. — Ii cunoaşteţi, probabil, pe cei „necunoscuţi“. Ei sunt necunoscuţi marelui public, dar dv. ii aveţi, desigur, de acuta in evidenţă. Ne puteţi da citeva notac ? — Dobre Savenco (decatlon), Niculina Ilie (înălțime), Coloman Kondorossi (disc), Ostafiu Cionca (semifond), Constantin Corban (marş) şi alţii pe care acum nu-i cunosc nici eu... BILANŢ POZITIV DOAR PENTRU O PARTE DINTRE ANTRENORI DE POPICE „Zestre" săracă • Măsuri salutare • Cu deprinderi greşite de la început • Delăsarea şi urmările ei • Mai mult curaj In promovarea cadrelor Vreme îndelungată, sportul popicelor a fost practicat mai mult de către virstnici. Situaţia a determinat federaţia de specialitate să ia oferta de măsuri pentru creşterea viitorilor performeri, impunindu-se, prin , literă de regulament, Introducerea obligatorie a unui junior în echipele divizionare de seniori. Pentru impulsionarea muncii de depistare şi formare a popicarilor de nâdejde, se preconizează înfiinţarea, din această toamnă, amul campionat republican rezervat formaţiilor de juniori. Preocuparea pentru atragerea tineretului ,pe arenele de popice este demonstrată şi de desfăşurarea concursurilor populare („cupa U.G.S.R.“, „cupa Ucenicului“ etc), deschise Începătorilor. Diversele acţiuni Întreprinse In vederea angrenării tineretului într-o activiate competiţionălă organizată şi con tinuu au avut darul să r mărească treptat, treptat, rezervorul de cadre, la ora actuală existînc peste 1 000 da juniori activi. Dar, au aceşti tineri asigurate condiţiile de pregătire necaisare consacrării? Citi dintre ei au progresat pe măiura capacităţilor lor ? Din păcate, bilanţul nu este pozitiv pentru toţi an j trertorii, întrucît aceştia trasă mai mult pe seama unor foşti jucători muzica j migăloasă de creştere a juniorilor. Din această ca- ruză, mulţi tineri pornesc încă din start cu deprin- 1 (ieri greşite, care adesea nu mai pot fi remediate pină la virsta senioratului. Carenţele sunt şi urma- 1 rea delăsării manifestată de unii juniori care, după obţinerea unor rezultate remarcabile, nu mai respectă programul de antrenament, participă la două sau — în cel mai fericit caz — la trei şedinţe, de pregătire pe săptămina, Insuficiente pentru ridicarea ştachetei la nivelul performanţelor actuale. Aşadar, antrenorii trebuie să acorde mai multă atenţie schimbului de haine; să-i pregătească cu deplină conştiinciozitate pe union pentru a-i putea promova în echipele de seniori; să găsească mijloace de stimulare pentru că locul de popice nu este atit de spectaculos ca sulte discipline care atrag ca un magnet fetele şi băieţii. De asemenea, este nevoie să se foloseasca la maximum bază materială existentă și să se formeze, intratiți ritm ipar susținut, cadrele tehnice capabile să rndrume paşii tinerilor pe drumul afirmării. Traian IOANIJESCU Sport in Întrecerile interne, a căror consistenţă valorică asigură primul şi cel mai puternic reazim pentru evoluţia internaţională a hocheiştilor noştri, trebuie sa se bucure de atenţia şi consideraţia iubitorilor şi sprijinitorilor acestui sport, al căror ataşament se poate manifesta nu nunai in faţa televizoarelor sau doar în tribunele patinoarului bucureştean la orele derby-urilor şi ale evoluţiilor unor puternice echipe de peste hotare. Că lucrurile stau, din păcate, aşa ne-am convins nu ee mult, când la Bucureşti a avut loc turneul final al campionatului de juniori, o întrecere care în loc să fie un