Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)
1974-04-26 / nr. 7751
Kr. 7751 CUM SE ÎNDEPLINESC HOTARIRILE PRIVIND ATLETISMUL? (Urmar* din pag. 1) und« tinerii urmează tSe tntilneaacă cu atletismul. O prezenţă care ar constitui, implicit, o mare emulaţie printre cei care s-au împrietenit cu atletismul si ar dori să se dedice lui. PEPINIERELE TREBUIE SA PRODUCĂ PERMANENT Credem că nu este lipsit de importanţă să abordăm capitolul „pepinieră“ arâtind că , din cei 6 atleţi clujeni nominalizaţi de către federaţie : Vasîle Bogdan, Eva Zerge, Mariana Nedelcu, Ancă Hoinărescu şi Ştefăn Gadja — toţi de la„U“, precum şi Diaga Cornea, nominalizată de către CJEFS Sunt produse ale unităţilor şcolare clujene de profil : Şcoala sportivă în Liceul cu program de educaţie fizică. Am subliniat faptul atit pentru a demonstra temeinicia cu care au lucrat, la acest nivel, cadrele care au avut în grijă aceste valori, cit şi pentru a evidenţia felul cum au înţeles respectivele unităţi să răspundă funcţiei primare pentru care au fost constituite : aceea de a produce elemente valoroase pentru sportul de performanţă. Ce şi cu producţie acum ? O recentă investigaţie la Şcoala sportivă — aflată în pragul jubileului de 20 de ani — ne-a relevat o muncă bine organizată, judicios etajată pe trepte valorice (4 grupe de Incepatori, 8 de avansaţi şi 3 de performanţă, deservite de 6 profesori in specialitate), cu obiective ferme, dar nu destul de Îndrăzneţe. Principalele aspiraţii de performanţă pentru 1971 stau legate de numele atleţilor Vasile Dömösi, Lucia Iepure, Călin Tătar (toţi elevi ai antrenorului Peter Naghi) ş al decatlonistului Dani Goia (profesor Marian Păşcălău). Virfuri de la care aşteptăm convingătoare «voluţii şi al căror număr l-am dorit cel puţin Îndoit ţinind cont de calificarea profesională a cadrelor ce lucrează la Şcoala sportivă, de emulaţia existentă printre cei 254 de elevi ăi recţie de atletism, de largile posibilităţi de recrutare a elementelor pe care le are această unitate. Cit priveşte liceele clujene („Nicolae Bălcescu“ şi „numărul 11“) cu program de educaţie fizică, principalul cîştig realizat de ele in acest an a fost dublarea claselor a V-a, ajungîndu-se astfel la un total de 8 clase de atletism în municipiul Cluj. Analizînd producţia lor — ca şi a liceului „Mihai Viteazu“ dirt Turda — trebuie sesizat faptul că In momentul de faţă ea nu deţine elemente de talia celor din generaţia precedentă, constatare ce trebuie să impulsioneze către o selecţie cit măi valoroasă şi o şlefuire cit mai atentă şi migăloasă a talentelor. Atingînd problemă recrutării de cadre pentru unitățile școlare de performanță, trebuie subliniată necesitatea sprijinului pe care profesorii de specialitate din toate Şcolile trebuie să-l acorde colegilor care lucrează în unitățile de profil, descoperind şi dirijând către el toate acele elemente ce prezintă perspectivă şi nu dispun, in şcoala respectivă, de cele mai bune condiţii de pregătire. Pentru că in ultimă instanţă, bunul sau slabul mers al atletismului clujean nu reclamă doar numele antrenorilor care lucrează in performanţă, ci pe al tuturor specialiştilor care servesc, intr-un fel sau altul, această disciplină. Lucru ce l-au înţeles profesori ca L. Harcsa (Liceul 10), Sabina Anastasie (Liceul 15), Mircea Vinaşi (Liceul Eminescu), Alexandru Hegheduş (Liceul 11), cei care recrutează şi îndrumă permanent elemente către Şcoala sportivă. Un exemplu de preocupare şi ataşament faţă de atletism care ar trebui urmat de mulţi alţii din cei, 420 de profesori cîţi servesc, în judeţul Cluj, „educaţia fizică şi sportul“, cit şi de cei peste 40 care au specialitatea atletism, dar dintre care mulţi se menţin în marginile lui. CÎŢI DIN CEI 8 OLIMPICI CLUJENI VOR AJUNGE LA MONTREAL ? Modul şi condiţiile în care lucrează cei 8 atleţi clujeni nominalizaţi olimpic (8 de către federaţii şi 2 de către CJEFS), atenţia şi sprijinul de care se bucură el din partea Consiliului judeţean de specialitate, cit şi a cluburilor cărora le aparţin au constituit, in toamnă, obiectul unei largi investigaţii Întreprinsă la Cluj de o comisie de îndrumare şi control a CNEFS, sondaj în cadrul căruia au fost sesizate mai multe carenţe şi, urmare legitimă, trasate o serie de măsuri. Ele prevedeau optimizarea rapidă a condiţiilor de pregătire a Olimpicilor, revizuirea programelor de lucru şi Îmbunătăţirea lor, urmărirea şi prestarea de controale sistematice asupra muncii acestei categorii