Sportul, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8161-8182)

1975-12-27 / nr. 8180

COMPETIŢII SPORTIVE DOTATE CU „CUPA 30 DECEMBRIE“ In aceste zile, pretutindeni în ţară, se organizează diferite acţiuni sportive dedicate zilei de 30 Decembrie. Iată citeva dintre competiţiile iniţiate — dotate cu cupe — despre care ne-au relatat corespondenţii ziarului nostru : CONCURS ATLETIC DE SALĂ La Cluj-Napoca, comisia ju­deţeană de atletism a organi­zat in cinstea zilei de 30 De­cembrie un concurs atletic de sală rezervat seniorilor, junio­rilor I şi II. Iată citeva dintre rezultate : seniori, 50 m : V. Dömös („U“) 5,8 ; juniori I, 50 m : C. Tătar (Sc. sp.) 6,1 ; 50 rag: Şt. Kanyo (Şc.. sp.) 7,7 ; înălţime : A. Keresztes (Lic. 11) 1.85 m ; juniori II, 50 m : D. Dumitrescu (Şc. sp.) 6,0 ; 50 mg: E. Cipariu (Şc. sp.) 7,5 ; înălţime şi lungime : D. Virban (Şc. sp.) 1.79 m şi respectiv 6,21 m ; junioare I, 50 m : J. Csipkés (C.S.M.) 6,6. Petre NAGY, coresp. Jeianovici (C.F.R.). M. Nichi­­teanu (Sc. sp. Viitorul). A. Bel­­deanu (Lic. construcţii). V. Cio­can (C.F.R.). Gh. Flutur (Şc. sp. Viitorul). M. Man (Şc. sp. Viitorul) şi I Beneluş (C.F.R.). La întreprinderea Mecanică Ti­mişoara, o altă întrecere, de lupte libere, a avut la start 120 de concurenţi, printre ciş­­tigători numărindu-se I. To­­tan, E. Timus, D. Precup. şi I. Curcălean, toţi de la I.M.T. De asemenea, la Electromotor s-au iniţiat multe competiţii la di­ferite discipline. La şah cişti­­gătorii au şi fost desemnaţi (I. Bene, I. Kombos şi R. Butnar) iar la tenis de masă, scrimă, volei şi handbal, disputele con­tinuă. Petre ARCAN, coresp. judeţean MII DE PARTICIPANŢI ÎN JUDEŢUL VRANCEA Dacă ar fi să socotim toţi ti­nerii din judeţul Vrancea care sunt angrenaţi în prezent la în­trecerile de şah şi tenis de masă organizate d­in cinstea zilei de 30 Decembrie — de că­tre Comitetul judeţean U.T.C. in cadrul a diferite competiţii, dotate cu cupe, numărul aces­tora ar trece de 5 000. Numai in municipiul Focşani, de pildă, au fost 200 de concurenţi. Cîş­­tigători : Şt. Brumă (­c. gen. 4) şi Claudia Bobocea (Lic. a­­groindustrial) — la tenis da masă : E. Popa (Lic. A. I Cuza) şi Laura Constantinescu (Liceul Unirea) la şah. 1. ROMAN, coresp. IN MUNICIPIUL ROMAN La Roman au avut loc com­petiţii de şah şi tenis de masă, cu participarea tinerilor din şcoli generale şi licee. Iată cişti­­gătorii : şah­, cat. 10—14 ani : Denisa Macovei (Sc. gen. 8) şi Sorin Grădinaru­ (Sc. gen. 11) ; 15—16 ani : Mariana Ursăchel (Sc. gen. 1) şi Gheorghe Calaib (Sc. gen. 6) ; tenis de masă, ca­tegoria 10—14 ani : Manuela Rusu şi Romeo Florea (Sc. gen. 7) ; 15—16 ani : Ana Furduescu (Lic. Roman Vodă) şi Mircea Bustan (Sc. gen. 3) , 17—19 ani : Dorina Puiu şi Radu Pruncu (Lic. nr. 2). De asemenea, s-au organizat întreceri la volei şi popice. George GROAPA, coresp. Instantaneu din cadrul crosului dotat cu +.Cupa 30 Decem­brie“, la Sibiu, in parcul „Sub arini". Foto : V. ClRDEl — Sibiu ÎN ÎNTREPRINDERILE TIMIŞORENE La C.F.R. Timişoara s-a or­ganizat o întrecere la lupte greco-romane. Dintre cei 90 de participanţi cei mai bine pregă­tiţi s-au dovedit a fi : V. Ma- Judeţul Vaslui. NOUA GEOGRAFIE A CONSTRUCŢIILOR SPORTIVE Convorbire cu tovarăşul Că­su­­ţă Merchea, prim-vice­­preşedinte al C.J.E.F.S. In Vasluiul zilelor