prilej de sărbătoare a tineretului din acest sport, o veritabilă paradă a viitoarelor vedete ale hocheiului nostru, a fost, de fapt, o competiție anostă, consumată într-un teribil anonimat și la un nivel de mediocritate absolut alarmant. De altfel, un bilanţ sumar al disputei celor mai bune formaţii de juniori din ţara noastră (pentru că in ultimă instanţă aşa ar putea fi numită întrecrea...) s-ar prezenta în felul următor: echipe puţine (patru la nunher), forfalturi, in schimb, îngrijorător de multe (proporţia este de 33 la sută, din şase finaliste două absentinoi : Metalul Rădăuţi şi Dunărea Galaţi !), un barem tehnic atît de scăzut, înncît calificativul de nemulţumitor poate fi considerat drept îngăduitor, o crasă lipsă de disciplină, favorizată şi de necunoaşterea regulamentului. Cam acesta este tabloul turneului final al campionatului de juniori, o dispută care — repetăm — ar fi trebuit să ne îngăduie o perspectivă ceva mai optimistă, a viitorului acestui sport. Victoria a revenit, echipei bucureştene Constructorul (antrenor Gh. Niţă) care a avut un minim phis de omogenitate valorică faţă de principala Sa adversară, formaţia Şcolii sportive din Miercurea Ciuc (antrenor L. Daradics) clasată, în cele din urrmă, pe locul secund. Lupta dintre aceste două principale candidate la tricourile şi medaliile de campioni s-a tranşat, de fapt, încă din prima etapă a returului, deci cu două zile înainte dejocurile finale, ceea ce a ocazionat înregistrarea în ultima etapă a unor rezultate „curioase“, ultima clasată. Steaua, învingind Constructorul (11—5), ceea ce ar fi adus această formaţie pe locul III, dacă... Dacă in jocul Ce a urmat nu S-ar fi adoptat aceeaşi „manieră“, Liceul nr. I Miercurea Ciuc cîştigînd surprinzător în faţa Sc. sportive din Miercurea Ciuc (5—3). Cu alte cuvinte, după ce nu am avut parte de nici o satisfacţie de ordin spectacular, valoric, sau al perspectivei celor puţini, prezenţi în tribunele patinoarului „în căutarea.... hocheiului pierdut“, ne-a mai fost dat să asistăm şi la astfel de momente penibile. Ca să nu mai vorbim de frecventele accente de brutalitate, degenerate, nu o dată în busculade generale, aşa cum a fost cazul în partidele Constructorul.— Sc. sjibrtivS Miercurea CiuC şi Constructorul — Liceul nr. 1 Miercurea CiuC. Ar mai fi încă multe de spus în legătură cu acest simculaert de turneu final al unui Campionat republican de juniori. Ne oprim însă aci. Nu înainte de a solicita federaţiei de specialitate o analiză serioasă a activităţii secţiilor de juniori .Steaua a prezentat doar 11 jucători în afara celor doi portari. Constructorul abia încropea două schimburi ca lumea. Dinamo era cit pe aci să-şi desfiinţeze secţia, iar la Miercurea Ciuc realizările cantitative, nu pot acoperi imensele lacune de ordin calitativ, a productivităţii muncii antrenorilor din acest sector de activitate, al raportului dintre sumele cheltuite şi realizările practice, în folosul hocheiului nostru. Nu de alta, dar la toamnă, cînd se va fotfica un alt lot ere juniori, o Să fie o problemă în ce priveşte completarea locurilor... Dacă dorim ca de activitatea lotului de juniori să beneficieze şi prima garnitură a ţării ! Călin ANTONESCU ] 0 G\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V PERSPECTIVELE HOCHEIULUI DIN TARA NOASTRĂ SE SITUEAZĂ SUB NIVELUL CONDIŢIILOR CREATE ÎN ULTIMII ANI Pe trargintea turneului final al campionatului republican de juniori Hr, 7751 SUFLUL CALD AL TRIBUNEI... Anglie. — Franța 5—2 I 4 ,, „. , 3 Aceste cuvinte Introductiva ar putea *9 pară bizar* pentru ^ profilul unei tablete la o pagină despra Juniori, car late despr* 0 ca # vorba, pentru a lămuri lucrurile. . 