Sportul, iunie 1976 (Anul 32, nr. 8289-8309)

1976-06-01 / nr. 8289

^\\\\\|S\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m I CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE 0 ' . ___________ . ? I I I OM EVENIMENT MAJOR I ÎN VIAŢA NOASTRĂ i' - "R /Z îine vor deschide, la Bucureşti, lucrările Congresului , | educaţiei politice şi culturii socialiste. Constituind S A-Viă prima manifestare de acest fel din întreaga perioadă­­ a construcţiei socialiste în Romania, Congresul re­­ţi prezintă un eveniment de mare însemnătate, cu adinei şi î­n multiple semnificaţii, in viaţa poporului nostru. Organizat ,­­ din iniţiativa conducerii partidului, a tovarăşului NICOLAE­­ I CEAUŞESCU, şi avind loc sub egida Frontului Unităţii So­­­­cialiste, acest forum naţional — care reuneşte reprezentanţii­­ tuturor instituţiilor şi organizaţiilor cu funcţii educative ale ^ societăţii noastre — este menit a marca o nouă etapă în 1r vastul proces de creştere şi desăvirşire a conştiinţei noi, #: revoluţionare, in dezvoltarea spirituală a poporului nostru. 1. Prin însăşi iniţierea şi organizarea lui, Congresul educaţiei­­­i­ politice şi culturii socialiste reflectă importanţa deosebită ,­­ care se atribuie activităţii ideologico-educative, ilustrează p . f. data mai mult faptul că, in exercitarea rolului său de forţă 0 politică conducătoare in societatea noastră, partidul îmbină 0 organic preocupările pentru dezvoltarea forţelor de producţie, ii a bazei tehnico-materiale, cu cele pentru educaţia socialistă şi a maselor, privită ca o componenta inseparabilă, un factor­­ de prim ordin în edificarea noii orînduiri. „Noi considerăm şi am considerat întotdeauna — sublinia tovarăşul NICOI­AE şi CEAUŞESCU — că menirea istorică a socialismului este nu­­5 numai de a elibera omul de asuprire şi exploatare, de a -i asigura bunăstarea lui materială, ci de a făuri o civilizaţie­­ spirituală superioară, care nu se poate realiza decit prin formarea omului nou, cu o inaltă conştiinţă şi pregătire cul- t­­urală şi profesională, cu un profil social-politic înaintat“, în Această concepţie profund ştiinţifică, întemeiată pe cu­­­­noaşterea şi aplicarea in spirit creator a teoriei marxişt­ii leniniste asupra societăţii, a stat la baza programului ideo­­lo­­ogic adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971,­­ care a fost dezvoltat şi îmbogăţit prin hotărîrile Congresului tg al XI-lea, prin Programul partidului şi Codul principiilor şi ag normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii ei socialiste. 1. Congresul care se deschide miine, ca şi ampla dezbatere 0 — desfăşurată cu intensitate în întregul partid, în organiza- 0 ţiile de masă şi obşteşti, in toate instituţiile ideologice şi­­ cultural-educative , care a precedat, timp de peste trei­­ luni, acest mare forum, oferă prilejul unui semnificativ şi bilanţ, al unei temeinice analize a modului în care s-a acţio- 0 nat pentru transpunerea in­ viaţă a programului ideologic al 0 partidului. 0 în vasta activitate de pregătire a Congresului educaţiei 0 politice şi culturii socialiste s-au inclus, cum era firesc, avîn- 0 du-se în vedere caracterul educativ al practicării sportului, 0 şi dezbaterile organizate la nivelul tuturor eşaloanelor mişcă­­­­rii n­oastre sportive, incepind de la asociaţii şi cluburi pînă 0 la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, a cărui 0 plenară lărgită, consacrată analizei muncii politico-ideologice 0 şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organizaţiile sg sportive, a avut loc cu o săptămină in urmă. Cu prilejul­­ acestor dezbateri, s-a reliefat îmbunătăţirea substanţială a 0 activităţii politico-educative in rindurile sportivilor, antreno­­­­rilor şi celorlalte cadre din mişcarea noastră sportivă, creşte- 0 rea­ contribuţiei pe care educaţia fizică şi sportul o aduc la 0 educarea tineretului in spiritul respectului faţă de muncă, 0 faţă de principiile şi normele eticii şi echităţii socialiste, al­e ataşamentului şi dragostei pentru patrie, partid şi popor. 