Sportul, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7927-7947)

1975-01-03 / nr. 7927

După turneele Diviziei A de volei AU FOST DEFINITIVATE OBUZELE VIILOHICE Cu turneele desfăşurate în ulti­mele zile ale anului trecut, cam­pionatele de volei ale Diviziei A şi-au încheiat prima fază, aceea menită să stabilească grupele va­­lorice în care vor evolua in con­tinuare cele 24 de formaţii mas­culine şi feminine. In grupele va­lorice superioare au obţinut cali­ficarea echipele Dinamo, C.S.I . Galaţi, Steaua şi Explorări B. Mare (masculin) şi Dinamo, Peni­cilina Iaşi, Rapid şi Farul Con­stanţa (feminin). Acestea urmează să-şi dispute titlurile de campioa­­ne ale ţării. Celelalte 8 echipe masculine şi tot atîtea feminine vor susţine o întrecere tur-retur cu etape săptăminale. înainte de a vă prezenta clasa­mentele după prima fază a cam­pionatelor, să consemnăm ultime­le rezultate din cele două turnee : masculin : Politehnica Timişoara — „U“. Cluj-Napoca 3—2 (—15, —12, 11, 3, 13), Explorări B. Mare — J.E.F.S. Bucureşti 3—0 (9, 13, 11), Viitorul Bacău — C.S.U. Ga­laţi 3—1 (9, —14, 11, 8) ; feminin : Constructorul Bucureşti — Uni­versitatea Craiova 3—0 (9, 13, 7), C.S.M. Sibiu — Farul Constanţa 3—1 (10, 16, —16, 11). CLASAMENTE grupe valorice, de la următoarea si­tuaţie (se iau în considerare doar rezultatele dintre echipele calificate in aceeaşi grupă) : GRUPA I Rapidista Marta Székely in dispută cu blocajul Penici­linei Iaşi in tim­pul meciului de la Sibiu dintre cele două formaţii frun­taşe. Foto : V. CIRDEI — Sibiu GRUPA A I-a 1. „Poli” Timişoara 7 6 1 20: 9 13 2. Univ. Craiova 7 6 1 20:12 13 3. „U“ Cluj-Napoca 7 4 3 15:11 11 4. Rapid 7 4 3 16:13 11 5. I.E.F.S. 7 4 3 15:13 11 G. Viitorul Bc. 7 2 5 13:15 9 7. C.S.M. Suceava 7 2 5 11:19 9 8. Petrolul 7 0 7 3:21 7 feminin 1. Dinamo 11 10 1 32: 6 21 1. Dinamo 2. C.S.U. Galați 3. Steaua 4. Explorări 3 2 1 7:4 5 3 2 1 8:5 5 3 2 1 6:5 5 3 0 3 2:9 3 MASCULIN 1. Steaua XI 10 1 30: 6 21 2. Dinamo 11 10 1 31: 8 21 3. C.S.U. Galați 11 9 2 30:12 20 4. Explorări B. M. 11 8 3 26:12 ÎS 5. „Poli“ Timiș. 11 6 5 23:21 17 6. Univ. Craiova 11 6 5 20:24 17 7. „U“ Cluj-Napoca 11 4 7 18:23 15 8. I.E.F.S. 11 4 7 17:25 15 9. Rapid 11 4 7 16:25 15 10. Viitorul 11 3 8 18:25 14 11. C.S.M. Suceava 11 2 9 12:31 13 12. Petrolul 11 0 11 4:33 11 Campionatul continuă in cele două 2. Penicilina 11 9 2 30: 9 20 3. Rapid 11 9 2 30:12 20 4. Farul 11 7 4 22:18 18 5. C.S.M. Sibiu 11 7 4 26:22 18 6. Univ. Timiș. 11 6 5 23:20 17 7. I.E.F.S. 11 8 5 22:21 17 8. Constructorul îl 5 6 18:23 16 9. Univ. Craiova 11 4 7 14:27 15 10. Medicina Buc. 11 2 9 15:28 13 11. C.S.U. Galați 11 1 16 12:31 12 12. Spartac Buc. 11 0 11 7:33 11 Campionatul continuă de la urmă­toarea situație : GRUPA I 1. Dinamo 3 2 1 8:4­5 2. Penicilina 3 2 1 7:4 5 3. Rapid 3 2 1 7:5 5 4. Farul 3 0 3 0:9 3 GRUPA A I-a 1. C.S.M. Sibiu 7 6 1 20:12 13 2. Univ. Timisoara 7 5 2 17: 9 12 3. I.E.F.S. 7 5 2 18:10 12 4. Constructorul 7 5 2 16:12 12 5. Univ. Craiova 7 4 3 12:15 11 6. Medicina 7 2 5 14:16 9 7. C.S.U. Galați 7 16 11:19 8 8. Spartac 7 0 7 6:21 7 GÎNDURI LA INTRAREA IN NOUL AN (Urmare din pag. 1) Dacă reuşim, nu va mai fi decit un pas pînă la trofeul continen­tal ! In sfîrşit, ultima dorinţă este ca in ziua de 18 mai 1975, cînd se încheie campionatul naţional, să îmbrac încă o dată tricoul de campion. După cum vedeţi, sînt dorinţe extrem de pretenţioase, dar nu irealizabile. Pentru înfăp­tuirea lor muncesc şi voi munci cut pot de mult“, nu şi din ţara noastră să obţină rezultate valoroase pe plan inter­naţional. La campionatele europe­ne de la Katowice ne propunem să aliniem o formaţie în care să figureze elemente capabile să evolueze la nivelul prestigiului boxului românesc în arena inter­naţională, dar şi tineri pe care intenţionăm să-i testăm în vede­rea includerii lor în lotul pentru J.O. de la Montreal. De fapt, in acest an, toate gîndurile noastre zboară mai departe, către marea confruntare internațională din Canada, de anul viitor“. ÎN PRIM-PLAN TURNEUL OLIMPIC GHEORGHE GURIEV — pre­şedintele Federaţiei române de box : „Noul an este de o deose­bită importanţă pentru pugilismul din România, dacă ne gîndim că este ultimul care ne mai desparte de cel Olimpic. Este anul în care trebuie să efectuăm o selecţie cit mai bună a sportivilor, antrenori­lor şi tehnicienilor pentru lotul olimpic şi să le creăm condiţiile necesare pentru o pregătire la nivelul celor mai exigente cerinţe pe plan mondial. Mă gîndesc la o muncă plină de dăruire, cu pa­siune şi responsabilitate, din partea tuturor sportivilor, antre­norilor, activiștilor pe tărîmul boxului, astfel ca sportul eu mă- ECHIPA MEA SĂ CÂŞTIGE