Sportul, februarie 1975 (Anul 31, nr. 7948-7967)

1975-02-01 / nr. 7948

O activă preocupare cetățenească, a Consiliilor populare EXTWHREA BAZEI MATERIALE A SPORTULUI "□Tr'anilor^nst'-' S°C'°llSt® se identifica cu marile realizări economice, social-culturale, edilitare, rFAll­(F);ri 1 P°n U Ca' °?a CUm SpUnea secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE cum o doresc ,CU„ "°‚,,t'en" numeî", stâpini pe destinele lor, işi făuresc viaţa liberă şi fericită aşa Campania în vederea alegerilor de la 9 martie, amplă acţiune politică, în spiritul avintului genera c­ongresul al Xl-lea al partidului, oferă o imagine sintetică şi concludentă asupra gradului o ezvo­tare socialistă a ţării, asupra luminoaselor sale perspective de progres. Vorbind de nivelul o ezvoltare economico-socială, de nivelul de trai material şi spiritual, ne referim şi la preocupa­rea pentru asigurarea bazei materiale a educaţiei fizice şi sportului. Pagina de faţă îşi propune să reflecte această realitate, pe fundalul activităţii consiliilor popu­lare, sprijinite activ de mase. ­ “ UN LOC PRECIS ÎN PLANURILE URBANISTICE O sumară privire pe harta ora­şului Sf. Gheorghe ne convinge de faptul că puternica dezvoltare urbanistică a reşedinţei judeţului Covasna a avut darul să redimen­­sioneze aria bazei materiale a spor­tului (dacă facem comparaţie cu trecutul, cind existau aci doar o sală modestă şi cîteva terenuri­ la cote impresionante. Amplasate in interiorul sau la marginea an­samblurilor de locuinţe, noile spa­ţii de sport sau cele remodelate in ultimii 5 ani dau respiraţie im­punătoarelor clădiri, constituind lo­cul de întilnire a numeroşi prie­teni ai exerciţiului fizic. Am întirziat cu privirile asupra încântătoarei siluete a Sălii spor­turilor, din noul cartier Semeria, cu tribune pentru 1000 de specta­tori şi investită cu toate atributele unei construcţii moderne. Pornind pe alei pavate şi printre peluze de flori, am ajuns, după cîteva minute, la cel mai vechi teren de fotbal, care anul trecut şi-a schim­bat înfăţişarea , şi-a extins aria cu noi „dreptunghiuri“ de antre­nament, are vestiare corespunză­toare, şi-a mărit capacitatea de la 1 500 la 3 000 de locuri şi e stră­juit acum de arbori plantaţi de miinile harnice ale tinerilor de la întreprinderile „Oltul“ şi „Bazal­tul“, împreună, Sala sporturilor şi stadionul „Oltul“ constituie un an­samblu funcţional unitar. Actualitatea consemnează con­strucţia în cartierul Ciucului a sta­dionului „Unirea“ (cu 1 000 de locuri) ; apariţia complexului de terenuri de handbal şi baschet „Ol­tul“ (cu o vestiare şi tribune pen­tru 1500 de spectatori), pe plat­forma căruia s-a deschis un pati­noar natural ; intrarea în reţeaua competiţională locală a unor arene de hochei, handbal şi tenis la a­­sociaţiile I.A.S. Cîmpul Frumos, „Unirea“, „Sanitarul“ şi Casa Pio­nierilor. De asemenea, cu o sin­gură excepţie, toate şcolile şi li­ceele au diverse terenuri simple. Amatorii de schi au la dispoziţie, in apropierea cartierului Semeria Veche, o pirtie cu schilift. Iubi­torii de drumeţie se relaxează pe­­trecînd ore plăcute in pădurea de la Km. 4 şi în alte puncte de agre­ment din împrejurimile oraşului. Celor mai mici cetăţeni le-au fost oferite, deocamdată, 0 locuri de joacă în cartierul Semeria şi 2 în cartierul Ciucului. Ce baze sportive vor intra în funcţiune în anii următori ! la a­­ceastă întrebare ne-a răspuns tov. Iosif Imreh, vicepreşedinte al Con­siliului popular orăşenesc şi pre­şedinte al C.O.E.F.S. — Populaţia oraşului va creşte pină in 1980 cu peste 50 la sută. In consecinţă, edilii noştri s-au gindit şi la dimensiunile bazei ma­teriale a sportului. In cadrul pro­iectelor figurează un parc sportiv, amplasat în Lunca Oltului, o pistă nautică pe albia Oltului si mai multe spatii de joacă si de agre­ment. Traian IOANITESCU In municipiul Tirgoviște \l\ PAS CU DEZVOLTAREA DEMOGRAFICĂ La Tîrgovişte — municipiu care în ul­timii ani cunoaşte o dezvoltare impetuoa­să pe