0 Analizin­du-se, totodată, cu exigenţă, neajunsurile şi deficien- 0 cele care mai dăinuie încă in această activitate politico-edu- 0 calivă, au fost adoptate măsuri pentru înlăturarea lor cit ii mai grabnică. 0 Manifestîndu-şi adeziunea deplină la politica internă şi­­ externă a partidului, decizia sa fermă de a contribui la sg înfăptuirea hotăririlor adoptate de Congresul al Xl-lea, la­­ ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte ale civilizaţiei şi gg culturii, ale bunăstării, întregul activ al mişcării sportive , se angajează să acţioneze şi mai susţinut, mai intens, pen- 0 tru formarea şi educarea multilaterală a tineretului prac- 0 licant al sportului, pentru îndeplinirea obiectivelor incredin­­gg ţaţe de partid, pentru dezvoltarea continuă a activităţii de gg mas.., pentru creşterea performanţelor şi reprezentarea demnă­­ a ţării la marile competiţii internaţionale, îndeosebi la apr­­ig piatele Jocuri Olimpice. |\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Turneul international de lupte greco-romane MA.NIiiTATFA­CTIVII DII NOŞTRI FRUNTASI AN­ TRFCilT Gheorghe Berceanu — din nou în bună dispoziţie de luptă — excuita un frumos „rebut " cu unul dintre adversarii săi. Timp de trei zile, Sala spor­turilor din Constanţa a găzduit cea de-a XV-a ediţie a Tur­neului internaţional de lupte greco-romane al României, com­petiţie la care au fost prezenţi 114 sportivi din 11 ţări : Trahja­­rna, Cehoslovacia, R.F. Germa­nia, Grecia, Iugoslavia, Maroc, Norvegia, Polonia, U.R.S.S., Un­garia şi România. Chiar dacă nu la toate categoriile au fost prezenţi sportivi de peste ho­tare creditaţi cu mari perfor­manţe pe plan internaţional, luptătorii români au avut de înfruntat destui adversari pu­ternici care i-au solicitat in­tens. în plus, numărul mare de concurenţi români înscrişi in competiţie (la unele categorii — mai mulţi pretendenţi la titularizarea în echipa pentru J.O.), a făcut ca întrecerile să fie interesante, viu disputate, oferind antrenorilor posibilita­tea formării unor imagini mai clare despre potenţialul de luptă al selecţionabililor. Reintrarea în competiţii ofi­ciale a lui Gheorghe Berceanu a coincis cu reafirmarea aces­tuia pe plan internaţional. Nu numai faptul că­­ a obţinut victorii categorice in faţa unor sportivi străini (V. Cucinski — Polonia, S. Papalasarov — Gre­cia, V. Anekin — U.R.S.S.) şi l-a fixat cu umerii pe saltea pe principalul său adversar, C. A­­lexandru, i-a impresionat pe cei prezenţi in Sala sporturilor din Constanţa. Campionul o­­limpic s-a mişcat foarte bine pe saltea, a executat cu preci­zie procedee tehnice spectacu­loase, dovedind că este pe dru­mul cel bun către forma maxi­mă sportivă, care i-a permis să obţină atîtea succese. Toţi cei prezenţi au apreciat că dacă Berceanu îşi va pune la punct pregătirea fizică, ei poate să-şi apere la Montreal titlul olimpic cîştigat la München. Faptul că la această categorie lotul nostru dispune de doi sportivi valoroşi Mihai TRANCA Cil BINE EXAMENUL Bi LA CONSTANTĂ Dar, atenţie la categoriile mari PROLETAR! DIN