CAMPIONATUL ,­­ DIVIZIONAR M­aestral emerită a sportului, ANa PETRESCU (Gloria Bucu­reşti), componentă a reprezentati­vei României la popice, campioa­nă mondială la proba de perechi . „Dorinţele mele pentru ’75 se si­tuează pe mai multe planuri. Ca soţi­e şi mamă îmi doresc fericire şi sănătate. La locul meu de muncă, la Uzinele Republica, un­de lucrez din 1968, doresc să ffr? apreciată, iar comuniştii Primească iu m 1 sportul pe e?,^, IJrite ior- In in asa fel cai­­ pr­actic vo! munci so. Mă refer J sa aTn d­in nou succe­da titluri]e ali de. Paaä, la menține- 1974 (n­r. B. nationale cîştigate in vechi), carr “ ^dividual si pe­­reprezentaiaL—comportare în rea unul d ez plani Si la realiza­­pei In carr deziderat al echi­­de a eîști^ )°c, București, campi°na^-g'.oriar^^ °aTM PALMARESUL C. M. UNIVERSITAR DE HANDBAL (Urmate din pag. 1) handbal, la competiţia inaugurală luînd parte 7 reprezentative , na­ţionale, printre care şi cea a ţării noastre. Clasamentul final a fost următorul : 1. Suedia ; 2. R. F. Germania ;­ 3. ROMÂNIA ; 4. Da­nemarca ; 5. Norvegia ; 6. Spania ; 7. Japonia. Formaţia română, pre­gătită de un antrenor tînăr, dar plin de ambiţie, Eugen Trofin, cu­prindea multe elemente de pers­pectivă, dintre care unele au şi fă­cut, un an mai tirziu, parte din lotul reprezentativ care, la Praga, a confirmat în mod strălucit pri­mul titlu mondial cucerit în 1961 la Dortmund. Portarii Bogolea şi Tale, jucătorii Samungi, Oţetea, Po­peseu­, Paraschiv şi Marinescu şi-au afirmat atunci deplin valoarea pe plan internaţional. După trei ani (1966), în Spania, 10 selecţionate studenţeşti se în­trec la a II-a ediţie, victoria reve­nind reprezentativei R. F. Germa­nia, urmată in ordine de : 2. Spa­nia ; 3. Suedia ; 4. Franţa S. Fin­landa ; 6. Olanda ; 7. Tunisia ; S. Maroc ; 9. Portugalia ; 10. Belgia. Handbaliştii români nu­­ au luat parte la această ediţie, în schimb au fost prezenţi la cea următoa­re (4—12 ianuarie, 1968, in R.­ F. Germania), unde s-au numărat printre protagonişti, fiind învinşi in finală de reprezentativa U.R.S.S. Deci, clasamentul primelor 6 din cele 15 echipe participante (un ve­ritabil record !) a fost la ediţia a III- a următorul : 1. Uniunea So­vietică ; 2. ROMÂNIA ;­ 3. Ceho­slovacia ; 4. Suedia ; 5. R. F. Ger­mania ; 6. Norvegia. Să subliniem faptul că şi atunci formaţia ro­mână a prezentat o serie de­ hand­­balişti care nu peste multă vre­me au devenit binecunoscuţi pe plan mondial : Penu, Licu, Gu­nesch, Nica, Moldovan, Kicsid, Gaţu şi alţii. S-au scurs trei ani şi in 1971, la o dată neobişnuit de tîrzie, in primăvară (3—10 aprilie), 16 for­maţii şi-au dat rendez-vous în Ce­hoslovacia, unde are loc cea de a IV- a ediţie a C.M. Echipa româ­nă face parte din grupa B, in ca­drul căreia învinge pe rind : Iu­goslavia (12—9), Austria (21—11) şi Danemarca (25—10). In prima gru­pă semifinală, selecţionata noastră ciştigă prima intilnire, cu Polonia (15—12), dar pierde la limită pe cea următoare cu echipa ţării gaz­dă, Cehoslovacia (13—14). In me­ciul pentru locurile 111—IV hand­­baliştii români înving Spania (24—14) şi obţin medaliile de bronz. Şi din nou, nu vom uita să subliniem că şi de această dată handbalul românesc a prezentat un buchet de jucători care nu peste multă vreme au urcat pe treptele confirmării. De pildă, golgoten­il grupei B a fost Birtalan (11 goluri în 2 jocuri !), iar printre cei mai buni jucători ai echipei noastre s-au numărat Voina şi Ştef. In sfârşit, ediţia a V-a, progra­mată între 27 decembrie 1972 şi 6 ianuarie 1973 în mai multe ora­şe din Suedia. A fost cea mai dis­putată ediţie, echilibrul de forţe determinînd ca multe dintre me­ciuri să se încheie cu scoruri strin­­se.­­ Selecţionata ţării noastre cîş­­tigă grupa D (victorii la Dane­marca, Polonia şi Italia), după care, in grupele semifinale, are de făcut faţă unor adversari reduta­bili. Jucătorii români îşi dovedesc insă valoarea, întrecînd, în prima grupă semifinală, Cehoslovacia (14—11) şi Iugoslavia (11—6). In a­­cest ultim meci, celebrul nostru portar Cornel Petru a produs sen­zaţie, apărind toate cele 7 aruncări de la 7 m de care au beneficiat handbaliştii iugoslavi. A mimat fi­nala cu reprezentativa Uniunii So­vietice, acea finală care a rămas în istoria handbalului, prin faptul că cele două echipe erau egale și după două prelungiri a cite două reprize fiecare : 18—18 (9—0, 15—15, 16—16). S-a acordat, atunci, minge de arbitru şi s-a jucat pînă la primul gol. Jucătorii sovietici au cîştigat mingea, dar au ratat atacul, după care handbaliştii ro­mâni au înscris golul victoriei fi­nale prin Birtalan : 19-18. Selec­ţionata României ciştigă astfel tit­lul mondial la cea de a V-a