Sportul, februarie 1976 (Anul 32, nr. 8203-8222)

1976-02-03 / nr. 8204

CON­ERESUL DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE JUDEŢENE ŞI AL PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE M­âine, în baza Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, îşi va începe lucrările primul Congres al deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedin­ţilor consiliilor populare, expresie grăitoare a democratismului societăţii noastre socialiste, eveniment de mare însemnătate in viaţa economică şi social-politică a ţării. După cum se ştie, precedind acest moment important, recent s-au desfăşurat , într-o intensă atmosferă de lucru, de angajare fermă, unanimă , pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partidul şi statul nostru — conferinţele judeţene ale consiliilor populare. Cu acest prilej, a fost puternic şi elocvent evidenţiat rolul deosebit, răspunderile mari şi complexe care revin organe­lor locale ale puterii de stat in înfăptuirea politicii partidului, in amplul proces de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. , . Consemnind realizările si proiectele in principalele domenii de activitate ale organelor locale ale puterii de stat — in dez­voltarea industriei si agriculturii, în activitatea de investiţii, sis­tematizarea teritoriului, pregătirea forţei de muncă, invăţămint, cultură, sănătatea publică etc. — ziarul nostru a insistat, firesc, in ultimele săptămini, asupra numeroaselor referiri făcute, in ca­drul dezbaterilor, la contribuţia acestor organe in îndeplinirea sarcinilor de răspundere încredinţate de partid mişcării sportive din tara noastră. Conferinţele judeţene ale consiliilor populare au constituit, aşadar, un moment de analiză, de schimb de experien­ţă, de căutare a noi forme şi mijloace de îmbunătăţire a muncii şi in activitatea de educaţie fizică şi sport. De altfel, multe şi însemnate prevederi, obiective precise, concrete, îndeosebi in­di­recţia asigurării unei continue dezvoltări a bazei materiale, a organizării unor activităţi sportive variate în cartiere şi zonele de agrement ale localităţilor, a extinderii centrelor pentru deservirea sportivă a populaţiei, au fost incluse în hotăririle adoptate, aşa cum s-a intimplat, de exemplu, la Conferinţele consiliilor jude­ţene Arad, Mehedinţi, Suceava, Vaslui, Ilfov, Caraş-Severin şi Teleorman. Congresul care începe mîine include pe ordinea sa de zi o problematică vastă şi de o mare varietate, vizind sarcinile con­siliilor populare, ale deputaţilor, in toate domeniile construcţiei socialiste în profil teritorial, inclusiv direcţiile viitoare de ac­ţiune cit mai eficientă pentru continua dezvoltare a sportului la toate judeţele ţării, la dimensiunile şi la indicii de calitate stabi­liţi, pentru toţi factorii cu atribuţii în acest domeniu, prin im­portante documente de partid — Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R din februarie-martie 1973 şi Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU participanţilor la Conferinţa pe ţară a mişcării sportive. Mîine, la Bergisel - Innsbruck DESCHIDEREA CELEI DE A Xll-a EDIŢII A JOCURILOR OLIMPICE DE Ca şi în urmă cu 12 ani, la poalele uriaşei trambuline de la Bergisel, în vecinătatea Inns­­bruck-ului, cei mai buni spor­tivi din lume, specialişti în disciplinele sportive ale iernii, se vor reuni mîine sub faldu­rile steagului olimpic. La ora prinzului, va avea loc ceremo­nia de deschidere a celei de a XII-a ediţii a Jocurilor Olim­pice de iarnă. Cu acest prilej, după ce delegaţiile celor 36 de ţări participante vor fi trecut prin faţa tribunelor, torţa olim­pică va fi adusă la Bergisel şi va aprinde cele două uriaşe cupe care vor lumina cerul Innsbruck-ului pină in seara zi­lei de 15 februarie. De ce două cupe şi nu una, ca pină acum ? O a doua este legată, în mod simbolic, de faptul că acest oraş, capitala Tirolului, organizează pentru a