noastre au apărut numeroase obiective economice şi so­­cial-culturale. Concomitent, s-a dezvol­tat baza materială a sportului de masă şi de performanţă, atît in Vaslui cit şi in celelalte localităţi ale judeţului. Prim-vicepreşedintele Consiliului jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport, tovarăşul Călăiţă Merchea referin­­du-se la această problemă, ne-a spus : ,,Cu sprijinul Comitetului judeţean al P.C.R., în colaborare cu ceilalţi factori — am în vedere în mod spe­cial Uniunea Generală a Sindicatelor — în oraşul Vaslui s-a construit un frumos complex sportiv. Este vorba despre un stadion de fotbal cu tri­bune avind o capacitate de 6 000 de locuri. In acelaşi perimetru au fost date in folosinţă două bazine de înot, precum şi mai multe terenuri de vo­lei, handbal şi fotbal, pentru antrena­mente". In timpul unui raid făcut la întreprinderea de confecţii am avut prilejul să vedem o bază sportivă fo­losită cu multă eficienţă pentru între­cerile din cadrul „Cupei tineretului", ale campionatului intern şi pentru alte competiţii de masă : un bazin de înot, terenuri de volei, handbal şi tenis, unele cu zgură, altele bitumi­­nizate, şi o arenă de popice. Rugîn­­­du-l pe interlocutor să se refere la acest important aspect al bazei mate­riale, ne-a declarat : ,,Cu mai mult de doi ani in urmă, din iniţiativa comitetelor sindicatelor, cu sprijinul conducerilor întreprinderi­lor şi instituţiilor şi al comitetelor oa­menilor muncii, in majoritatea unită­ţilor economice ale Vasluiului şi munici­piului Birlad a început acţiunea de amenajare a unor baze sportive pro­prii. In Vaslui, în afara terenurilor de la întreprinderea de confecţii, şi-au mai amenajat baze sportive întreprin­derea de construcţii-montaj , bazin de inot, terenuri de handbal şi volei, arenă de popice , Filatura de bum­bac : terenuri de tenis, volei şi hand­bal. Se evidenţiază preocupa­rea comitetului oamenilor muncii director ing. Mihai Rotaru — de la întreprinderea de mobilă care dispune acum, chiar în perime­trul unităţii, de un adevărat complex sportiv şi de agrement. Amenajarea a­­cestuia (terenuri pentru jocuri spor­tive, teren de tenis, un mare teren de... şah, bazin de inot, in curs de finisare afiindu-se un poligon de tir cu aer comprimat) s-a făcut fără fon­duri speciale. Asociaţia de la Consiliul popular al judeţului dispune, de ase­menea, de bază sportivă proprie“. Fireşte, in atenţia C.J.E.F.S. a stat şi amenajarea de baze sportive în celelalte localităţi ale judeţului. In municipiul Birlad numai întreprinderea de rulmenţi dispune de trei bazine de înot, de terenuri de volei, hand­bal, fotbal şi tenis. In aceeaşi bună situaţie se află întreprinderea de confecţii şi Şcoala generală nr. 9. Si­g­la Huşi, pr°cum şi în multe loca­lităţi rurale (Văleni, Băcani, Muneni şi altele) au fost amenajate baze sportive noi. ,,Acum ne îndreptăm e­­forturile — ne-a spus, în încheierea discţiei, tovarăşul Călăiin Merchea spre atragerea cît mai multor oa­meni ai muncii. îa deosebi tineri, la practicarea e­erc'tiilor fierce si spor­­t'*rîtor D’­eferate. Sîntem conștienți că c,”\ P”nc* de vedern s­at«rn în'-ă n„r nu se pot face toate dintr-o dată". Ion GAVRILESCU PASIUNE DE 1000 DE ORI PLUTIM FĂRĂ ARIPI PRIN VĂZDUH Drumul în sport al tine­rei Viorica Ulă este asemă­nător cu al au­tor