edi­ţie ! Şi acum, ediţia a VI-a, în mai multe oraşe din ţara noastră, la sfirşitul căreia sperăm să consem­năm o nouă victorie a handbalului românesc... RUGBYUL ROMÂNESC POATE CONFIRMA DRUMUL SĂU ASCENDENT Maestrul sportului RADU DUR­­BAC (Steaua), fundaşul echipei reprezentative de rugby­­ „Acum, cînd ne-am despărţit de un an frumos, poate cel mai frumos din cariera mea de sportiv (am îmbră­cat tricoul de campion, am făcut parte din „XV“-le care a învins Franţa) gîndurile mele se tupe dreapta optimiste spre 1975. Rugbyul românesc va susţine pro­be de maturitate : primul turneu in Noua Zeelanda, adică se va produce acolo unde sportul cu balonul oval este ridicat la rang de artă, apoi o nouă confruntare cu reprezentanţii „cocoşului galic“, de această dată în Franţa, cele­lalte meciuri din Campionatul european. Cred în confirmarea drumului ascendent pe care s-a înscris, prin joc mai curajos, e­­chipa României. Personal, îmi doresc un an în care loviturile mele de picior să nu-şi greşească ţinta. Mai sper ca Steaua, echipa ale cărei culori le port, să se califice în turneul final de elită şi... să-şi păstreze titlul de cam­pioană. Deci, 1975 poate fi şi mai frumos decit anul care s-a în­cheiat !“. IN ACTUALITATE, SCHIUL PRIMELE COMPETIŢII ALE ANULUI Debutul com­petition^ pe anul m curs va avea loc îmbăta ■ u ă. s­ăritu rjji^concu­rsurne care se vor desfăşura £a jfjfifacdl. Mai precis, este vorba de $\,Cupa Predealului“ la fond pentru j­­miori şi copii (simbătă cursele individuale, duminică ştafetele) şi de „Cupa Braşovia“ la sărituri pentru juiiori şi copii. întrecerile alpine Cupa Braşo­via“ (juniori)» şi „Cupa oraşului Si­naia“, programate iniţial să se dispute simbătă şi duminică, au fost amînate pentru marţi 7 şi miercuri 8 ianuarie. BULETINUL ZĂPEZII Serviciul Prevederi de scurtă durată d­in cadrul Institutului Meteorologie ne-a comunicat joi dimineaţă că stra­DAN CRISTEA — LOCUL 20 LA PARDIEL BAD RAGAZ (ELVEŢIA) In cadrul unui recent concurs in­ternaţional de schi, în staţiunea el­veţiană Pardiel­ Bad­ Ragaz, in proba de slalom special campionul român Dan Cristea a ocupat locul 20. Men­ţionăm că la întrecere au participat 124 de concurenţi (54 clasaţi), la start fiind echipele naţionale complete ale Elveţiei, R.F.G., S.U.A., Spaniei şi Cehoslovaciei. Întrecerea a revenit campionului olimpic Francisco Fer­­nandez-Ochoa. In lumina acestor date, rezultatul schiorului român ni re­pare merituos­­ tul de zăpadă din nu­­nc­i ■ nie ’ ntrrt3g «gjşş£ MEIANIA PETRESCU, CÎŞTIGĂTOAREA „CUPEI ROMÂNIEI“ LA TI­P SALĂ Noua şi frumoasa sală de tir din parcul sportiv Dinamo din Capitală a găzduit în ulti­mele zile ale anului trecut ediţia a H-a a „Cupei României" la arme cu aer comprimat. între­cerile, care au încheiat sezonul competiţional ’74, au fost intere­sante, viu disputate. Ele s-au în­cheiat cu cîteva rezultate bune şi cu unele surprize. Trofeul a re­venit trăgătoarei dinamoviste Me­lania Petrescu, care a obţinut cel mai valoros rezultat al competi­ţiei — 383 p, din 400 posibile, la proba de puşcă cu aer compri­mat, cifră echivalentă cu recor­dul oficial al ţării la senioare. Dintre surprize subliniem : ocu­parea primului loc la puşcă de către outsiderul Ion Stoicescu (Petrolul Ploieşti), care a lăsat în urma lui câţiva componenţi ai lo­tului naţional. Rezultate tehnice — puş­că (40 alice) senioare : 1. Melania Pe­trescu — cîștigătoarea „Cupei României“ — 383 p — record e­­galat, 2. Mariana Feodor 381 p, 3. Veronica Stroe 330 p (toate de la Dinamo) ; seniori : 1. L. Stoi­cescu (Petrolul Ploiești) 378 p, 2. 1. Codreanu 377 p, 3. P. Sandor 376 p (ambii de la Steaua) ; j­u­­ndare : 1- Margareta Vorhin (C.S.M.B.) 374 p, 2. Niculina Iosif (Sc. sp. 1 Buc.) 355 p, 3. Elena Da­vid (Olimpia Buc.) 363 în ju­niori : 1. M. Ilea (C.F.R. Arad) 378 p , 2. T. Ilovici (Activul Bra­șov) 375 p, 3. D. Pantazi (Sc.­sp. 1 Buc.) 374 p ; pistol (40 alice) — senioare : 1. Ana Buţu ( 374 p, 2. Olimpia Demetriade 369­­p (ambele de la Dinamo), 3. Silvia­, Káposztai (U.T.A.) 366 p ; seniori : 1. D. Iuga (Dinamo) 382 p, 2. C. Ion (Steaua) 381 p, 3. D. Popescu (I.E.F.S.) 380 p ; junioare : 1. Mioara Gheciov (Steaua) 352 p, 2. Doina Stoleru (Letea Bacău) 349 p, 3. Alina Jerca (Olimpia Buc.) 348 p ; juniori : 1. E. Ciu­lea (Olimpia Buc.) 373 p, 2. L. Pop 370 p, 3. Gh. Macovei 370 p (ambii de la Dinamo): T. RABSAN Sportiv 1974"; Campionatul Mondial M^^rsitar de handbal masculin : KRomânia — Franța (repriza a II-a) ^Transmisie de la Iași. Duminică 5 ianuarie. Ora 15,00. Din marile meciuri de box ale secolului : Battlina NftJsorc — .Ad Wolgast (dispL^of* In anul 1910), Primo Cc.’