de sportivi etc. Revăzind astăzi sulta indicaţiilor înscrise atunci intr-un plan de măsuri și confruntîndu-le cu realitatea, constatăm că o bună parte dintre ele au fost implinite ca rezultat al preocupării manifestate de către CJEFS Si CSM, ca și a receptivității dovedite , de unii antrenori. Putem nota astfel : amenajarea vestiarelor si realizarea iluminatului pe Stadionul Municipal, reglementarea accesului şi obţinerea celor mai bune ore de lucru pentru olimpicii la sala de atletism, revizuirea programelor de activitate şi suplimentarea orelor de pregătire, aducind numărul acestora mai aproape de cerinţele etapei (excepţie face doar cuplul Eva Zorgö — Péter Naghi, 600 ore), stabilirea unor raporturi mai intime intre activul CJEFS şi antrenori/ intensificarea observaţiei şi a, controlului în munca cu olimpicii, într-un viitor foarte apropiat va fi realizată Încă o cerinţă stringentă a olimpicilor , turnarea caritanului in sala de atletism, la sectoarele de Înălţime, prăjină, lungime şi suliţă, ca şi a unui culoar de 130 m la terenul BabeŞ. N-a fost realizată incă exclusivitatea atleţilor pe terenul nr. 1 din parcul Babeş, asigurarea masorului, amenajarea sălii de forţă (alergătorii „apelează" la cea de la „Municipal", ceilalţi la „colţul“ de forţă din , sala de atletism) şi a grupului de refacere, ca şi modernizarea sectoarelor de pe „Municipal“ până la o identitate cu condiţiile de concurs (misiune ce revine. In proporţie decisivă, federaţiei de specialitate). Desigur, o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi suplimentarea orelor de antrenament, problema olimpicilor nu este încheiată. Ea rămîne o problemă de zi cu zi a tuturor celor, care lucrează în sport, pentru că la mijloc este sportivul cu posibilităţile, disponibilităţile şi sensibilităţile lui, elemente care numai cu mare atenţie şi ştiinţă pot fi mobilizate spre un răspuns favorabil şi randament maxim. De altfel, de ştiinţa şi atenţia cu care se va lucra în continuare cu olimpicii depinde răspunsul la întrebarea : cîţi din cei 8 atleţi clujeni nominalizaţi olimpic vor ajunge la Montreal 7 .Evident, in urma Hotărârii Plenarei CNEFS din 17 martie 1973 atletismul clujean a cunoscut un reviriment simţit la toate nivelele (vitalizarea atletismului, şcolar şi universitar, îmbogăţirea şi reaşezarea pepinierei pe baze mai solide, remanieri şi recuperări în performanţă) şi la toate capitolele (organizare, disciplină muncii, bază materială, îndrumare şi control). Cunoscînd insă multiplele posibilităţi şi importantele forţe de care dispune, la Cluj, această ramură olimpică : antrenori cu înaltă calificare, numeroşi profesori în specialitate, cluburi solide („U“ şi C.S.M.), largi posibilităţi de recrutare a cadrelor. O bază materială care, bine distribuită şi utilizată, poate asigura condiţii optime de pregătire pentru o mare masă de atleţi etc., apreciem că acumulările ultimului an puteau fi mai substanţiale, iar rezultatele mult superioare. Lucruri ce se pot realiza la Cluj prin dinamizarea tuturor forţelor, printr-o solicitare mai intensă a tuturor capacităţilor şi inteligenţelor existente. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI (Urmare din pag. 1) orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport, in colaborare cu Comitetul orăşenesc al U.T.C. şi Consiliul orăşenesc al sindicatelor din oraşul Gherla, a organizat numeroase întreceri dotate cu „Cupa 1 Mai" la o seamă de ramuri sportive. Sunt angrenaţi sportivii şi sportivele din 21 de asociaţii ale oraşului. La baschet, popice şi tenis de masă, startul a fost dat Încă de la 10 aprilie, iar la fotbal, volei, şah şi tenis de cîmp, competiţia se află tri fazele preliminare. întrecerile se desfăşoară pe toate bazele sportive din oraş. Menţionăm şi înfiinţarea altei noi asociaţii sportive — Sănătatea — care şi-a amenajat un teren de tenis de cîmp şi un altul de volei. Dumitru VATATI, corespondent ! SIMULTAN DE ŞAH Tot în cinstea Zilei de 1 Mai, în sala I.T.B. din Bucureşti se va desfăşura duminică (începînd de la ora 9,30), un simultan de şah, la 20—25 de mese. înscrierile se fac zilnic, între orele 11—14 şi 18—22, la numărul telefonic 1519 85. Simultanul este susţinut de maeştrii Mihai Ghindă şi Traian Stanciu. COMPETIŢII ALE TINERILOR BUZOIENI în ultimele zile ale vacanţei elevilor, în taberele organizate de Comitetul judeţean U.T.C. Buzău, au avut loc numeroase întreceri dotate cu „Cupa 1 Mai“. Cele mai multe dintre aceste competiţii