0 In prima slmbâtă a lui aprilie, reprezentativa școlară da fotbal a An- D gliei a Învins selecţionata similară a Franţei cu scorul mai sus pre- 0 zentat. Meciul s-a disputat pe stadionul Wembley, In faţa a 50 000 de 0 spectatori. Veţi spune, poate, că nu e nimic extraordinar In faptul ca 0 50 000 de englezi se deplasează spre „citadela fotbalului” pentru a ur- 0 mări duelul a 22 de elevi. De acord cu dumneavoastră. Numai că aceasta 0 informație de loc spectaculoasă trebuie legată de un amănunt anterior. Cu luni în urmă s-a jucat la Paris, pe stadionul Vinceimer, turul acestei 0 întâlniri de tradiție. Elevii francezi au pierdut meciul cu 0—5. Cronicarul 0 meciului nie transmite, însă, o știre mai revelatoare decit scorul. In tri- 0 banele stadionului Vincennes au luat loc... 100 de spectatori. Este evi- 0 dent că doar rudele pariziene ale copiilor au făcut drumul spre stadion. 0 Cele două cifre — 50 000 și 100 — sînt expresia perfectă a atitu- g dinii faţă de sport în general şi faţă de sportivul tînăr — în specia!. 0 Este absolut inutil să vorbim despre creşterea şi educarea adolescen- tului sportiv pornind de la cifra celor 100 de parizieni care au făcut 0 deplasarea spre pădurea Vincennes. (E limpede pentru oricine că cei 0 100 de spectatori prezenţi în tribunele stadionului francez nu pot sfirni 0 zîmbetele spectatorilor noştri de fotbal, pentru simplul fapt că um even- 0 tual meci între reprezentativele şcolare ale României şi Iugoslaviei, disj 0 putat — să zicem — pe stadionul Republicii, n-ar atrage o cifră ^ mai mare). 0 Am putea să ne așteptăm la o întrebare : bine, dar ce impor- 0 tanța are numărul de spectatori în dezvoltarea sportivului de perfor- 0 manță adolescent ? 0 Recitind cele două scoruri ale dublei intîlnirî anglo-franceze, aflam 0 şi răspunsul direct. Copiii francezi au pierdut la Paris cu 5—0 pentru 0 că au avut efectiv sentimentul anonimatului, în faţa tribunelor goale. 0 Ei au avut sentimentul inutilităţii în faţa spectacolului oferit de am- 0 fiteatrul rece. în schimb, la Londra, suflul cald al tribunei Wembley-u- u lui a dincimîzat deopotrivă ambele echipe, ceea ce a făcut ca, în cele din urmă, un raport de forțe exprimat prin acel 5-0) de la Paris 0 să devină mai strîns, în momentul în care a intervenit elementul mai 0 puțin palpabil, dar atît de hotărîtor al tribunei care ovaţionează şi 0 încurajează. 0 . O tribună plină are un rol educativ mult mai eficace decit pre- 0 ,dicite fiscale ale unora dintre educatorii sportului, care, simţind şi ei 0 - povara anonimatului în munca grea cu adolescenţii, apelează, în 0 \ virtutea inerţiei, la formate fatalmente uzate, incapabile să înlocu: 0 : iască sprijinul înflăcărat al educatorilor din tribună, care, asemenea 0 ! celor 50 000 de pe Wembley, ştiu să dirijeze bătăile inimii şi să înno- 0 - bileze gustul sportiv, în viitoarea Unei lupte care stimulează cu adevă- 0 î rât — mai mult ca orice îndemn oral — energiile. 