îWră — Ernie Schaaf (1933) şi Jack La Motta — Danny Nardico (1952).­­Ora 15,30: Rugby: Marea Britanie - Noua Zeelandă. Selecţiuni înregistrate de la Lon­­dra. Marţi 7 ianuarie : Oa 19,00: Campionatul Mondial universitar de handbal masculin : România — Polonia (repriza a llti). Trans­misie directa de la Iași j^lVîICUL ECRAN^ BLOC­ NOT­ES­ T Primii participanţi sosiţi în ţara noastră au fost handbaliştii francezi, care au ajuns la Bucureşti în ziua de 28 decembrie. Ei au plecat imediat la Iaşi, unde şi-au început antrena­mentele. Selecţionata Japoniei a so­sit chiar în ajunul Anului Nou, pe care sportivii niponi l-au petrecut în Capitală.­­ Fiecare delegaţie va cuprinde în componenţa sa şi un cuplu de arbi­tri care va oficia la C.M. alături de cavalerii fluierului din România şi de cele două cupluri din ţări ale căror echipe nu iau parte la întreceri : R. D. Germană (Henschel şi Rauch­­fuss) şi Elveţia (Brosaard şi Frit­­schi). Iată şi un cuplu celebru aflat în componenţa delegaţiei R.F.G. : Otto Falk şi Hans Rosmanith. „ Unele echipe vor cuprinde re­putaţi jucători, cunoscuţi pe plan in­ternaţional. Din veştile sosite in ul­timele zile notăm în selecţionata U.R.S.S. pe Mahorin, Oganezov, La­gutin, Kravţov, Cikalaev, Rezanov, portarul Iscenko, Plahotin şi alţii. Şi în reprezentativa Iugoslaviei sunt mulţi internaţionali : portarul Zorko, Pavicevici, Fejzula, Krivok­apici, Nims, Vidakovici, Serdaruskci, Gazi­­voda, Ba­je­viei. ECHIPA FEMININĂ DE HANDBAL A FRANŢEI EVOLUEAZĂ IN ŢARA NOASTRĂ Selecţionata feminină de handbal a Franţei, prezentă în ţara noastră, a susţinut două partide amicale, înche­iate cu următoarele rezultate : 14—13 (7—7) cu Selecţionata divizionară a Bucureştiului şi 14—13 (6—8) cu Pro­gresul București. CLASAMENTUL DIVIZIEI A DE HANDBAL FEMININ După primul turneu de sală din Divizia A la handbal feminin, tur­neu consumat la Galaţi in ultimel zile .lui 1974, configurația clasamentului este următoarea : 1. „U“ TIMIS. 14 11 2 1 225—125 24 2. „U“ Buc. 14 10 2 2 202—124 22 3. Text. Buhuși 14 8 2 4 182—154 13 4. I.E.F.S. 14 8 1 5 172—136 17 5. Progr. Buc. H 7 1 6 152—139 15 0. Confecția 14 7 0 7 175—171 14 7. „U“ Iași 14 6 2 6 208—204 14 8. Constr. Timiş. 14. B 4 5 146—164 14 9. Rapid Buc. 14 5 1 3 144—471 11 10. Voința Odorh. 14 4 2 8 130—162 10 11. Mureş. Tg. M. 14 3 1 10 140—188 7 1 JOACA Şl OAMENIOR Fastuoasa retrospectivă r­eali­­zata de Cristian Ţopescu mi se pare una din cele mai in­spirate cintari intru slava vieţii Pc. ?,?mnirV. Prieteni cu totul „civili adica din afara armatei noastre telesportive, oameni care dorm duminica la ora­ cea mare a meciurilor, mi-au con­­firmat-o : „Anul sportiv 1974“ e un imn de umanistică, lin­­­cint al omului care încă mai are mintea şi sufletul pregă­t.esc„spent­ru ΰacă pe ape, pe uscat şi in aer. Am fi pierduţi “ ,cred ~ ,dacă, printre dra­mele de netăgăduit ale lumii, am uita de joacă, de jocul transformat in sport şi de sportul în­tors la joacă. Cît timp mai există „imagine“, urale, idei şi cuvinte pentru un 2,25 la înălţime „indoor“, pentru un 5,53 la prăjină, pentru un Bayi cu un 3,32,2 pe 1 500 (om fan­tastic al anului peste care s-a cam trecut în marile clasamente), atleţii optimismului au dreptul să alerge în toate cele patru vînturi, împotriva tuturor tai­funurilor şi să vestească tutu­ror că lumea nu e incă pier­dută şi se mai poate face cîte ceva, ba chiar se mai pot face multe. In sectorul nostru sportiv — pe plan mondial — nu există criză de energie. Legaţi pe dinăuntru cele mai exaltan­­te secvenţe montate cu o reală inteligenţă poetică de regizor şi veţi descoperi subiectul unui film cu nimic mai prejos de o poveste din „O mie şi una de nopţi“ , luaţi miraculosul ma­raton suedez, pe ski, cu oameni de la 8 la 80 de ani, a cărui bandă sonoră, păstrează chiar şi hohotele de rîs ale mulţimii îneîntate de alunecarea pe ză­padă şi alăturaţi-i maratonului nautic de pe Nil, combinaţi coborirea de vis din cer pe pă­­mîntul alb al lui Collombin cu eseul „leului“ J. O. Williams, „lipiţi“ mai departe întrecerea pe Tanasa dintre Oxford şi Cambridge — eveniment care parcă ne însoţeşte viaţa, de cind ne-am născut — de steeple­­chaseul de la Liverpool in care învinge din nou superbul nos­tru Red Run, luaţi caii aceştia de foc, ăl de-a cîştigat derbyul de la Epsom, dînd 50 contra­­ lingă „Allez France“ care nu se poate odihni fără Mozart la ureche.!!), şi mîngîiaţi-i cu privirea Mo­­rozovei care o învinge incredibil pe B. J. King la Wimbledon; treceţi de la privirea a­­cestei femei feri­cite la disperarea din ochii lui Ca­rdio, înmărmurit de acest Costică Dafinoiu, şi de a­­colo la lacrimile lui Pele pentru a ajun­ge la feţele românilor în timpul imnului naţional, după triumful fără precedent la mondialele de handbal (unul din marile momente ale retrospectivei) , faceţi totalul acestor clipe de extaz şi durere, de pace şi fre­nezie, de „nebunie“ şi realism şi veţi simţi, dacă ştiţi să des­luşiţi ce-i întotdeauna în adin­­cul „vieţii sportive“, acea sacră înfiorare în faţa inflexibilei hotărîri omeneşti de a nu ne preda, „noi nu, niciodată, noi nu...