au fost crosuri : al bobocilor, al speranţelor, în tabăra de la Pătîrlagele s-audesfăşurat meciuri de handbal (cu 14 echipe înscrise în competiţie), de fotbal şi minifotbal. Tot în judeţul Buzău, în organizarea asociaţiei sportive Avrntul, din comuna Lipia, a avut loc competiţia de tenis de masă dotată de asemenea cu „Cupa 1 Mai". La întrecere au participat 53 de băieţi şi fete din comuitce. Meciurile, desfăşurate pe parcursul a 12 zile, au arătat că sportul cu mingea de celuloid şi paletă se bucură de audienţă printre tineri şi, în plus, este destul de bine... cunoscut. Printre cei mai buni concurenţi : Cornelia Ionescu, Marian Zaharia, Vasile Caloian, Viorel Ceauşu, Mihail Negoiţă Şi alţii. D. BOARE, cor.Sp. IN SECTORUL II AL CAPITALEI... Tin organizarea C.E.F.S. al sectorului îl, în colaborare cu Comitetul U.T.C. şi Inspectoratul şcolar ale sectorului, pe aleile Circului de Stat s-a desfăşurat „Crosul tineretului“ — rezervat elevilor. La start au fost prezenţi peste 2 200 de concurenţi. Printre cîştigătorii primelor locuri — pe categorii de vîrstă — au fost Dorina Mandache (Şc. gen. 32), Rodica Ciobotaru (Grupul şcolar al Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului), precum şi Adrian Popa (Liceul tr. 12), Florică Siriţescu (Grup şcolar Electronica) şi alţii. C. îl AREA, coresp. □ □□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□Ql Mai rodiţi cititori ne solicită opriţia asupra unor situaţii din sport de care alte publicaţii se preocupă, în timp ce, ni se reproşează, „ziarul Sportul nu le consemnează şi nu le comentează”. în general, referinţele se fac la „cazul Gruia" şi la turneul echipei reprezentative de fotbal din Brazilia. Ar rămas, într-adevăr, foarte surprinşi de interpretarea dată unui articol recent despre multiplul internaţional de handbal Gruia, mulţi cititori intrebându-ne la telefon de ce a fost uitat celebrul Gruia, alţii înţelegînd că Gruia ar fi fost abandonat, după ce nu a mai apărut în echipa naţională. Redacţia noastră nu şi-a pus o asemenea problemă pentru simplul motiv că ea nu există. Ziarul Sportul a prezentat în nenumărate rînduri preocupările, realizările lui Gh. Gruia în viaţă şi sport, onorurile primite de acesta, ca unul din cei mai mari sportivi ai ţării După cum se ştie, Gheorghe Gruia este ofiţer activ şi poartă gradul de maior, profesor de educaţie fizică la o şcoală militară. Prin urmare, nu există nici un fel de uitare, niciun „caz Gruia", în ceea ce priveşte eventuala plecare a lui Gh. Gruia peste hotare, ca antrenor, aceasta este o problemă de resortu forurilor competente superioare, și, dacă se va aproba, vom anunța la timpul potrivit. Ziarul nostru nu a făcut nici o referire la „doi conducători administrativi“ ai lotului reprezentativ de fotbal in Brazilia. Prezența în deplasare a noului prim-vicepreşedinte al F.R.F., Tudor Vasile, a fost datorată invitaţiei făcută preşedintelui forului nostru de specialitate de a întreprinde o călătorie în Brazilia, de către preşedintele federaţiei braziliene de fotbal, Joao Havelange, candidat la preşedinţia F.I.F.A. Preşedintele F.R. Fotbal, Mircea Angelescu, reţinut de probleme importante în domeniul său principal de activitate, nu a putut efectua deplasarea şi a delegat pe înlocuitorul său să realizeze contactele cu federaţia braziliană, ceea ce, fără îndoială, nu ar fi fost la Indemenia lui Chihaia, Gojgaru sau alţi tineri fotbalişti. în ceea ce priveşte transmisia comentariilor acestui turneu, ziarul nostru a realizat-o prin intermediul unui redactor experimentat, care a avut în vedere obiectivul turneului* verificarea unor aspiranţi la titularizare în echipa României în cele două partide amicale, cu Brazilia şi Argentina, ţări cu o reputaţie excepţională în fotbal. Pe de o parte, datorită dorinţei antrenorilor de a realiza o întinerire rapidă şi largă a totului reprezentativ, pe de altă parte, din cauza indisponibilităţii unor titulari cu stagiu şi valoare cunoscută, lotul reprezentativ plecat in turneu a devenit mai curînd o formulă tranzitorie de la „B” spre „A“, decit echipa naţională A. In faţa acestei situaţii, temerile de capotal în îrntîlnirire cu Brazilia şi Argentina au fost mari, dar s-au dovedit exagerate faţă de realitate. Este meritul antrenorilor şi al debutanţilor diin echipa naţională de a fi realizat, în pofida unor eşecuri la limită, evoluţii onorabile, în bună parte apreciate de publicul, tehnicienii şi presa sud-americană, pentru noi acceptabile dacă