Sportul, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8161-8182)

1975-12-01 / nr. 8161

VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAN * Preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost con­ferite titlurile de Doctor honoris causa al Universităţii Teheran * Ieri au continuat convorbirile româno-iranie­­ne la nivel inait • Vizita la Centrul de cercetări nucle­are din Teheran După vizita efectuata sâmbătă 29 noiembrie, în regiunea din sud­-vestul Iranului, la centrul d­e control şi comandă a fluxului de petrol şi a funcţionării in­stalaţiilor de pe insula Kharg, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, duminică dimineaţă, vizita în regiunea din sudul ţării. De la Abadan, unde au ră­mas in noaptea de simbătă spre duminică, înalţii oaspeţi români s-au deplasat, cu un elicopter special, in portul Shapour. Ca amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au înapoiat cu avionul special la Teheran­­* Vizita oficială a solilor po­porului român in Iran a înscris, duminică, un nou şi semnifica­tiv moment care a pus pregnant în evidenţă înalta stimă şi pre­ţuire de care se bucură pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, pro­digioasa lor activitate închinată propăşirii poporului român, no­­bilelor idealuri de progres ale umanităţii, cauzei păcii şi prie­teniei intre naţiuni. In această zi, in cadrul unei sate,unităţi desfăşurate in spiri­tul străvechilor tradiţii univer­sitare a fost conferit pre­şedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu titlul de Doctor honoris causa al Universităţii Teheran. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu se întreţin cordial, timp de citeva minute, cu rectorul Hushang Nahavandi, care exprimă dorin­ţa vie ca una din filele cărţii de onoare a universităţii să poarte semnătura iluştrilor oas­peţi. Răspunzând cu plăcere acestei rugăminţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu semnează in cartea de onoare a Universităţii Te­heran. ★ Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au reîntilnit, duminică seara, la palatul Nia­­varan, cu Maiestatea Sa Impe­rială Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryaroehr, şi Ma­iestatea Sa Imperială Farah Pahlavi, Sabbanu a Iranului. Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr au continuat schim­bul de vederi in probleme de interes comun ale dezvoltării pe multiple planuri a raporturilor r­omâno-iraniene şi conlucrării celor două ţări prietene in viaţa internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat sub semnul stimei reciproce şi prieteniei ce caracterizează dia­logul la nivel înalt româno-ira­­nian, relaţiile dintre ţările şi popoarele noastre. In acest timp, tot la palatul Niavaran, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au întreţinut îndelung, intr-o atmosferă destinsă, prie­tenească. După convorbirile dintre cei doi şefi de stat, preşedintele N­olae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au reîntilnit împreu­nă, în cadrul unui dineu intim ce s-a desfăşurat într-o ambian­ţă plină de cordialitate ★ Preşedintele Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat, in cursul după-amiezii de duminică, Centrul de cerce­tări nucleare din Teheran. ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT1 ANUL XXXI — Nr. 8161­­­4 PAGINI — 30 BANI | Luni 1 decembrie 1975 ­n dubla intilnire de fotbal de la Bucureşti şi Galaţi REPREZENTATIVELE ROMÂNIEI ŞI U.R.S.S. AU TERMINAT LA EGALITATE: 2-2 în jocul echipelor de tineret. ROMÂNIA — U. R. S. S. 2-0 Pe stadionul „23 August“, echipa noastră naţională, după un debut favorabil, a fost condusă, pentru ca in final, jucînd mai bine, să reuşească egalarea In ultimul joc al sezonului susţinut în faţa propriului pu­blic, echipa reprezentativă nu a reuşit să ne ofere satisfacţia victoriei Ea n-a obţinut decit un rezultat de egalitate (2—2), care este cel de-al 8-lea din acest an — în 11 partide dispu­tate —, confirmind că drag­­urile au devenit — mai ales pe teren propriu — o nedorită „specialitate“ pentru fotbaliştii echipei noastre reprezentative. Fiind vorba de o partidă a­­micală, şi ţinînd seama de va­loarea partenerei de întrecere (echipa Uniunii Sovietice a de­monstrat, îndeosebi in prima re­priză, că îşi merită poziţia câş­tigată printre fruntaşele conti­nentului), rezultatul de simbătă nu este de natură a ne afecta intr-o măsură prea mare. Ceea ce, fireşte, a nemulţumit a fost factura în general mo­destă a jocului prestat de echi­pa noastră reprezentativă — ex­presie elocventă a unei scăderi vizibile de potential de joc — ca și faptul că — la fel ca in partidele anterioare, cu Turcia și Spania — ea s-a văzut din nou condusă pe propriul teren (ca urmare a unor grave greșeli in apărare), alergînd din greu după egalare, pe care o merita, dar pe care a obţinut-o de-abia in finalul meciului. Spre deosebire, insă, de parti­dele precedente amintite, echi­pa noastră a avut simbătă un început de joc deosebit de fa­vorabil, frumosul gol înscria da Troi, după