“, cum scria Labiş, pentru care — dacă revistele literare n-au spus-o, la 18 ani de la dispariţia lui — să găsim noi spaţiul, aici, a aprinde un gind intru onoarea poeziei fără de care joaca omului n-ar mai fi minunea care este. BELPHEGOR ECHIPELE DE JUNIORI PROGRESUL BUCUREŞTI (h) Şl C.S. ARAD (f), CAMPIOANE LA TENIS OE MASA PLOIEŞTI (prin telefon). Re­turul campionatelor republicane ale echipelor de juniori la tenis de masă, desfăşurat timp de pa­tru zile în sala­ Victoria din ora­şul nostru, s-a încheiat. Au luat parte câte 14 formaţii masculine şi feminine. Titlul de campioane ale ţării au fost cîştigate de echi­pele Progresul Bucureşti (Alexan­dru Buzescu, Ştefan Moraru, So­rin Blănaru, Florentin Henţ,i Ervin Tabac, antrenor Emil Ia­­cobi) la băieţi şi C.S. Arad (Liana Mihuţ, Ildikó Gyöngyösi, Eva Fe-ţ renczi, antrenor Emil Procopeţ), la fete. Remarcînd evoluţia fru-­ moasă a echipelor - campioane, vom menţiona că tinerele Ju£ă­­toare Ildikó Gyöngyösi şi Eva Ferenczi, care se pregătesc acum la Arad, provin de la şcoala spor­tivă din Petroşani (antrenor Eduard Gyöngyösi). Clasamente, echipe junior, : 1. Progresul Buc. 28 p, • structorul Hunedoara ■ I. • C'S'r- Cnvajt2aPpOC5. Universitatea sp. Craiova 2 P. Rovine Craiova Î8an°V7 CSPArad 16 P, 8- °tolul: „ Formaţiile Sinteza Galai\ 11 Cloria Buzău II (da­ Oradea şi 13—14) au retro­gate De locurile ' . r­o,;; 26 p 3. Metalurgis^L&ugir 23 p, gto' de Pădure H ^ ■{£ Cluj-Napoca II 1 retrogradat e- Petroșani 15 p. ^Dobeta-Tr. Seve­, chipele Sc. sp. V­e­rin și SPartac Bu­­g­ge va dis_ Intre o şi 7 ian de califii,are pută campionatul pentru echipele de juniori, iar în­tre 9 şi 12 ianuarie, campionatul de calificare al echipelor de se­niori. Ambele competiţii sunt programate la Hunedoara. (I. Tă­­năsescu-coresp.) LOTO -PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A REVELIONULUI DIN I IANUARIE 1375 Fond de cîștiguri : 4 091 971 lei EXTRAGEREA I : 5 25 23 34 43 EXTRAGEREA a II-a: 17 26 36 45 28 EXTRAGEREA a HI-a 20 6 41 38 15 EXTRAGEREA a IV-a: 3 30 18 39 24 32 EXTRAGEREA a V-a 7 13 10 39­­ 1­7 EXTRAGEREA a Vl-a: 3 27 7 2 21 15 EXTRAGEREA a VII-a: 3­ 19 35 31 23 Plata câștigurilor va începe în Ca­pitală de la 15 ianuarie pînă la 1 I " ——— la 1 martie 1975 inclusiv, prin man­date poștale de la 20 ianuarie 1975. 1974 : Extragerea I; Cat. V. 1 variantă a 50 000 lei; Cat. 2: 1,95 21 lei; Cat. 3: 13,85 a 2 999 lei; C«ati,14'11'î,5ÎL? 748 lei ; Cat. 5 : 90,30 a 431 lei; Cat. 6: 3 671,45 a 40 lei. Report categoria 1: 440 512 lei; Extragerea a II-» V,1 rva­­riantă 10% a 50 000 J«* cat. B: 6 a 7497 lei; Cat. C: 40,30 » Hip lei Cat. D: 1610,85 a 60 lei', 11*- ® A04,40 a 200 lei; Cat. F: 2314,60 a 40 lei. P­oziţia în clasament a echi­pei Steaua e destul de departe de ceea ce au aşteptat suporterii ei şi, în general, iubitorii fot­balului de la noi. In se­zonul de toamnă, echipa bucu­­reşteană a arătat destule lucruri bune şi nu puţine au fost­­ mo­mentele in care fotbalul practicat de ea a fost apreciat. Cîteva din partidele sale s-au înscris prin­tre cele mai bune în turul cam­pionatului. Echipa a încercat să îmbrace în haine noi jocul său, să-şi­ însuşească o concepţie mo­dernă. Atunci, cind jucătorii săi s-au concentrat şi şi-au pus în valoare toate posibilităţile de care dispun, au reuşit prestaţii apre­ciate. Eforturile făcute au fost evidente,, precum şi unele acu­mulări pozitive de ansamblu, ca şi comportarea sportivă a echipei. Dar, Steaua n-a reu­şit să se situeze la o valoare constant bună pe parcursul celor 17 etape. In prima jumătate a campionatului s-a comportat os­cilant, Steaua evoluînd în an­samblu la nivelul unei echipe cu realizări de la o extremă­­la alta. în acest sens, bilanțul din turul campionatului este edifica­tor : 7 victorii, 7 înfrîngeri, 3 me­ciuri egale, 17 puncte din 34 po­sibile. Doar golaverajul, rezultat al _ detaşării din partidele cu Chimia (4—0) şi Politehnica Iaşi (5—0), este excedentar. In rest, realizări la cota medie, adică 50°/6. S­­ub raportul randamentului şi eficacităţii, cîteva jocuri au fost de excepţie : cu Chimia, cu Politehnica Iaşi,­­cu F­C. Constanţa, Politeh­nica Timişoara , şi F.C. Argeş şi in oarecare măsură cu „U“ Cluj-­­Napoca. Sub raportul prestării unui fotbal de calitate