doua oară întrecerile „Olimpiadei albe“ (1964 şi 1976), în continuare, conform ritualu­lui obişnuit acestei festivităţi, va fi rostit jurămîntul olimpic şi va fi înălţat steagul Jocu­rilor. Apoi, preşedintele Repu­blicii Austria, dr. Rudolf Kirchschläger va declara des­chise Jocurile celei de a XII-a Olimpiade de iarnă. La actuala ediţie a marii competiţii se vor desfăşura în­treceri la 37 de probe în cadrul a şase discipline sportive : biat­lon, bob, hochei pe gheaţă, pa­tinaj (artistic şi viteză), schi (al­pin, fond şi sărituri) şi sanie. Competiţiile vor avea loc în Innsbruck şi în împrejurimile sale (Bergisel, Patscherkofel, Igls, Seefeld şi Axamer-Lizum). Aşa cum am mai anunţat, sportivii români vor lua parte la concursurile olimpice de biatlon, bob, hochei şi schi alpin. Pe pirita de la Patscherkofel, de dimineaţa şi pina la căde­rea nopţii, au loc antrenamentele concurenţilor care vor participa joi la proba de coborire ’ . Tele fot­o : AP-AGERPRES CUM A CONTRIBUIT CAMPIONATUL DE HANDBAL LA PREGĂTIREA „OLIMPICILOR“ ? \\\m\\\\\\\\\\\v Ne răspund: I. Kunst-Ghermănescu, preşedintele F.R.H., N. Nedef, antrenor federal, şi maestrul emerit al sportului Radu Voina .\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m' A XVIII-a ediţie a campiona­tului masculin de handbal — ciştigată in extremis de Steaua — a avut o semnificaţie ma­joră. Alături de mobilul firesc al desemnării echipelor care au urcat pe podium, s-a aflat o­­biectivul important, am spune „nr. 1“, al handbalului româ­nesc, acela de pregătire în con­diţii de luptă a membrilor echi­pei olimpice, de selecţionare a unor noi talente care să îmbo­găţească lotul ce se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice de la Montreal. Sîmbătă seara, la Palatul sporturilor, cinci membrii biro­ului F.R.H. decernau premian­telor campionatului medaliile de aur (Steaua), argint, (Dinamo) şi bronz (H. C. Minaur Baia Mare), ne-am propus să obţi­nem răspuns la întrebarea : „CUM A CONTRIBUIT CAM­PIONATUL LA PREGĂTIREA LOTULUI OLIMPIC ?“ de la cîţiva dintre factorii responsa­bili pentru îndeplinirea obiec­tivului handbalului românesc. Transcriem opiniile lor . IOAN KUNST-GHERMA­­NESCU, preşedintele F. R. Handbal : „Consider că actua­lul campionat şi-a adus contri­buţia la pregătirea jucătorilor susceptibili de a fi selecţionaţi în reprezentativa olimpică de handbal a României. Sunt mul­ţumit de calitatea majorităţii meciurilor. S-a jucat un hand­bal bun, cu execuţii tehnice uneori remarcabile, cu scheme tactice precise — reprezentind, de cele mai multe ori, soluţii oportune —, cu evidentă dărui­re in joc a celor mai mulţi din­tre combatanţi. Aceste caracte­ristici mă determină să afirm că actuala ediţie a campiona­tului naţional a marcat un ni­vel calitativ în creştere. O se­rie de formaţii (Steaua, Dina­mo, Minaur Baia Mare, Dinamo Braşov, Ştiinţa Bacău) ne-au dovedit că au jucători talentaţi, de perspectivă, ceea­­ ce ne-a permis să tragem concluzia că Divizia este departe de a fi îm­­bătrinită. Turneul de la Bucu­reşti a adus clarificări în defi­nitivarea selecţiei lotului olim­pic lărgit. Ne vom orienta a­­supra unor jucători viguroşi, cu mare putere de luptă, cu calităţi tehnice şi tactice supe­rioare. Dar — in acelaşi timp — v«t» renunţă la o serie de handbalişti care nu ne-au dove­dit că progresează în ritmul condiţiilor ce li se creează, care arată lipsă de tragere de vii- Hristache NAUM (Continuare in pag. 2-3) Ştefan Birtalan, unul dintre oamenii de bază ai reprezenta­tivei, şutind puternic la poartă. Foto : Vasile BAGEAC Turul României în file de reporter CIMPULUNG MUSCEL: Cine îi poate prinde pe atleţi şi pe boxeri? Cimpulung Muscel este un oraş mic care a dat sportului mare, de performanţă, citeva nume de rezonanţă : Ion Suşe­­lescu, la volei, asul şoselelor. Gabriel Moiceanu, atleţii Maria Difi-Diaconescu, Olimpia Cata­­ramă, Valentina Ciob­an, Virgil