altor tine­re din ţara noastră, care au urcat şi urcă treptele măiestriei prin talent şi muncă perseverentă. Pri­vind-o pe această harnică muncitoare a secţiei de h­h­­tuit din combinatul de pie­le şi încălţăminte ..Progre­sul“ Bucureşti, mărunţică şi cu chipul inundat de un zimbet copilăresc, parcă nu­­ţi vine să crezi că ai in faţă un adevărat as al u­­nuia dintre cele mai spec­taculoase şi grele sporturi: paraşutismul „Ce m-a atras spre aceas­tă disciplină ? Mai int­ii am practicat gimnastica, apoi atletismul — ne spune Flo­­rica Ută — dar cind i-am văzut pe parașutiști, cu­rând lor m-a fascinat. Şi am zis că trebuie să fie minunat să pluteşti prin văz­duh, fără aripi, legănat sub uriaşa cupolă de mătase. Aceasta era prin 1968“. ...începutul n-a fost uşor. Şi-a încercat mai intii cu­rajul la turnul de paraşu­­tism, apoi a urmat marele examen, primul salt din a­­vion, de la 600 m înălţime. Instructorul s-a dovedit sa­tisfăcut . Florica avea reflexe bune, o condiţie fizică excelentă şi o perse­verenţă în pregătire demne de luat în seamă. Şi nu se inşela După numai doi ani de activitate, în care Flori­ca îşi împărţea zi de­­ zi timpul între munca în în­treprindere şi cea de pe aerodrom, a fost promovată in lotul naţional de paraşu­tism, iar două incă doi avea să fie distinsă, pentru suc­cesele obţinute, cu titlul de maestru a sportului. Cind s-a căsătort, colegii săi credeau că Florica va renunţa la paraşutism. Soţul ei insă este si el aviator, instructor de zbor la aero­clubul ..Aurel Vlaicu“, ast­fel că in familia Ută sportul este o pasiune comună Florica a lipsit de pe aero­drom doar in perioada cind aştepta să vină pe lume cel de al treilea membru al familiei. Mugurel Intrebînd-o cite salturi cu paraşuta a executat pină acum, ne-a răspuns . ..Nu vrea multe. Doar o mie si ceva...“ O mie de salturi cu paraşuta, de la mii de metri înălţime, pe timp frumos sau biciuită de ra­fale de vint rece ca gheaţa, constituie, totuşi, o frumoa­să performanţă. Performan­ţă la care Florica Uţă a adăugat nu mai puţin de 11 recorduri republicane, individuale şi un grup, un record mondial egalat, în proba de salt de la 1500 m altitudine cu aterizare la punct fix, citeva titluri de recordmană naţională în proba de acrobaţie aeriană (ultimul in 1975) şi medalia de argint la prima ediţie a Jocurilor balcanice de a­­viaţie (Iugoslavia, 1975). Aceasta este ascensiunea sportivă a tinerei munci­toare de la „Progresul“, mă­runţică şi cu chipul inun­dat de un zimbet copilăresc Viorel TONCEANU SPORTUL APANAJ AL CÎTORVA ELEVI SAU AL TUTUROR? In contextul Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie — martie 1973 educaţia fizică şi sportul, activităţi de interes naţional, reprezintă o parte componentă a procesului de educare comunistă, o modalitate directă de a angrena întregul tineret in practicarea exerciţiilor fizice O asemenea cerinţă se adresează in mod deosebit şcolii, la nivelul claselor sau anilor de ÎN OBIECTIV CITEVA ŞCOLI DIN BUCUREŞTI, GALAŢI ŞI DEVA studii, care are obligaţia de a cuprinde in ac­tivităţile sportiv-educative marea masă a ele­vilor şi elevelor. Iată şi ideea raidului nostru întreprins prin citeva şcoli din Bucureşti, Deva şi Galaţi, şi intitulat „Cui se adresează sportul , citorva elevi sau tuturor LECŢIE DE GIMNASTICĂ CU... 800 DE