s-au mai adăugat evoluţiile de la Tg. Mu­reş şi Craiova. In alte meciuri, însă, randament modest, evolu­ţii uneori anonime. In partidele de la Craiova şi Arad a ieşit în evidenţă o neaşteptată carenţă — neputinţa de a menţine un avan­taj. După ce a condus cu 1-0, în ambele partide, Steaua a pierdut, la Arad, chiar în ul­timele minute. Greu de crezut că e vorba, de lipsă de experienţă­. Argumentul îl pot invoca doar Moraru şi Ion Ion. Mai curînd poate fi vorba de momente de cădere, de o insuficientă pregă­tire fizică, de oscilaţii care s-au făcut remarcate pe parcursul a­­celuiaşi joc. Pentru Steaua, „pia­tra de încercare“ au constituit-o jocurile susţinute in deplasare. Este printre puţinele formaţii 8. STEM - «remis OSCILANTĂ FIȘIER­ E PUNCTE REALIZATE : 17 (procentaj 50%); - acasă : 9 7 0 2 23- 8 14 (77%) - in deplasare : 8 0 3 5 4-12 3 (18%) © JUCĂTORI FOLOSIȚI (18) : Vigu (totalul meciurilor : 17 — media note­lor : 7,05), Sătmărean­u (17—0,76), FI. Dumitrescu (17-6,70) Anghelini (17—6,47), Năstase (17—6,26), Ion Ion (16—6,30), Dumitriu IV (14—7,38), Smarandache (14—5,71), Dumitru (12—7,41), Iordănescu (11—6,72), Sameș (10—7,60), Moraru (10—7,33), Pantea (10-6,11), Iordache (9—7,77), Aelenei (9-6,14), N. lonescu (6—5,75), Răducanu (3—6), Enescu (1—6). 9 MEDIA NOTELOR ECHIPEI : 6,76. © FORMATIA DE BAZA : Iordache (Moraru) — Sătmareanu, Smarandache, Sameș, Anghelini — Dumitru, Vigu, Iordănescu (Dumitriu IV) — Pantea, Năstase, FI. Dumitrescu. © COLGETERII ECHIPEI : Iordănescu 9 (6 acasă­­ 3 în deplasare) Năs­tase 9 (9-1­­0), Vigu 3 (34-0), Dumitriu IV 2 (14-1), Dumitru 2 (24-0), Sătmă­­reanu 1­­4-6), Ion Ion 1 0 4-0). © CARTONAŞE GALBENE : Smarandache — 4, Năstase — 2, Iordănescu, Vigu, Dumitru şi Anghedin — cite 1. ® CARTONAŞE ROŞII : nici unul. O JUCĂTORI SUSPENDAŢI : Smarandache — o etapă, pentru acumularea a trei cartonaşe galbene. ® FAULTURI COMISE : 179 (cele mai multe — 16 — în etapa a X-a, cele mai puţine — 6 — în etapa a XV-a). © NUMĂRUL DE ŞUTURI: total: 279 (cele mai multe — 29 — în etapa a VII-a, cele mai puţine — 6 — în prima etapă) ; pe spaţiul porţii : 139 (cele mai multe — 17 — în etapa a VII-a, cele mai puţine — cite 2 — în prima etapă şi in a X-a).­­ A BENEFICIAT de o lovitură de la 11 m, transformată de Iordănescu; a fost sancţionată cu un penalty, transformat de Oblemenco.­­ LA MECIURILE susţinute acasă au asistat 150 000 de spectatori. ANTRENORII PRIMO DIVIZII ÎN FAŢA PROPRIILOR LOR PLANURI Azi publicăm răspunsurile celorlalţi 8 antrenori principali ai echipelor de Divizia A la întrebările : CE V-AŢI PROPUS ŞI CE AŢI REALIZAT ÎN TUR, CE AŞTEPTAŢI DE LA RETURUL CAMPIO­NATULUI ? EMANOIL HAŞOTI (F.C. Constanţa) In linii mari, ne-am gîndit, ca la sfîr­­şitul sezonului să ne situăm în primele patru locuri ale clasamentului şi să ajun- Sim intr-o fază avansată a Cupei Româ­niei. Cauzele nerealizării obiective­­l°r rezidă, printre altele, in slăbirea valorică a lotului, în nerespectarea întoc­mai a programului iniţial fixat, de pregă­tire a echipei, în deteriorarea, pe alocuri, a bunei ambianţe de muncă. Pentru la primăvară ne-am propus : muncă, en­­genţă şi multă, multă disciplină. O astfel de abordare a returului ridică implicit capacitatea de joc a echipei, ii asigură un loc mai bun în clasament şi, de ce să n-o spunem, aduce mai mulți specta­tori în tribune. ION IONESCU (I.Pofia Timişoara) Cunoscînd valoarea medie a multo­ra dintre jugutorii formaţiei pe care o antrenez, nu m-am aventurat să-­mi propun cine ştie ce performanţe de răsunet. Am gîndit că, in funcţie de ce avem, putem obţine un loc la mij­locul clasamentului. Am terminat pe locul 12, dar, cu puţină şansă, pu­team „ierna“ undeva pe poziţia a opta. Sigur, interesant este acum doar viitorul imediat, şi eu cred că vom reuşi o îmbunătăţire a jocului în re­tur şi o ascensiune in clasament. Mă bazez în calculele mele pe apariţia unor jucători noi în formaţie, cum ar fi Anghel, care a şi debutat la „Poli” în penultima etapă a turului, şi, probabil, Dembrovschi, dispecerul atît de necesar formaţiei noastre. NICOLAE PROCA (Steagul roşu) în condiţiile plecării a cinci dintre ju­cătorii de bază ai echipei, obiectivul nostru principal în acest campionat a de­venit ramînerea în prima divizie. Am spe­­rat totuşi, într-o încadrare mai rapidă a jucătorilor nou veniţi atît în orientarea de ei de lucru, în privinţa punctajului realizat în prima parte a campionatului, apreciem că el este satisfăcător spre mul­ţumitor. Pentru retur, aşteptările noastre se îndreaptă în următoarele direcţii : îm­bunătăţirea climatului de muncă, pentru o instruire superioară, dăruirea pe mai departe a jucătorilor rămaşi din „vechea