0 loan CHIRILA | ÎNTR-UN SINGUR AN... Sală de sport a Liceului 28... Asistam la antrenament pe maestrul de Scrimă N Nicolae Marinescu. Lucrează aici cu „clasa“ sa, care aparține clubului sportiv Școlarul. Spadasini, prin excelență. Adică elevi de talia... baschetbaliștilor. Tineri de 14—15 ani au deja o înălţime care trece de 1,80 metri. Recordul îl deţine Florin Săvulescu. La 15 ani şî 6 luni, a ajuns la 1,92 m. Un uriaş în devenire, ca şi toţi ceilalţi spadasini ai clubului sportiv Şcolarul. La capătul acestui antrenament, în timp ce Scrimerii au trecut la vestiare, răsfoim împreună cu antrenorul documentele de planificare, notațiile sale asupra „clasei“. Aproape fiecare filă ne oferă elemente de referință extrem de interesante. Spațiul nu ne îngăduie să le consemnăm integral. Așa că selectăm... Din cei 20 de spadasini care lucrează sub „bagheta” maestrului Nicolae Marinescu, se situează de pe acum în prim-plan Eugen Brebenţă, Florin Săvulescu, Daniel Antohi Valentin Pora şi Ion Mareş Prim-plan, DUPĂ tifl SINGUR AN DE PREGĂTIRE, înseamnă angajare în „bătălia“ pentru calificarea în divizia B. Cei 5 sportivi de la clubul sportiv Şcolarul au în vizor din astfel de obiectiv. Efortul nu este uşor, se cere o intensitate maximă în procesul de instruire, dar cînd ai de refăcut un drum, bine bătătorit la un moment dat, dar stricat dintr-o inexplicabilă nechibzuinţă (clubul sportiv Şcolarul a avut echipă de spadă în divizia A, dar care n-a rezistat în primul eșalon decit un an...), evident trebuie să muncești și mult și bine! Este ceea ce și-a propus, odată cu numirea sa în club, în toamnă, antrenorul Marinescu, tehnician serios, sobru, care vorbește foarte puțin și — precum se vede — s-a angajat trup şi sufletîntr-o acţiune de mare responsabilitate. Până la atingerea obiectivului amintit, din altul intermediar, trei ■dintre elevii săi vor căuta să intre în finala pe ţară a juniorilor. Viitorii spadasini sunt elevii care s-au tot cernut din cei aproape 400, selectaţi din vacanţa mare a anului trecut şi pînâ acum. Cernerea a ţinut seama în primul rînd de gabarit, apoi de inteligenţa copiilor, după aceea de avizul familiei şi al şcolii. Existind o mare unitate de vederi între familie, club şi şcoală, antrenorul şi-a putut organiza în mod ideal „clasa“. Iar rezultatele încep să se vadă. Ceva mai mult, pentru a nu mai avea surprize, pentru a exista o acoperire în timp, antrenorul Marinescu pregătește concomitentui un ■ ■ al doilea eșalon de spadasini relevi, începînd cu virsta de 10 ani, categorie din care , fac parte,de pildă, Marin Jilai, Mugur Vilcoviei, Dan Rădulescu, Dan Roşu şi Şerban Enescu. O operaţie similară se petrece şi în cazul floretiştilor din rindul cărora se detaşează trăgătorul Adrian Iocan, talent autentic care a şi trecut un prim examen public — finalele ,campionatelor naţionale de copil. Lingă Adrian Ticah sint aşteptaţi alţi copii la fel de talentaţi, pe care antrenorul îi selectează din şcolile generale nr. 5 şi 172 şi de la Liceul nr. 24. O echipă de spadă, care să vizeze (cu şanse directe) divizia B, după numai un an de la selecţie și pregătire, să recunoaştem este un drum parcurs — fiind vorba de scrimă *— într-o viteză de-a dreptul amețitoare ! Tiberiu STAMA P.S. Un post-scriptum care oglindește și o altă latură, la fel de importantă a muncii antrenorului... Festivitatea împlinirii a 16 ani de existență ai clubului sportiv Şcolarul, care a avut loc în incinta clubului Dinamo, se prelungise cu circa 20 de minute. La terminarea ei, spadasinul Eugen Brebeuţă s-a apropiat de antrenor cu rugămintea de a telefona părinţilor : — I-am spus talii că voi ajunge acasă la ora 7 jumătate... Nu