calea industrializării, devenind ■unul dintre cele mai importante centre siderurgice ale ţării — alături de con­strucţiile uzinale se ridică şi numeroase edificii de interes social-cultural Au a­­părut noi cartiere de locuinţe, oraşul se extinde şi pe orizontală dar, mai ales, pe verticală, fiindcă în numai cîţiva ani şi-a triplat numărul locuitorilor săi. Despre preocupările edililor municipiu­lui pentru amenajări sportive, locuri de agrement şi spaţii de joacă pentru co­pii am avut o convorbire cu tovarăşul Constantin Motoroiu, preşedintele Consi­liului popular municipal. In noua urba­nistică a acestui străvechi şi istoric oraş, eforturile converg spre a satisface ce­rinţele omului modern, ca pinic de con­fort, frumos şi mişcare. Pe aceste co­ordonate se situează noile proiectări. Astfel, un nou cartier, cel din apropie­rea Şanţului Cetăţii (care în final va a'rea^ peste 3 000 de apartamente) s-a prevăzut să fie „axat" pe un parc de a^?f?en*' în care vor predomina ame­najările sportive, printre care şi o sală cu 2 000 de locuri. Perspectiva acestui complex sportiv : sală de antrenament pentru lupte şi box, ştrand, patinoar, sală de gimnastică pentru întreţinere etc. Din fondurile Consiliului popular mu­nicipal şi cu sprijinul cetăţenilor — nu spunea primarul din Tîrgovişte — s-au a­­menajat in 1974 nu mai puţin de 11 spa­ţii de joacă pentru copii în microraioane­ 1e 3 şi 9 şi Aleea Trandafirilor. Anul aces­ta, numărul acestor locuri, cît de necesare în dezvoltarea fizică armonioasă a tine­rei generaţii, se va dubla. O altă acţi­une demnă de relevat a Consiliului popular municipal este aceea a trans­formării curţilor şcolilor în mini-stadioane. In prezent, 10 licee şi şcoli profesionale, precum şi 8 şcoli generale au propriile lor terenuri de volei, baschet sau hand­bal. Suprafeţele unora au fost deja a­­coperite cu asfalt. Nu a fost uitat nici stadionul principal al oraşului. Aici, s-a ■amenajat încă un teren de fotbal pentru antrenament, un grup social şi alte su­prafeţe utile, ca de pildă, cele patru dreptunghiuri pentru tenis, s-a mărit capacitatea tribunei de la trei la opt mii de locuri. # Pe cele două maluri ale Ialomiţei, se profilează alte două noi stadioane, al petroliştilor şi cel al oţelarilor. ,,Petrolul" e aproape gata, terenul de joc a fost gazonat (ca de altfel şi la ,,Oţelul"), pista de atletism cu 8 culoare a fost şi ea finisată cu zgură roşie, vestiarul înăl­ţat, iar în primăvară vor fi atacate alta lucrări, cum sînt terenurile de volei, bas­chet, popicăria etc. Şi încă un amănunt important : valoa­rea muncii patriotice prestată de popu­­laţie in 1974, de tineri mai ales, s-a ri­dicat la frumoasa sumă de peste 80 milioane lei, accentul punîndu-se (in proporţie de 70 la sută) pe obiective so­­cial-culturale și sportive. Tom­a RĂBSAN Imagine de pe locurile de joacă pentru copii, la complexul „Voinicelul“, din Capitală d­in Sectorul 4, deţinător al locului I in întrecerea patriotică din Capitală Din Bucureşti am­ ales pentru a­­ceastă pagină Sectorul 4, pentru că această entitate economic-adminis­­trativă s-a clasat, consecutiv, în a­­nii 1973 şi 1974, pe primele locuri ale întrecerii patriotice între sectoarele Capitalei. O constanţă care merită a fi subliniată, cu atît mai mult cu cît ea semnifică, pe planul realiză­rilor social-edilitare, în care înca­drăm şi amenajările rezervate spor­tului şi agrementului, iniţiativa şi participarea efectivă a cetăţenilor, în întîmpinarea cărora organul local al puterii de stat a venit cu capa­citatea sa organizatorică şi gospodă­rească. Nu greşeam afirmînd acum cîţiva ani că Sectorul 4 are în teritoriul său cartiere echivalente cu cîteva... oraşe. Iată că numai în perimetrul Titanului în anul 1974 s-au construit 30 000 de apartamente ! „Nu este, a­­tunci, firească — ne spune tovarăşul Dumitru Calomfirescu, vicepreşedinte al Consiliului popular al Sectorului 4 — apariţia în acest cartier, aflat în plină extensiune, a unei complexe baze sportive, ca „Titanii« (din bd. L. Sălăjan), cuprinzind patru tere­nuri de tenis, cite două de volei, baschet şi handbal, spaţii de joacă pentru copii, dotate cu 25 de aparate, cu două mese de ping-pong din beton ş. a. ?