gardă", integrarea totală a jucătorilor nou veniţi, obţinerea pentru echipă a u­­nui mai mare sprijin concret — moral şi material­­i din partea factorilor locali. FLORIN HALAGIAN (F.C. Argeş) Principalul nostru obiectiv : recon­struirea echipei, întinerirea şi omoge­nizarea ei. Campionatul ne-a sur­prins, însă, nepregătiţi, cu un lot eterogen. Simbioza vechi-nou s-a fă­cut extrem de greu şi rezultatele tu­rului au reflectat acest proces din viaţa­ echipei. M-ar bucura mult fap­tul ca la sfirşitul campionatului să se poată spune despre F.C. Argeş că este o echipă omogenă din toate punctele de vedere, că tinerii promo­vaşi au dat un randament corespun­zător, că li-le argeşean practică un fotbal spectaculos, la nivelul posibi­lităţilor jucătorilor lui. ŞTEFAN COIDUM (F.C. Galeţi) Ca orice formaţie proaspăt promo­vată in prima divizie, nu ne-am pro­pus nici... ciştigarea campionatului şi nici clasarea pe vreun joc fruntaş pentru a participa la competiţiile eu­ropene de cluburi, ci doar menţine­rea în competiţia la care cu atita greutate am ajuns. Dacă din acest Punct de vedere nu ne putem lăuda chiar deloc, în schimb — in special spre finalul sezonului — pot afirma că echipa a ajuns să joace mult mai bine decit la debutul lui, aproape de ceea ce ne-am propus. De aceea aş­teptăm returul ca aceste împliniri să fie şi mai vizibile, nu numai în fot­balul demonstrat pe gazon, ci şi în cucerirea de puncte. De aceea, mal­izare a ceea ce ne-am propus iniţial: raminerea in A. ANGELO NICULESCU (Sportul studenţesc) Ce am realizat, ştie toată lumea ! Un joc 15, cu 15 puncte, adică un bilanţ cu mult sub intenţii şi posibilităţi. Oricum, în toamna trecută, nu toc­mai însorită pentru echipa mea, pot spu­ne că s-au împlinit şi anumite speranţe, echipa jucînd aşa cum şi-a propus. Mă refer la jocurile cu primele „forţe" ale campionatului, la victoriile în faţa cam­pionilor, liderului de toamnă, în faţa for­maţiilor Steaua şi F.C.M. Reşiţa. Returul are, aşadar, alte dimensiuni în concepţia noastră. Sper ca in primăvară, Sportul studenţesc să renască din punct de ve­dere al evoluţiei componenţilor săi şi, mai ales, să dovedească ambiţie şi constanţă, ceea ce i-a cam lipsit in tur. DUMITRU ANESCU (Chimia Rm. Vilcea) La primul ei an in Divizia, A, Chi­mia şi-a propus să ciştige toate me­ciurile susţinute pe teren propriu şi ocuparea unui loc lent de grijile re­trogradării. Campionatul ne-a sur­prins însă insuficient pregătiţi şi obiectivul propus a rămas un simplu deziderat. Vrem să ne salvăm. Dacă în primăvară echipa se va dărui aşa cum a făcut-o în ultimele 5—6 etape ale turului, sperăm să realizăm un adevărat... retur de forţă şi să rămî­­nem in Divizia A. ILIE OANA (Politehnica Iaşi) Pentru prima parte a campionatului, ne-am propus, în principal, să practicăm un joc de o valoare corespunzătoare Di­viziei A. In unele partide, am reuşit acest lucru, în altele nu. Ne-am mai pro­­pus să realizăm 14 puncte şi, fără neşansa din jocul cu Dinamo, am fi putut îndeplini acest obiectiv. Sperăm ca pentru retur să reuşim omogenizarea echipei (care în sezonul de toamnă n-a putut fi realizată în con­diţiile promovării mai multor jucători din categorii inferioare), precum şi o creştere valorică. Sperăm, de asemenea, să ob­ţinem un punctaj superior celui din tur, avînd în vedere că şi programul din pri­măvară ne este favorabil (vom disputa * ■CMI,­ pe teren propriu)­ care n-au reuşit să ciştige o par­tidă de terenul adversarilor. Doar patru goluri marcate în de­plasare, dintre care trei aparţin lui Iordănescu, este edificator în acest sens. In afara Bucureştiului, Năstase, care ameninţa poziţia de fruntaş al golgeterilor, a avut o evoluţie ştearsă. La fel, FI. Dumitrescu, Ion Ion, Aelenei, Pantea, Dumitru şi Vigu (care împreună cu Dumitriu IV au format compartimentul cu cel mai bun randament, linia de mij­locaşi, după care, ca evoluţie, se situează, apărarea imediată) n-au mai îndrăznit să-şi etaleze forţa şutului. Privind lista marcatori­lor, ne dăm seama că, de fapt, Steaua, practic, a evoluat în de­plasare... fără înaintaşi ! A­u existat pe parcursul tu­rului şi une­ie indisponi­bilităţi care au diminuat randamentul echipei, dar alte cauze au fost de natură să creeze discuţii. Fondul bun pe care-l are nucleul său de jucă­tori a fost uneori ros de frămîn­­tări, mai mult sau mai puţin cu­noscute, dar care au diminuat ran­damentul şi, implicit, realizările de care Steaua e capabilă, fără nici un dubiu, de vreme ce patru ju­cători de ai săi fac parte din e­­chipa naţională (Dumitru, Someş, Iordănescu, Anghelini), iar alţii aspiră la acest obiectiv. Cîteva din cauzele care au dereglat atît de mult evoluţia