ţinem seama de componenţa echipei şi lipsa de experienţă internaţională a majorităţii selecţionaţilor noştri. în relatările sale, trimisul nostru s-a referit la unele inexactităţi de arbitraj, dar nu a vrut să dovedească prin aceasta — şi nici nu a reieşit vreodată din comentariile făcute — ideea că rezultatul cu Brazilia ar fi putut să fie favorabil echipei noastre, aşa cum îşi imaginează, din concediul de pe Valea Prahovei, un comentator de ultimă oră în rubricile de sport Nepotriviri de vederi între cronicari au fost şi vor mai fi şi în viitor, între corespondentul Agerpres din America de Sud şi trimisul nostru n-a existat de-a lungul transmisiilor decit o singură reconcordanţă la ofsaidul celui de-al doilea gol brazilian. Ziarul Sportul a acordat desigur, credit, trimisului său. Nici pe departe nu intenţionăm să împăunăm fotbalul nostru, să creăm false iluzii de pe urma turneului din America de Sud. Ba chiar, aprecierilor făcute de presa din Sao Paulo şi Buenos Aires, reluate de Agerpres, le acordăm doar un semicredit pentru că, atit reprezentativa Braziliei cit şi cea a Argentinei, n-au realizat decit jocuri de pregătire, cu rulaj mare de jucători şi verificări de formaţii. Prin urmare, ele nu se află încă la potenţialul cunoscut atunci cînd susţin întîlniri oficiale. Totuşi, fotbalul nostru a avut de ciştigat de pe urma acestui turneu, unii din tinerii selecţionabili aflîndui-se pe un drahistm. Dacă îrn coloanele ziarului nostru se apreciază, de regulă, încercările, străduinţele sportivilor, antrenorilor şi echipelor noastre reprezentative, dacă se încurajează speranţele şi se reliefează talentul şi hărnicia, desigur, fără a ocoli lipsurile, toate acestea sunt făcute cu dorinţa de a contribui la dezvoltarea mişcării noastre sportive într-o atmosferă propice activităţii rodnice. Din păcate, în multe cazuri, mai atrăgătoare se dovedesc persiflările şi minimalizările făcute conştient, pentru că de obicei, au un succes ieftin. Asemenea procedee au fost şi vor fi întotdeauna repudiate de ziarul nostru. „CUPA TINERETULUI“ (Urmare din pag. 1) mult mai animate, deoarece fiecare centru universitar avea dreptul de a prezenta în concurs cîte 5 sportivi la o probă. Lucrurile au stat însă cu totul altfel, nouă nerămînîndu-ne decit să constatăm penuria de elemente la unele din aceste probe. Dar despre aceste aspecte vom reveni cu alt prilej. Rezultate. Handbal fele Politehnica Bucureşti— Universitatea Timişoara 16 —6 ; I.M.F. Tg. Mureş — I. P. Piteşti 8—7 ; I. P. Galaţi — A.S.E. Bucureşti 14—4 ; băieţi : I. P. Bucureşti — Instamine Petroşani 17— 13 ; I.M.F. Cluj — I. P. Oradea 21—20 ; I.E.F.S. — „U“ Iaşi 25—9 ; baschet masculin : I. P. Galaţi — I.M.F. Tg. Mureş 83—45 ; Inst. mine Petroşani — Trist. Politehnic Timişoara 69—46 ; volei băieţi : A.S.E. Bucureşti- T.P. Galaţi 2—0; fete: „U“ Craiova — Inst. Politehnic Timişoara 2—1 ; atletism , greutate fete : Alia Dan (Cluj) 11,00 m ; 2 Ida Velcz (Bucureşti) 10,98 m ; 3 Magdalena Mihail (Piteşti) 10,15 m; orientare turistică fete : 1 Maria Timar (Inst. Agronomic Cluj) ; 2 Valentina Berlinschi (A.S.E. Bucureşti) ; 3 Mihăiţa Chicioarea (I. P. Bacău); Băieţi: 1. Vasile Joantă (I. P. Baia Mare) ; 2 Petru Kovács („U“ Cluj) ; 3 Gheorghe Encea („U“ Craiova). DUMINICA, EXCURSIE CICLOTURISTICĂ LA CERNICA Duminică 28 aprilie, comisia municipală de cicloturism organizează, aşa cum ne-a obişnuit în ultima vreme, o excursie cicloturistică la pădurea Cernica. Adunarea participanţiior, posesori de biciclete, va avea loc la stadionul Dinamo, în jurul orei 8.30, urmînd ca startul să se dea la oră . LA IAŞI. CAMPIONATUL DE TENIS DE MASĂ AL ECHIPELOR DE JUNIORI MICI După desfăşurarea primei părţi a campionatului de tenis de masă al juniorilor mari la echipe, cu începere de vineri şi pînă duminică la Iaşi vor fi găzduite întrecerile din turul campionatului republican al echipelor de juniori mici. Sunt programate întîlniri la două categorii de vîrstă, 10—12 ani şi 13—15 ani la fete, ca şi la băieţi. La Iaşi vor fi prezente 33 de formaţii (16 titasculine şi 17 feminine) calificate în urma jocurilor din etapa de zonă, disputată în prima săptămînă a acestei luni, la Hunedoara, Brăila, Cluj și Craiova. Sportul ÎNAINTEA etapei A XXIV-a A DIVIZIEI A PREGĂTIRI campionatul se reia, după turneul sud-american al naţionalei. Uvertura va fi consemnată, mîine, la Timişoara, cu partida Politehnica — Petrolul. Şi chiar dacâ aceasta reluare a competiţiei nu a Intrat In centrul