numai cinci minute de la fluierul de începere al ar­bitrului, fiind promiţător pen-* tru desfăşurarea ulterioară a meciului. Din păcate, după acest debut încurajator, ceea ce a ur­mat a infirmat speranţele celor 15 000 de spectatori fideli care au înfruntat frigul în tribune şi ale — probabil — sutelor de mii de telespectatori, evoluţia „tricolo­­rilor“ intrind intr-o oarecare platitudine, pentru ca de-abia în ultima parte a întilnirii, sub ameninţarea primei înfrângeri după o lungă perioadă de timp, să marcheze o creştere evidentă îndeosebi sub raport ofensiv (dominare insistentă şi nume­roase suturi la poartă, cele mai multe, însă, imprecise), stimu­lată in oarecare măsură şi de inspirata — necesară incă mai devreme — introducere în teren a lui Hajnal. Comportarea de ansamblu in meciul de simbătă a reprezen­tativei noastre se explică, desi­gur, prin randamentul sub po­sibilităţi şi aşteptări al majori­tăţii jucătorilor utilizaţi. Da Constantin FIRANESCU (Continuare in pag. 2-3) Golul egalizator al echipei noastre. Hajnal a şutat puternic si por­tarul Ostapovski a fost învins Foto : Dragos NEAGU in derbyul Diviziei A la baschet DINAMO-STEAUA 11, DUPĂ JOCURI MODESTE ,Cam­pionatul republican de baschet masculin a continuat simbătă şi duminică prin meciu­rile duble ale etapei a 7-a, dintre care s-a detaşat, prin interesul stîrnit tradiţionalul derby Dinamo — Steaua. Frun­taşele baschetului nostru şi-au împărţit victoriile, dar deoare­ce succesul echipei Steaua a fost realizat la o diferenţă mai mare (8 puncte) decit al dina­­moviştilor (5 puncte), această formaţie a trecut în fruntea clasamentului. DINAMO — STEAUA 1—1 :­17—72 (41—40) şi 77—85 (40—51). Partidele au avut o desfăşu­rare asemănătoare. Simbătă, Dinamo a dominat majoritatea timpului şi s-a şi distanţat (65— 50 min. 29), apoi a trecut la un joc prudent, cu atacuri „lungi“ şi aruncări la coş din situaţii cit mai sigure. Popa (în prima repriză) şi Diaconescu (în cea de a doua) au excelat, înscriind, alături de Niculescu, majorita­tea punctelor. Steliștii au recu­perat din handicap, dar insufi­cienta agresivitate în apărare și faptul că au­ contat aproape numai pe Zdrenghea ca realiza­tor nu le-a permis să schimbe rezultatul. Duminică a fost rin­­dul echipei Steaua să deţină ini­ţiativa (79—64 min. 35, 83—68 în min. 36), de astă dată fiind rindul lui Cernat să puncteze decisiv. De asemenea, colegii lui au fost mai combativi şi mai hotărîţi în lupta sub panouri, pe care au dominat-o, iar în aruncările la coş au dovedit mai multă precizie. Dinamoviştii, în schimb, nu au mai arătat luci­ditatea din ziua precedentă şi, în plus, absenţa lui Novac (ac­cidentat, nu a jucat în nici unul din cele două meciuri) s-a resimţit mai mult. In general, trebuie spus insă că mult aştep­tatul derby (dovadă număru­ mare de spectatori prezenţi în sala Floreasca) a dezamăgit din pricina nivelului tehnic scăzut al întrecerii şi a atitudinii re­probabile a majorităţii jucă­torilor, care au protestat a­­proape permanent la deciziile arbitrilor şi au făcut „schim­buri" de durităţi şi de apostro­fări. Din aceste cauze, în in­­tilnirea de duminică Savu a D. STANCULESCU (Continuare în pag. 2-3) . Aruncare­a­ a fos stopată prin­­tr-un „capac“. Autori: Cernat și respectiv Popa. Fază din me­ciul Dinamo — Steaua La citeva secunde după darea startului in proba seniorilor,­­ la „Crosul tipografilor” Foto : Sigmund BAKCSY IN CAPITALĂ 600 DE PARTICIPANŢI la FINALELE „CROSULUI TIPOGRAFILOR“ Ieri dimineaţă, in Capitală (pe o vreme rece, ceţoasa) ,. ...a desfăşurat întrecerile finale ale tradiţionalului „Cros al tipogra­filor“. Peste 600 de participanţi, în marea lor majoritate tineri muncitori, au ţinut să participe la această frumoasă competiţie sportivă de masă închinată lupte­lor eroice ale muncitorilor de la 13 decembrie 1918. De fapt cei prezenţi la start erau cîşti­­gătorii întrecerilor desfăşurate în ultima perioadă în unităţile tipografice din toate judeţele ţării. Cea de a 4-a ediţie a „Crosului tipografilor“ d­in or­ganizarea Comitetului Uniunii Sindicatelor din poligrafie, pre­să, radioteleviziune şi edituri. Comisiei de sport şi turism a C.C. al U.G.S.R., Federaţiei de atletism şi C.M.E.F.S. Bucureşti — s-a bucurat de succes, între­cerea concurenţilor, plecaţi din faţa Palatului telefoanelor, a fost urmărită şi aplaudată pe traseu de mii de bucureşteni. Primii clasaţi la cele trei ca­tegorii au fost : junioare (800 m) — 1. Veronica Andruseae (Timişoara), 2. Anişoara Oloia­­nu (Slobozia), 3. Rodica Popa (Slobozia); juniori (2 000 m) — 2. George Istrati (I.P. 13 De­­cembrie-Bucureşti), 2. Alexan­dru Gorgan (Luceafărul-Bucu­­reşti), 3. Valentin Ruşitoru (Slobozia); seniori (3 000 m) — 2. Ion Neacşu (Slobozia), 2. Ni­colae Hercul (Bacău), 3. Con­stantin Neacşu (Slobozia), 4. Dumitru Ţapelea („Arta gra­fică“ Bucureşti) 5. Dumitru Po­­taschi (Bacău). „Cupa 13 Decembrie 1918“, a­­tribuită învingătorilor pe echi­pe, a revenit alergătorilor sub­unităţii poligrafice din Slobozia* (M. FR.)

Next