Stelei le-a făcut cunoscute la finele sezonului an­trenorul C. Teaşcă, dintre care am reţinut: întrerupere de campio­nat şi mulţi jucători plecaţi la loturi ; simulări de accidente, lipsuri nemotivate, îmbolnăviri dese ; refuzul unor jucători de a lucra la nivelul cerinţelor, de a se angaja la efort. Desigur, in această situaţie, se pune o întrebare firească : Ce s-a întreprins pentru remedierea si­tuaţiei ? Care a fost contribuţia conducerii tehnice, a secţiei de fotbal, la aducerea echipei şi a jucătorilor la nivelul corespun­zător condiţiilor pe care le au ? însăşi conducerea clubului putea — şi aşteptăm de la ea — să facă mai mult pentru readucerea echi­pei de fotbal Steaua printre for­maţiile de mina întii ale fotbalu­lui nostru, acolo unde ii este lo­cul. Desigur, pentru o echipă lo­cul 8 ocupat în clasament poate fi satisfăcător, dar de la Steaua se așteaptă cu totul altceva. Acea­stă echipă trebuie să se afle cît mai sus în piramida soccerului nostru, cît mai aproape de stan­dardul european. Iată ce se aş­teaptă de la Steaua în sezonul de primăvară. Constantin ALEXE Apărătorii universitari stopează un atac al golgeterului echipei mili­tare, Năstase, care doar in meciurile de la Bucureşti şi-a dovedit efica­citatea. (Fază din întilnirea Steaua — „U“ Cuj-Napoca) Fotó : Dragoş NEAGU PROGRAMUL PR VERII Programul fotbalului românesc in prima jumătate a anului 1975 este cel mai încărcat din întreaga istorie a soccerului nostru ; din cele 157 de zile ale sezonului (9 februarie — 15 iulie), nu mai puţin de 75 sunt ocu­pate atît de competiţiile interne cit şi de participările diferitelor echipe reprezentative la întreceri internaţionale. Din tabloul de mai jos lipsesc datele etapelor preliminare şi finale ale campionatului republican al tineretului şi şcolarilor, pentru m­otivul că ele nu au fost încă definitivate, datorită unor modificări ce se preconi­zează în desfăşurarea competiţiei. Dar iată mai jos programul : FEBRUARIE MAI 9-17 : Turneu în Turcia al selecţio­natei de juniori I. MARTIE 2 : Divizia A, etapa a XVIII-a. 5 : Cupa balcanică intercluburi. 9 : A — XIX . B — XVIII. 12 : Meci între selecţionata A şi lo­tul de tineret. 15 : România — U.R.S.S. (prelimina­riile Turneului de juniori U.E.F.A., manşa I). 16 : A — XX ; B — XIX. 19 : Turcia — România (meci amical, la Istanbul, intre primele repre­zentative) și Turcia — România (tineret 23 ani) . Cupa balcanică intercluburi. 23 : A — XXI ; B — XX ; C — XVI. 26 : A — xxii. 30 : B — XXI : C — XVII. 31 ; Cehoslovacia — România (meci amical, la Praga, între primele reprezentative) ; România — Cehoslovacia (tineret 23 și tine­ret 21) ; U.R.S.S. — România (preliminariile Turneului de ju­niori U.E.F.A., manșa a Il-a) ; Cehoslovacia — România (ju­niori ID. APRILIE 2 : Cupa balcanică intercluburi. 6 : A — XXIII ; B — XXII ; C — XVIII. 9 : A — XXIV ; Cupa balcanică in­tercluburi. 12 : Polonia — România (tineret 21 ani, amical). 13 : B — XXIII ; C — XIX ; Româ­nia — Polonia (tineret 23 ani, a­­mical). 16 : R. D. Germană — România (t. 23, amical) ; România — R. D. Germană (t. 21, amical). 17 : Spania — România (preliminarii­le C.E.) ; Ungaria — România (juniori II). 20 : B — XXIV ; C — XX. 23 : A — XXV ; Cupa balcanică in­tercluburi. 27 : A — XXVI ; B — XXV ; C — XXI ; R. D. Germană — Romă­­nia (juniori I)2­4 : A — XXVII ; B — XXVI ; C — xxIi. 7 : Cupa balcanică intercluburi. 10 : Danemarca — România (prelimi­nariile C.E. tineret). 11 : România — Danemarca (prelimi­nariile C.E.) ; B — XXVII ; C — xxii. 14 : a — xxvrri ; 18 : A — XXIX ; B — XXVIII ; C — XXIV. 9-19 : Turneul final U.E.F.A. (parti­ciparea primei reprezentative de juniori, în caz de calificare). 19-21 : Selecţie Divizia B. 21 : Cupa balcanică intercluburi 25 : A — XXX ; B — XXIX ; C — XXV. 31 : România — Scoţia (preliminariile C.E. tineret) IUNIE 1 : România — Scoţia (preliminarii­le C.E.) ; B — XXX ; C — XXVI. 4 : România — Danemarca (preli­minariile turneului olimpic). 8 : A — XXXI ; B — XXXI ; C — XXVII. 11 : A — XXXII ; România — Bul­garia (meci între selecţionatele diviziilor B). 15 : B — XXXII ; C — XXVIII. 18 : Danemarca — România (meci la Copenhaga, în preliminariile tur­neului olimpic). 22 : A — XXXIII ; B — XXXIII ; C XXIX- c 24 : România — Turcia (partida în cadrul Cupei Balcanice pentru tineret). . . 25 : Cupa României­­(semifinale). 26 : Bulgaria — România (C.B. tine­ret). 28 : Meciurile finale ale Cupei Bal­canice pentru tineret ; A — XXXIV ; B — XXXIV ; C — XXX. IULIE 2 * Bulgaria­­— România (meci între­­ selecţionatele diviziilor B). 6 ■ Cupa României (finala). 6-15 • Turneul Prietenia pentru pri­­m­a selecţionată de juniori, în R.P.D. Coreeană.

Next