atenţiei decât după ultimul joc al naționalei, fiecare echipă s-a pregătit intens pentru „maratonul* duminică — miercuri — duminică, ce urmează... In rîndurile de mai jos, vom prezenta citeva din ultimele pregătiri ale unor divizionare A. JOC „IN FAMIlIE" LA PETROLUL Formația antrenată de Mircea Dridea, pregătindu-se pentru greul caraten pe care-l are de trecut mâine la Timișoara în compania Politehnicii, a susținut, miercuri, un joc in compania propriei echipe de juniori. Nimeni nu a ținut evidența scorului pentru cât acest meci a avut caracterul unui „joc-școală“, cu dese întreruperi, cu reluarea unor faze, toate in scopul corectării unor deficienţe rxiai vechi ale compartimentelor respective O altă veste din tabără Petrolului, delde îmbucurătoare pentru suporterii acestei formaţii, se referă la sancţionarea cu un ultim avertisment a jucătorului Ciupitu, de către Biroul clubului ploieştean. Fundaşul petrolist a avut in ultima vreme o comportare nesatisfâcătoare, ducfind de viaţă nesportivă şi dînd dovada de repetate manifestări de îngimfare. Credem că este momentul ca acest fotbalist talentat, evidenţiat de nenumărate ori pentru prestaţiile sale bune, să revină la conduita care l-a consacrat in echipă. ATACUL LUI „POLI" TIMIŞOARA, IN VERVA Sulta antrenamentelor zilnice conduse de antrenorul Ion Ionescu. In vederea meciului cu Petrolul a avut miercuri un punct mai atractiv , jocul amical cu divizionara c Electromotor, din localitate. Partida s-a încheiat cu un Scor elocvent , 5—0. Au marcat Bojin (2), Bungău (2) Și CoValetc. LA C.S.M. REȘIȚA REINTRA FLOREA In continuarea pregătirilor pe care 1e efectuează In vederea partidei de campionat cu U.T.A., C.S.M. Reşiţa a jucat duminica trecută cu A.S. Oraviţa (8—0), iar miercuri cu Minerul Moldova Nouă, liderul seriei a ViI-a a campionatului Diviziei, c, căştigind cu 3—0, prin golurile marcate de Nestorovici, Atodiricsei şi Roşea. Ilieş şi Kiss Sunt accidentaţi, pe aportul lor neputindu-se conta In apropiatele etape de campionat. In schimb, Georgeviei şi Puşcaş s-au refăcut, ca şi Florea, care va reintra în echipă după o absenţă destul de îndelungată. (Doni G I.A VAX -coresp.) LA STEAGUL ROŞU, GHERGHELI- INCERT PENTRU MECIUL CU STEAUA De la începutul săptăminii, pregătirile echipei Steagul roşu s-au desfăşurat la Poiana Braşov. Antrenorul mediae Proca a îmbinat şedinţele de Instruire cu uşoare crosuri şi plimbări în aerul ozonificat al staţiunii. Ieri dimineaţă, „stegarii" au susţinut un joc-şcoală, cu formaţia de tineret, prin care s-a urmărit, în principal, îmbunătăţirea randamentului liniei de atac. După antrenament, braşovenii au plecat, cu autocarul, spre Bucureşti, unde astăzi şi mâine vor efectua două uşoare şedinţe de pregătire pe stadionul Steaua, pe care va avea loc meciul de duminică. Mateescu continuă să fie indisponibil, iar utilizarea lui Ghergheli este incertă, el suferind o întindere musculară. Un nu știu d cheieri timp — In orice caz cu ochiul, eael n-a avut materie primă și niu are ce spune — Imi șoptește că totuși n-a fost citi de rău acolo, peste Ocean... N-at fost atit de rău pe cit vor unii s-o scoată, turneul nu a slujit prea mult sceptifilor și permanenților, să le spunem cuvintul, „miştocari”. Aşa cel puţin am eu impresia, din fotoliul meu de telespectator modern care ascultă foarte atent radioul. Neputînd spune fririi nimic cu ochiul, poate că mai e loc să Intuim unele cestiuni cu sufletul. E adevărat, nu se prea discută cu sufletul, mai ales in fotbal. Miroase a sentimentalism. Și ami fotbalul dacă nu se joacă pe bani, ca in unele locuri ale planetei, se joacă pe puricte care nici «ie n-au prea multă tangență cu sentimehtele. In schimb e loc de ironii. Irofilile SÎHf fdarte Bane — o declar fără nici o ironie. Le practic cu tlăcerea în cazurile potrivite — dar mai sîrt cazuri* cînd iar același necunoscut simț zice că,rnu e cazul"... Sînt cazuri cînd a fi ironic e o formă de paupertate sufletească. Ironia — ca să nu zic chiar „miștoul" — nu e atotputernică și are și ea limitele ei trragice, (iu numai în viață dar și îri sport. Marea ei ispită insă constă in aceea că ea vine uşor pe buze, sub creion, că o ironie facilă e mult mai lesnicioasă decit exprimarea unui gîrid serios. E greu să fii şi serios în fotbal... — şi ăsta-i adevărul. Emdi d scrie versuri cihd nimic nu ai şi rhai uşor e să faci bancuri cîndi puneîn loc .. Eu cred că trebuie să punem azi mai mult suflet (şi deci cap) în problemele fotbalului