“ Ampla participare a oamenilor muncii la complexul proces de dez­voltare economică, de dotare edili­tară, culturală şi sportivă, de înfru­museţare şi gospodărire raţională a patrimoniului obştesc se vădeşte în această corelare grăitoare : întreprin­derea „Policolor“ a dat peste plan, în primele două decade ale lunii ia­nuarie produse in valoare de un milion lei, iar lucrătorii acestei uni­tăţi beneficiază acum de o nouă și modernă bază sportivă, compusă din terenuri de fotbal, tenis, volei, hand­bal, baschet ; întreprinderea „Flacă­ra Rosie“ — altă unitate economica importantă din sector — şi-a depăşit planul producţiei globale şi marfă, iar o nouă sală de sport stă la dis­poziţia asociaţiei sportive de aici. „Pe lingă aceste două exemple —■ ne spune tov. D. Calomfirescu — mai avem multe altele, roade ale anilor 1969—1974. Să amintim bazele sportive Prisaca Dornei, T.C.I.R. Re­colta, Timpuri Noi (aceasta avînd un profil cultural-sportiv : două te­renuri de volei și tenis de cîmp, unul de handbal, două piste de po­pice, un bazin de înot, două tere­nuri de joacă pentru copii, estradă in aer liber cu 600 de locuri, o bi­­bliotecă-club), Energoconstrucţia, complexul pionieresc şi de tineret „Voinicelul“, bazinul de înot de la Liceul nr. 39, zona de agrement din Parcul Livada cu Nuci, satul de vacanţă de la Cernica (capacitate : 100 locuri). In această perioadă s-au amenajat, cu aportul direct al ce­tăţenilor, peste 150 de terenuri de joacă pentru copii in cartierele de locuinţe, zone verzi (a căror supra­faţă a crescut cu aproape 53 ha). Valoarea lucrărilor efectuate în anul 1974 prin muncă patriotică este de 120 milioane lei“, înalta responsabilitate civică, ma­nifestată tot mai pregnant în cam­pania electorală, cuprinde perspec­tiva acestui an. Aci işi găsesc locul firesc şi sportul şi agrementul. Prin­tre proiectele bazate pe propunerile cetăţenilor figurează 30 de noi tere­nuri de joacă pentru copii, 5 noi complexe sportive şi de agrement, baza sportivă Spartac, zona de a­­grement (parc şi lac) Titan Sud. Azi — proiecte, miine — realitate. Prin aportul obştii, pentru obşte. Paul SUVESCU RESPONSABILITATE CIVICĂ, REALIZĂRI ŞI PROIECTE Foto : N. DRAGOŞ PITEŞTI TERENURILE CARTIERULUI Piteştii s-au înscris viguros pe coordonatele socialismului. Din orice direcţie ar veni, o­­raşul se anunţă de departe, prin coloanele argintii ale platforme­lor industriale şi, mai apoi, prin mulţimea şi armonia construc­ţiilor de tot felul. Modernul este prezent nu nu­mai prin giganţii combinatelor, prin arhitectura oraşului, ci se afirmă tot mai pregnant şi în viaţa cotidiană a oamenilor. Iar exerciţiul fizic şi sportul, ca mij­loace eficiente de menţinere şi întărire a sănătăţii şi puterii de muncă, de creştere a unor copii sănătoşi, se integrează ca ele­mente indispensabile ale vieţii moderne. Am străbătut într-o diminea­ţă cîteva dintre cartierele ora­şului şi ne-a impresionat puter­nic omniprezenţa locurilor de joacă şi sport dintre blocuri, în cartierele Ccair, Craiovei, Răz­­boieni, la Găvana, la Argeş sau la Depoul C.F.R., am văzut splendide parcuri sportive, dar mai ales microcomplexe de joacă şi sport, pe platforme bi­­tuminizate, cu nelipsitele mese de ping-pong din beton, cu porţi de handbal sau coşuri de bas­chet, cu marcaje pentru volei, minifotbal sau tenis de cîmp, cu „fuse“ pentru gimnastică — de diferite înălţimi — cu leagăne, caruseluri şi tobogane pentru cei mici. Iarna, pe îngheţ, a­­ceste platforme sunt transfor­mate cu uşurinţă în patinoare naturale. Toate acestea satisfac, prin număr, dimensiuni şi organizare, necesităţile de mişcare ale co­piilor din cartiere şi, ni s-a spus, constituie deopotrivă o ve­ritabilă atracţie şi pentru cei mari. La şcolile