vei fi, însă, decit pe la 8. N-am avut cu părinţii niciodată „probleme“ pe aceasta temă, aşa că... Despre un elev, un tînăr care căută să fie corect cu el însuşi, tildă de la o vîrstă foarte fragedă (nici 15 ani), care este învăţat să fie disciplinat, se poate anticipa că va ajunge departe! Antrenament cu „clasa" de spadasini a antrenorului Nicolae Marinescu , de la clubul sportiv Şcolarul din Capitală Foto : Paul ROMOŞAN linii* »MJ1 11.txlhljl JLlxfcliJP.ilJJP » ■ 1 ■ ■ * ■ E II Vladimir MORARU LICEUL EXPERIMENTAL DE SCHI PREDEAL După exemplul Câmpulungului la atletism, al Bacăului la fotbal, al municipiului Gh. Gheorghiu-Dej la gimnastică, şi Predealul face experienţa unui liceu de schi, în al doilea an de existenţă, unitate menită să echilibreze, în soluţii optime, obligaţiile didactice, de cultură generală a elevilor cu înclinaţiile sportive cultivate în disciplinele schiului alpin şi nordic. Recrutînd prin examen pe cei mai autentici şcolari-schiori din Predeal, precum şi talentele remarcate de pe întreg teritoriul ţării cu ocazia concursurilor de schi pentru copii şi juniori, noua unitate şcolară dispune de aproape întreg rezervorul de speranţe al schiului, Ideea este excepţională, oferind garanţii de reuşită, iar alegerea localităţii — extrem de nimerita prin tradiţiile locale existente ■ •■«•■siBBHaiaa h a a pentru schi, prin apropierea faţă de punctele de antrenament, prin echiparea tehnică a piftiilor cu mijloace mecanice de urcare, ceea ce asigură o mare densitate a pregătirii, încadrarea cu profesori, proaspăt absolvenţi ai I.E.F.S. cu specializarea schi, cadre didactice entuziaste, precum şi înzestrarea materială periodică cu materiale şi echipament specific au completat cadrul favorabil pentru primele rezultate pe planul performanţei. Predealul a obţinut în acest sezon numeroase locuri fruntaşe în concursurile de copil şi juniori, multe titluri naţionale atît la schiul alpin cît şi la cel nordic. Csaba Portik, Leonard Frăţilă, Aurelia Niţu, Dagmar Müller, Rodica Mititelu, Moise Gîrbacea, Ioan Moise, Gheorghe Dudu, Doina Frăţilă şi mulţi alţii, a căror enumerare ar fi prea lungă, au dovedit virtuţi de viitori campioni. Predealul a reînnodat — din acest sezon — cu o disciplină de mult abandonată, combinata nordică — asociaţia dintre alergarea pe schiuri şi săriturile de la trambulină — şi a pus bazele unor centre de pregătire pentru juniorii biatlonişti. Rezultatele, deşi numeroase, dar o parte dintre ele prefigurînd autentice valori viitoare, ar fi putut fi însă chiar din acest sezon şi mai convingătoare, şi mai bogate. Pe planul întrunirii sportive, o insistenţă mai mare pe procedee specifice de concurs, într-un antrenament gradat pe dificultăţile majore (mai ales la probele alpine) trebuie avută în vedere pentru iarna viitoare. Exploziade rezultate scontate trebuie în mod nemijlocit ajutată cu un program de pregătire corespunzător. Şi, bineînţeles, rezolvarea spaţiilor mai mari şi mai bune pentru internatul şcolii, pentru care există de mult şi soluţii şi aprobări de principiu, nepuse încă în aplicare. Ar fi păcat ca o idee şi o iniţiativă extrem de valoroasă în conţinut şi perspective să se dilueze şi să se destrame din inconsecvenţe, din slăbiciuni sau întîrzieri. L.E.S. Predeal este de pe acum o unitate sportivă şcolară de performanţă, fruntaşă. Oricum, prima în perimetrul sportului şcolar hibernal. Mihai BIRA , DIN START, MULTI CAMPIONI