nostru care se joacă aparent numai cu piciorul. A pune suflet înseamnă — printre altele— a te uita chiorîş la băncoşi şi şmecheraşi. A nu le cinta în strună. A nu te da dpă Ig modru, chiar dacă — uneori—bancurile, fie şi observaţiile lor. Sunt îndreptăţite, ba au şi haz. Nu credeţi că oamenii cu suflet, adică cei serioşi, pot face şi ei „mişto" de „miştocari “ ? Eu zic că pot, că ar fi un spectacol foarte nostim şi reuşit, dar acum n-am fi la obiect... Obiectul — pentru a fi serioși pină la capăt — fiul arh prea văzut, n-avem mai mult în fața ochilor decit cele două goluri primite de la brazilieni, dintre care cel zis din ofsaid nu prea pare a fi din ofsaid, in schimb primul, e suspect... Sufletul îmi spune că acolo a avut loc scenariul obișnuit, s-a început adică meciul cu picioarele idifite de emoție (în minutul 20 : 0—2 !), că la loviturile Tîxe s-a intimplat ceea ce s-a fixat de ani de zile în sufletul jucătorilor noștri, că după 0—2 ne-am dezinhibat, ne-am spus fie ce-o fi.. . (traducerea liberă a lui „to be or not to be"...) şi au început să apară calităţile noastre — că mai există şi aşa ceva — ocaziile ratate şi chiar golurile nedate de arbitru ! Eu susţin — cu delicateţă şi fără patimă — că e mai bine ca aceste eterne lipsuri şi calităţi să apară intr-un meci cu Brazilia decit cu cine ştie care giurumele. Cu Argentina, se zice că ar fi fost mai bine. Asta cred, cu atît mai mult cu cit de Argentina mă temeam mai muit decit de Brazifiri. Un ămic îmi zicea că în al doilea m«di • vom incasa ce a încasat echipa Ungariei de la R. F. Germania. Ei, uite că nu ! N-am să pavoazez pentru că n-atm luat cinci boabe îrntr-un meci, dar mă voi bucura că nu s-au confirmat bancurile la adresa lui Anghelini, că au fost confirmaţi bun şi Iorgulescu, că s-a constituit un nucleu de „oameni care vin", voi observa că turneul acesta ciuruit cu atitea gloanţe pamfletare s-a desfăşurat fără Dumitru şi Dobrin, că mai avem pe tuşă neîncercaţi decisiv, oameni ca Broşovschi, Bălăci, Beldeanu, că in general n-avem de ce trăi „Zile de fier şi ris“... Există un miez, un chiag bun, o sevă pe care se poate conta şi care poate sfida bancurile cele mai reuşite. Echipa nu e atit de proastă pe cit vor unii s-o vadă, dar nici atit de bună pe cit ar dori-o sufletiştii, ca subsemnatul... Rămine, desigur, să ne bagatelizăm talentele, să ne dăm singuri în cap cu arta şi ştiinţa bine cunoscute şi agrementate cu cîteva vorbe duhnind a orice numai a duh nu. Rămine să nu aivem răbdare. In timp ce Atletico Madrid — echipa pe care Dinamo era s-o elimine la Madrid, după ce t mei bun meci făcut de o echipă românească peste hotare de ani de zile, dar cine s-a uitat bine la acel meci ? Cui i-a mers la suflet ? — Atletico se califică in finala europeană... Acolo n-or avea bancoși în tribune? Sau, în Europa, „miștoul" ,s-a deplasat spre Ajax ? 8ELPHEGOR ușor nu ma spune, dar nimic nu ru d ........ A AVEA SUFLET ȘI A FI SERIOS ItbB ÎNTRE DA SI NU... Duminică seara, la TV, la ora cînd reapare de obicei trench-coat-uî mototolit al lui Peter Falk sau pistolul fumegînd al lui Sergiu Nicolaescu sau bătrînul leu al lui Warner Brosa, ni s-a oferit surpriza unui producător inedit: F.I.F.A. Titlul filmului: „ARTICOLUL 12“. Primit la început cu o rezervă firească — lace bun sămai urmărim erorile fotbalului, cind şi aşa sînt destule ? — filmul—IM.F.A. a devenit curînd pasionant, pentru faptul că a depăşit cu mult„jocul erorilor“, devenind o inteligentă formă de reproş la adresa tuturor spectatorilor vehemenţi, intransigenţi şi niciodată elemenţi. În decurs, de o jumătate de oră, filmul F.I.F.A. a prezentat cam toate vedetele fotbalului mondial în echilibrul dinamic al erorilor văzute şi nevăzute. Bătrâna federaţie a socctivului a găsit, pentru acest film despre erori reale și ihitorii, formele zimbetului. La început ne-a oferit faza în tempo normal, obligîndu-ne, ca și îrn tribună, să spunem da sau nu. Apoi, faza a fost reluată, au talenti, adică într-uri tempo în care subtextul părea să spună : „Nu-i aşa că te-ai cam grăbit, dragă spectatorule ? îmi închipui că ai văzut acum punctul de contact cu balonul. îmi închipui că ești puțin jenat pentru strigătul de dezaprobare cu care l-ai gratia w afflem ficat pe arbitru. Intr-un fitomen! cînd te aflai la 80 de metri de fază, in timp ce el se afla la numai 10. . Vrei să-ți spun de ce-ţi ofer acest film ? Pentru simplul fapt că, după 100 de ani de viaţă, simt nevoia să-ţi atrag atenţia