generale nr. 1, 2, 10, 11 sau 12 s-au construit, din fondurile Consiliului popular şi, mai ales, prin contribuţia comi­tetelor de părinţi, a cetăţenilor din cartierele respective (numai în 1374 s-au prestat peste 750 000 de ore de muncă pa­triotică), săli de sport care slu­jesc, în egală măsură, buna des­făşurare a orelor de educaţie fizică şi pregătirea viitorilor performeri ai municipiului. După cum ne spunea prof. Gh. Mihăilescu, aceste săli şi tere­nuri apropie exerciţiul fizic şi sportul de copil, care nu mai pierde timpul cu drumul pină la baza sportivă şi nu-şi mai pe­trece orele libere pe holurile şi scările blocului. Realizate prin eforturile co­mune ale Consiliului popular municipal, ale deputaţilor, cetă­ţenilor, ale organizaţiilor de tineret şi de pionieri, adică ale înşişi principalilor beneficiari, toate aceste construcţii şi ame­najări corespund unui imperios comandament social, pe care edilii şi cetăţenii oraşului l-au înţeles pe deplin. Mircea COSTEA în judeţul Buzău 0 DECIZIE DIN 1971 ŞI IMPLICAŢIILE SILE Ne spunea tovarăşul A­­drian Ionescu, prim-vicepreşedin­­tele C.J.E.F.S. Buzău : — Dacă este să discutăm despre ceea ce s-a realizat în judeţul nostru pentru dezvoltarea bazei materiale a sportului din iniţiativa şi cu sprijinul efectiv al consilii­lor populare, trebuie să amintim neapărat de Decizia nr. 377 a co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean din 1971, care conţinea indicaţii privind dezvol­tarea bazei materiale a educaţiei fizice­ şi sportului in judeţ. A fost, ca să spun aşa, o „premieră“ pe ţară, în această direcţie şi ea stă la baza realizărilor noastre de pină acum. •— Apoi s-a adăugat — comple­­tează tov. Nicolae Dragu, secreta­rul C.J.E.F.S. — marele impuls : Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie 1973. Iată, deci, cum se explică fap­tul că astăzi sportul dispune in judeţul Buzău de o bază materială de 3 ori mai mare decit cea exis­tentă în 1971. Cele m­ai de seamă amenajări sportive le aflăm în chiar reşe­dinţa judeţului, in municipiul Bu­zău. Parcul Tineretului, de pildă, deşi neterminat încă, cu vegetaţie tinără, este deosebit de căutat de copii şi tineri, ca şi de adulţi. Ei găsesc aici două locuri de a­­grement, cu bărci, un bazin de înot (50 m-25 m), terenuri de hand­bal, baschet, volei, piscină de 2000 m.p. pentru copii, o roată mare de genul celei din parcul Herăstrău din Bucureşti. Baza sportivă A. S.­­ Chimia dispune de un teren gazo- 3 nat de fotbal, două de tenis de * cîmp, unul de handbal, o popică-­­­rie cu 4 piste și un bazin de înot , care va fi gata in curind. Stadio­­g­nul din Cring a fost modernizat. I s-a adăugat un nou teren de fotbal cu zgură și o tribună sub care se amenajează vestiare, ca­bine noi. Ar mai fi de adăugat­­ modernul complex sportiv Con- I structorul — un lucru — cît şi­­ „amănuntul“- că marea majoritate a şcolilor au terenuri sportive bi­­tuminizate sau cu zgură roşie. Realizări însemnate sînt şi la Rimnicu Sărat : modernizarea sta-­­ dionului orăşenesc „23 August“, p- a­menajarea complexului sportiv „A­­lexandru Vlahuţă“, reamenajarea­­ ștrandului. Remarcabilă este preocuparea consiliilor populare comunale din judeţ pentru amenajarea de baze sportive. Sunt multe comune în care, prin nenumărate ore de­­ muncă patriotică, prin valorifica- I rea resurselor locale, bazele spor-­­ tive au fost modernizate, împrej­muite, dotate cu vestiare, au te- 3­renuri diferite, popicării chiar. I Printre aceste comune cu baze mari sunt de amintit Poșta Cilnău, ■ Ziduri, Săhăteni, Nehoiu, Berea, I Pătirlagele, Săpoca, Ţinteşti, Verg *­neşti, Blăjani ş.a. Multe altele dis-­­ pun de terenuri şi spaţii sportive­­ simple. De pildă, Măgura şi Merei­­ (cu terenuri împrejmuite), Topli­­ceni, Mînzăleşti, Mărăcineni, Po- I­goane, Ghergheasa. Sînt numai cîteva exemple care demonstrează impulsul pe care ii­­ pot da consiliile populare dezvol-­­ tării educaţiei fizice şi sportului. Modesto FERRARIN! !

Next