Ţibulschi, Dorel Cristudor, bo­xerii Aurel Simion, Anghel Iancu, luptătorii Ion Păun şi Ion Dulică. Ar fi nedrept să nu-i adăugăm şi pe fotbaliştii născuţi pe malul Riului Tirgu­­lui, ajunşi în prima scenă a soccerului nostru : Libardi, por­tarul Ştefănescu, azi la F.C. Constanţa, fostul fundaş al Universităţii Craiova, Mihăles­­cu. Lista aceasta, la o analiză mai atentă, se va împărţi în două subdiviziuni : atleţii din sectoarele de aruncări, împre­ună cu boxerii şi... ceilalţi. „Ceilalţi“ şi-au prins doar ari­pile pe meleagurile natale, zbu­­rind mai departe, pentru a-şi împlini isprăvile­­sportive sub pavăza unor cluburi de elită. Ceea ce denotă că în Cîmpu­­lung-Muscel, pe fondul unei disponibilităţi largi, naturale, pentru actul sportiv, s-au înfipt doi piloni de neclintit : boxul şi atletismul (cu ramurile sale de aruncări). Boxul cîmpulungean nu poate fi dezlipit de septuagenarul Cristian Panaitescu. Acest om cu părul ca neaua şi cu ochii vioi, iscoditori, stă de două de­cenii lingă colţul ringului, re­crutând mereu băieţi vinjoşi din curtea grupului şcolar al I.M.M. Noi l-am găsit în sala de box a Sport Clubului Muscel, asis­tat de secunzii săi Aurel Si­mion şi Gheorghe Vlad. Patrula de-a lungul şi de-a latul sălii, pe la toate „atelierele“, corec­­tind o mişcare, îmbrăţişind un sac pentru ca elevul să izbească în plin. Ultima performantă : ciştigarea Cupei Muscelul ’75 si două titluri nationale (Petre Ion CUPEN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI VA ! L ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXXII — Nr. 8204­­­4 PAGINI — 30 BANI­­ Marţi 3 februarie 1976 HOCHEIŞTII ROMÂNI ÎN GRUPĂ SECUNDĂ A TURNEULUI OLIMPIC INNSBRUCK, 2 (prin telefon). Deschiderea neoficială a celei de a XII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc luni, pe arena de gheaţă de la Mesehalle, unde la ora 10 a avut loc primul din cele şase jocuri de calificare pentru tur­neul de hochei. Această partidă (Continuare în pag. a 4-a) După ediţia a IX-a a „Cupei de cristal“ ATLEŢII FRUNTAŞI NU NE-AU OFERIT PREA MULTE SATISFACŢII Cu o participare mai săracă decit eram obişnuiţi, şi fără rezultate răsunătoare, ediţia din acest an a tradiţionalei compe­tiţii atletice de sală internaţio­nale, „Cupa de cristal“, nu s-a ridicat decit într-o mică mă­sură la nivelul aşteptărilor. Ne amintim că, exact in urmă cu 4 ani, tot în sezonul indoor al unui an olimpic, „Cupa“ a avut ca oaspeţi la Bucureşti valori de prima mină ale atletismului mondial, sportivi care în vară aveau să urce chiar pe cea­ mai înaltă treaptă a podiumu­lui de la München. De această dată însă, programat „la con­curenţă“ (de ce oare ?) cu o serie de competiţii de amploare pe plan continental (Moscova, Sofia, Cosford, Budapesta) con­cursul internaţional de sală al României a dus lipsa vedetelor şi deci şi al performanţelor no­tabile. Dar chiar şi cei doi sportivi străini (Sara Simeoni şi Andrzej Sonntag) cu cărţi de vizită mai bogate au dezamăgit pe cei prezenţi în număr mare la cele două reuniuni desfăşu­rate in sala „23 August“, obţi­­nînd rezultate cu mult sub po­sibilităţi. Aşa cum subliniam în avatti­­cronicile concursului, „Cupa de cristal“ ne interesa in primul rind prin prisma evoluţiei atle­ţilor noştri fruntaşi, aflaţi la primul concurs important al se­zonului de sală, al cărui punct culminant îl constituie campio­natele europene programate la 21 şi 22 februarie în Olympia­halle din München. Speram, deci, ca pentru o mare parte dintre ei, întrecerile de sîmbă­tă şi duminică să reprezinte un nimerit prilej de a-şi evalua actualul potenţial, de a realiza citeva performanţe competitive pe plan internaţional cu care să convingă pe selecţioneri. Din păcate, şi din acest punct de vedere momentele de satisfac­ţie au fost rare. Spectatorii au regretat evident Adrian VASILIU Vladimir MORARU (Continuare in pag. 2—3) (Continuare in pag. 1­4-a)

Next