că uneori e bine să te îndoieşti. Există în tribuna fotbalului prea multe... certitudini, ca să nu mai vorbesc de orgoliul imens care te obligă să ai neapărat o părere pină şi în fazele „pierdute“ în fracţiunea de secundă in care vînzătorul de răcoritoare a trecut prin faţă“. „Articolul 12“ a fost o mare pledoarie pertru mai rmîtit circumspecţie şi, dacă vreţi, pentru fairplayf-ul pe care îl impunerm jucătorilor, uitînd, de fapt, că acest fairplay pe gazon depinde emoriri de temperatura tribunei. In filmul de duminică seara am văzut în cîteva secunde cum faimosul tackle al lui Dumitru, dezaprobat uneori la Guadalajara, era un perfect atac la balon,recunoscut ca atare de areopagul tehnic al celor de la F.I.F.A. în filmul de duminică seară am văzut, dacă vreţi, cum însuşi Pele, marele Fele, ştie să-şi regizeze faultul cu mijloace mult mai rafinate decît prietenul nostru Năsturescu. Se spune că un cronicar are obligaţia de a spune da sarbu la o fază controversată. Această idee a fost cultivată deseori, îndemnîndu-l parcă pe cronicar să opteze pentru o soluţie categorică. Iată, insă, că adimirabilul film „Articolul 12“ se ridică net împotriva unui da sau nu de circumstanţă, invitînd cronicarii şi spectatorii să repudieze simplismul soluţiilor doar aparent nete, adoptînd, atunci cînd e cazul, soluția responsabilă de maturitate a lui dubito, care e, la urma urmei, recunoaşterea unei suveranităţi pe nedrept subminate: aceea a arbitrului. I. CH. MECIURI AMICALE AUTOBUZUL — DINAMO BUCUREŞTI 1—0 (0—0) Dinamoviştii bucureşteni îşi continuă pregătirile în vederea meciului de duminica, cu Politehnică Iaşi, din cadrul etapei a XXIV-a. Ieri după amiază, elevii antrenaţi de Nicuşor au susţinut o partidă de verificare, pe terenul din strada Şoimuţ, în compania echipei Autobuzul. Victoria a revenit divizionarilor B cu scorul de 1—0 (0—0). Antrenorul Nicuşor are la dispoziţie pentru meciul cu Politehnica Iaşi întreg lotul de jucători (aseară s-au întors Dinu, Lucescu şi Dudu Georgescu din turneul efectuat cu echipa națională în America de Sud). Fiomtația probabilă pentru duminică va fi alcătuită abia în ajunul meciului. (P. PEANA). VULTURII TEXTILA LUGOJ — U.T.A. 1—2 (1—1) Joc frumos, încheiat cu victoria divizionarei A. Golurile au fost . Înscrise de Munteanu (min. 21), Domide (min. 60),respectiv Dumitru (min. 23). (C. OLARIU, coresp.) DINAMO SLATINA — RAPID 1-1 0-0) Un util joc de verificare pentru bucureşteni înaintea partidei cu Universitatea Craiova. Golurile au fost marcata de Zamfir (tain. 40) pentru Dinamo, Manea (din. 80) pentru Rapid. Rapid a folosit pe : Ioniţă — Pop, Niţă, Florin Marin, Iordan — Grigoraş, Savu — Năsturescu,Manea, M. Stelian, Barlales. Au mai jucat: Pleşoianu, Stanca şi Catrina. (D. MIHAIL, coresp.) PROGRESUL BRAILA — F.C. CONSTANTA 3—2 (1—1) Partida, in ansamblu, a fost de bună factură tehnică. Autorii golurilor : Ologu (min. 15), Cotigă I (min. 58), Traian (min. 89), respectiv Mărculescu (min. 63), Negoescu (min. 65). In echipa constanțeană au evoluat jucătorii : Ștefănescu (min. 65 : Plică) — Mustafa, Oprea, Bălosu, Ghirca — I. Constantinescu, Vigu — Tănase, Mărculescu (min. 55 : Negoescu), Caraman (min. 65 : Turcu), Lică .(min. 65 : Mihu). (D. CRISTACHE, coresp.) DE LA COMISIA DE COMPETIŢII Şl DISCIPLINĂ In şedinţa de miercuri seara, comisia de competiţii şi disciplină a F.R. Fotbal a luat următoarele hotărîri : — a suspendat două etape pe Jucătorul Rădoi (Dunărea Giurgiu) care a adus insulte grave arbitrului Mircea Rotaru; — a sancţionat cu mustrare secţia de fotbal Dunărea Giurgiu, pentru insuficiente măsuri organizatorice la jocul susţinut duminică cu C.S. Rm. Vilcea; — aceeaşi sancţiune — mustrare — şi pentru acelaşi motiv — insuficiente măsuri organizatorice — le-a fost dată secţiilor de fotbal Nitramonia Făgăraş şi Şoimii Sibiu ; — a sancţionat cu o etapă suspendare pentru cumulare de trei cartonaşe galbene pe următorii jucători : Şutru (C.S. Rm. Vîlcea), Răut (S.C. Tulcea), Basarab (C.S.U. Galaţi), Petrom (Viitorul Vaslui), Cristache (Dunărea Giurgiu), Marian (Vulturii Textilă Lugoj) și Berindescu (C.F.R. Timişoara). P.S. La scurt timp după incidentele de la meciul Dunărea Giurgiu — Tractorul Brașov, in urma cărora — pe bună dreptate — terenul echipei giurgiuvene a fost suspendat pe o etapă, disputarea unei partide de fotbal Pe acest stadion a coincis cu producerea unor hoi acte care încalcă etică sportivă şi cetăţenească. Luînd in discuţie cele