COPII ! Ce plăcută surpriză iţi poate oferi o unitate de învăţămint — Şcoala generală nr. 189 din cartierul Berceni — atunci cind vizitind-o, constaţi că 800 de copii, băieţi şi fete, adică în­treg ciclul II, execută exerciţii de gimnastică !... O originală lecţie cu toată lumea (de fapt un circuit frontal de încălzire, ca să ne exprimăm corect) pe care elevii de la „189“ o prac­tică cu entuziasm, convinşi de utilitatea ei. Directorul şcolii, prof. Florin Demarat, evidenţiat nu o dată de Inspectoratul şcolar al sec­torului 5 al Capitalei pentru modul cum contribuie la dez­voltarea activităţii sportive in rindurile elevilor, ne-a dat să înţelegem că această acţiune de gimnastică colectivă va conti­nua după vacanţa de iarnă in­tr-o formă nouă , pe clase (si în clase) prin intermediul di­­fuzoarelor. Aşadar, toată şcoala prezen­tă in acţiunea de practicare a exerciţiului fizic, prin gimnas­tică. Dar clasele ca atare, cum sunt organizate pe firul activi­tăţii sportive ? Sondajul nostru a ales clasa a VII-a E, acolo unde este diriginte un profesor de limba română, Vasile Băje­­naru. Ce concluzii se pot e­­mite ? Clasa practică, organizat, trei discipline sportive : fotbalul, handbalul şi judo. Aceasta a însemnat prezentă sută la sută la antrenamente şi competiţii (clasa a fost împărţită în gru­pe, in mini-echipe) desfăşurate de la 20 septembrie şi pînă la 13 decembrie, cind au fost cu­noscute campioanele. Cei mai buni la judo au fost evidenţia­ţii unei reuşite serbări organi­zate la „Tehnic-club", în ziua de 14 decembrie. Un fel de bi­lanţ sportiv al şcolii, fiindcă la această serbare s-au prezen­tat performerii tuturor claselor. La bază, însă, au stat întrece­rile cu toate clasele, organizate de colectivul catedrei de educa­ţie fizică şi sport (Ghizela Ros­taş, responsabilă: Dorina Udres­­cu, Cecilia Ene şi Constantin Pirvu), sub îndrumarea directă a conducerii şcolii şi a organi­zaţiei de partid. PREA PUŢINE ELEVE PE TERENUL DE SPORT In cel mai vechi liceu gălă­­ţean — „Vasile Alecsandri“ — activitatea sportivă îmbracă un larg caracter de masă. Aproape 95 la sută din efectivul liceului este antrenat in diverse con­cursuri şi competiţii organizate de asociaţia sportivă. Realmen­te, in fiecare dupâ-amiază şi, cu regularitate, duminicile sunt programate în treceri de şah, tenis de masă, atletism (cu prioritate probe de cros) şi fotbal la care sunt prezente nu vârfurile sportive ale liceului, ci elevii nelegitimati la cluburi. Prin urmare, o activitate spor­tivă deschisă, la nivelul clase­lor sau interclase. Dintr-o si­tuaţie statistică vizind clasele III C, III D si I D cu un efec­tiv de 108 elevi, un număr de 97 de elevi au fost angrenaţi — in primul trimestru al şcolii — în întreceri sportive de masă, în acelaşi timp cîştigă un te­ren tot mai larg competiţiile de volei, baschet şi handbal. La fiecare dintre aceste disci­pline iau parte cite 16 echipe selecţionate pe clase care se întrec in campionatele liceului, sistem divizie. Aceasta face ca activitatea sportivă de masă din liceul gălăţean să aibă un ca­racter permanent. Organizarea activităţii spor­tive de masă la „Vasile Alecsan­dri“ nu este o operaţie facilă, dacă ne gindim că aici lucrează doar un singur profesor de spe­cialitate cu normă întreagă (si­tuaţie de neînţeles intr-un oraş reşedinţă