intimplate, Comisia de disciplină a găsit de cuviinţă la „mustrarea“ nr fi cea mai indicată sancţiune, stabilind in felul acesta un nou principiu juridic, şi anume acela că RECIDIVA acordă circumstanţe uşuratoare, şi nu agravante ! De reţinut şi pedeapsa aplicată jucătorului Rădoi, care l-a acoperit de injurii grosolane pe arbitrul Mircea Rotaru , două etape suspendate. Oare cu asemenea „sancţiuni" i pot fi stăvilite actele de indisciplină de pe terenurile noastre de fotbal ? " ÎN OBIECTIV - DIVIZIA B SE APROPIE FINIŞUL, SE ÎNMULŢESC ACTELE DE NESPORTIVITATE. DE CE? Se apropie ziua bilanţului şi în Divizia C, etapa după care se va trage linie şi se va spune: au promovat în „B“ sau au retrogradat în „judeţ“... Dar pînă atunci, antrenorii, jucătorii, suporterii fac fel şi fel de socoteli. Ne aflăm in acea fază a campionatului, cînd fiecare gol primit, fiecare punct pierdut atîrnă greu în balanţa echipelor din fruntea sau din coada clasamentelor. Acum, disputa devine din ce în c mai interesantă. Dar, la unele meciuri spiritele se încing prea tare, jucătorii (adesea şi spectatorii, chiar şi organizatorii) uită de sportivitate, de obligaţii şi... După etapa a XX-a, de pildă, comisia de competiţii şi disciplină a federaţiei (pentru Divizia C) a avut din nou mult de lucru. Avea de rezolvat contestaţii, memorii, consecinţele unor lipsuri grave de organizare şi numeroase cazuri de acte de nesportivitate ale jucătorilor. Actele de indisciplină din etapa a XX-a, s-au soldat cu suspendări de terenuri şi menţinerea forţată pe tuşă a acelor jucători care nu vor să se comporte în mod civilizat pe teren. Arbitrii meciului de la Roman, dintre Danubiana şi Unirea Iaşi au menţionat în raportul lor, de pildă, că au fost loviţi cu pietre de către spectatori (partida s-a terminat in nedecis, 0--0). Măsura luată împotriva echipei din Roman (care nu a asigurat condiţii normale dedesfăşurare a jocului şi protejarea arbitrilor) , suspendarea terenului pe două etape. Nu va juca acasă o etapă nici formaţia I.M.U. din Medgidia, unde au avut Iole, la fel, unele incidente, iar jucătorul ei, Constantin — care şi-a lovit intenţionat adversarul —, a fost scos din activitate pe timp de Şase etape. Tot cu cit© şase etape au fost sancţionaţi şi bucureştenii Constantin (Unirea Tricolor) — s-a repezit la unul din arbitri ca să-l lovească — şi Bogdan (Tehnomietal) — pentru brutalitate in timpul jocului. Pentru cîte patru etape au fost scoşi din echipele lor (lovirea adversarului, insultarea arbitrului sau alte fapte reprobabile) jucătorii Florin (Nicolina Iaşi), Belodi (Dinamo Slobozia), Enacie (Arieşul C. Turzii), Nagy (Unirea Cristurul Secuiesc), iar Petroni (Oituz Tg. Ocna), Ene (Laromet Bucureşti), Iridon (Carpați Mîrşa) şi Vişan (Bradul Rozbov) au fost suspendați pe cite trei etape. Comisia centrală de competiții a revenit asupra hotărîrii comisiei — care a omologat jocul de la Slobozia (etapa a 19-a), dintre Azotul și T.M.B. 0—3 —, menținîrid rezultatul de pe teren, 2—0 pentru Azotul T. R. " Pag. a 5*a LOTOPRON0SPORT • Plata cistigurilor prin casieriile Loto-Pronosport pentru tragerea pronoexpres din 24 aprilie a e. Se va face astfel : . — In Municipiul București incepind cu data de joi 2 mai 1974, pină la data de 24 iunie 1974, inclusiv : — in țară, incepind aproximativ cu data de 6 mai 1974 pină la 24 iunie 1974, inclusiv. Plata cistigurilor prin mandat poștal se va face incepind aproximativ cu data de 8 mai 1974. • Rezultatele tragerilor Pronoexpres, Lord și Prohespert se transmit prin radio astfel : Pronoexpres , în fiecare miercuri între orele 19.20 — 19.30, pe programări ; bote : în fiecare vineri intre orele 19.20 — 19.30, pe programul l ; Pronosport (Așa arată un buletin cu 13 rezultate exacte) ; In fiecare: duminică la orele, 22.30, pe programul l. • Tragerea Loto de astăzi va fi televizată direct din Studioul de Televiziune cu Începere de la ora 19.10 CISTIGURILE TRAGERII LOTO I DIN 19 APRILIE 1974 Extragerea I : Cat. 1 : 6 variante a 16 274 lei; a 2-a: 2,55 a 22 974 lei; a 3-a: 12,75 a 4 595 lei; a 4-a: 17,76 a 3 310 lei; a 5-a: 70,35 a 833 lei; a 6-a: 190,13 a 308 lei. Extragerea a 1-a : Cat. A : 2 variante iOVo a 84 025 lei; B: 1,20 a 40 584 lei; C: 7.70 a 6 325 lei; D: 11.50 a 4 235 lei; E 78,50 a 620 lei- F: 130,60 a 373 Iei; X: 1 828 a 100 lei. Cîştigurile de 04 025 lei de la categoria A jucate pe variante XOVo au revenit participantului FINTESCU NICOLAE din Bucureşti şi unii participant din Braşov.