de judeţ !), respectiv tov. Victor Gasparou­. O asemenea situaţie explică, în parte, şi de ce la liceul „Va­sile Alecsandri“ din Galaţi nu s-a reuşit să se modifice o a­­numită stare de inerţie a ele­velor care participă incă un nu­măr neînsemnat la activităţile sportive de masă şi totodată de ce evidenţa celor care iau parte la diferite concursuri şi competiţii prezintă multe la­cune. Sunt carenţe pe care prof. Gasparoui (care este şi director­­adjunct al liceului) ca şi consi­liul asociaţiei sportive — prin elevul Radu Stănescu, vicepre­şedinte — le-au recunoscut şi pe care, cum ne-au dat să în­ţelegem, se vor strădui să le lichideze, odată cu trimestrul al II-lea al acestui an şcolar. CU GâNDUL LA VIITOAREA PROFESIE Unitate de învăţămint cu tra­diţie în sport. Liceul­­ pedago­gic din Deva se afirmă printre cele în care activitatea sporti­vă de masă constituie o preo­cupare permanentă. Lucrul a­­cesta l-am constatat sândind la intimplare una din clase, a VIII-a al cărei diriginte este prof. Adrian Golgotai, împăr­ţită in 5 grupe, trei de fete­ (Camelia Stănculescu, Ileana Săvulescu şi Camelia Crăciun) şi două de băieţi (Crinel Matieş şi Alin Dascăl), clasa a parti­cipat integral, încă din primele săptămini ale anului şcolar, la întreceri atletice , apoi, după realizarea unei anumite omoge­nităţi valorice, la competiţii de handbal (fetele) şi fotbal des­făşurate pină la căderea zăpe­zii. Practic, nici un reprezentant al clasei a VIII-a n-a rămas in afara activităţii sportive. Pină şi cei care beneficiază, justifi­cat­ de scutiri medicale nu la o excepţie, efectuind uşoare exer­ciţii de gimnastică şi, mai ales, ajutind clasa la organizarea în­trecerilor, in calitate de oficiali sau arbitri. Cum ne-am putut convinge, extinzind sondajul şi la alte clase, sistemul de organizare a activităţii sportive de masă este unitar. Faptul se explică prin grija pe care conducerea liceu­lui (directoare, prof. Zoe Zaha­­ria) o manifestă pentru sport, pregătind pe viitorii dascăli de la sate pe multiple planuri. Ceva mai mult, in sfera acestei lăudabile preocupări se află şi acţiunea de iniţiere a elevilor de la Liceul pedagogic din Deva ca instructori sportivi. Cu alte cuvinte, miine la locurile lor de muncă, în şcolile generale sau căminele de copii, viitorii învăţători şi viitoarele educatoa­re vor fi în măsură să cunoas­că felul cum trebuie organizată activitatea de mişcare şi de e­­ducaţie fizică şi sport, pornind de la gimnastica de înviorare şi pină la concursuri şi competiţii cu întregul efectiv al unităţii respective. în acelaşi timp ele­vii de aici sunt pregătiţi şi ca arbitri intr-o serie de discipline cu o largă audienţă in masele de tineri. De notat că in sprijinul a­­cestor multiple preocupări îi activităţi concrete, colectivul profesorilor de educaţie fizică şi sport (responsabil, prof. Ste­­lian Popescu) se îngrijeşte de înfiinţarea unui cabinet meto­dic. Aşadar, la Liceul pedagogic din Deva toate acţiunile şi ini­ţiativele converg către acelaşi fel: cuprinderea şi menţinerea in activităţi sportive de masă a întregului efectiv de elevi şi eleve, cu un obiectiv imediat : asigurarea sănătăţii tineretului, dar şi cu altul, în perspectivă — pregătirea de cadre obşteşti, in mediul sătesc, pentru spor­tul de masă. Tiberiu STAMA Telemac SIRIOPOL

Next