TOATE URN­E, UNITI-VXI ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT­N ANUL XXXII — Nr. 8289 I 4 PAGINI — 30 BANI Marţi 1 iunie 1976 O REMARCABILĂ REALIZARE ROMÂNEASCĂ LA C.E. DE TALERE A­ SETE­­II CUCERIT MEDALIA DE BRONZ ÎN PROBA DE SSEET La campionatele europene de talere, desfăşurate la Brno (Ce­hoslovacia), sportivul român ADALBERT OSTER a reuşit o performanţă remarcabilă în pro­ba de skeet. Realizind 196 p din maximum de 200 talere, el s-a clasat pe locul 3, cuce­rind astfel medalia de bronz. Adalbert Oster este legitimat la clubul Vinătorul din Timi­șoara unde îl are ca antrenor pe Ion Neamțu. Performanța timişoreanului, de meserie gra­fician, este cu atît mai mare cu cit el a început practicarea acestei discipline sportive doar din 1971. Rezultate tehnice: skeet : 1. J. Avalon (Spania) 198,'200 t, 2. M. Sokarski (Po­lonia) 198/200 t, 3. Adalbert Os­ ter (România) 196/200 t ; trap : 1. A. Szmelczinski (Polonia) 194/ 200 t, 2. V. Kulakov (U.R.S.S.) 193/200 t, 3. M. Carrega (Franţa) 193/200­4. Intre 6 şi 9 iunie, poligonul Tu­nari va găzdui ediţia ’76 a Campionatelor internaţionale ale României. Pentru cei mai buni ţintaşi ai noştri, întrecerile vor constitui ultimul criteriu de se­lecţie in vederea alcătuirii lotu­lui ce ne va reprezenta la Jocu­rile Olimpice, o ultimă ocazie pentru fiecare aspirant de a rea­liza baremul prestigioasei parti­cipări la Montreal. In al doilea rind, datorită unei prezențe deo­sebite — se anticipează participa­rea a aproximativ 90 la sută din*« ceea ce are mai bun tirul mon­dial la această oră — precum şi­ numărul mare de concurenţi. Campionatele internaţionale U&­­tir ale României constituie o ma­nifestare preolimpică de mare im-­ portanţă. Au fost invitaţi să par*, ticipe ţintaşi din 33 de ţări, so­sind pînă acum 26 de con£ie«*r mări. In paralel se T* des-^ făşura „Marele premiu Carpati* la talere. CAMPIONATELE INTERNATIONALE ALE ROMÂNIEI A. OSTER Marginalii la etapa a 31-a a Diviziei A la fotbal —1 - i--ar «u-y.rr?--.—■ i era n —— irri< DE LA ADJUDECAREA PRIMULUI LOC LA LUPTA PENTRU „CUPA U.E.F.A." SI LA RĂMÎNEREA ÎN Â Singura decizie a etapei nr. 31 a fost stabilirea campioanei. Steaua, a totalizat cu trei e­tape înainte de „sosire“, punc­tajul care îi face inatacabilă poziţia, indiferent de rezulta­tele ei sau ale formaţiei ime­diat următoare, Dinamo Bucu­reşti. Steaua obţine, astfel, a 8-a victorie in campionat, rea­­părînd pe lista laureatelor na­ţionale după o absenţă de opt ani (ultimul litru cucerit, in ediţia 1967,68). Sigur că mult mai complete şi mai potrivite aprecieri asupra comportării formaţiei militare se vor face cînd întrecerea se va termina efectiv ; acum, e cazul să spu­nem că victoria înainte de li­mită — ea poate fi numită astfel prin împrejurarea că se materializează cu 270 de minute înainte de trecerea liniei da sosire — e obţinută de un lot tînăr, cu o conducere tehnică tinără (antrenorul Em. Jenei, e pentru prima oară responsa­­bil principal al unei formaţii de Divizia A iar secundul său­, C. Creiniceanu, reprezintă şi el tînăra generaţie de antre­nori), care s-au bucurat de ex­celente condiţii de pregătire şi de o deosebită atenţie din partea conducerii clubului. Steaua şi a secţiei de fotbal* Pentru virtuala campioană, a­­tenţia şi eforturile trebuie să­ se concentreze acum spre im­­­portantele obligaţii pe care l-­ are. Un titlu se cîştigă foarte greu dar şi mai greu se apără. — Iată o axiomă fotbalistică,­ verificată de nenumărate ca­zuri. Şi, cum ştim foarte bine,­ maxima solicitare va fi „Cup£t campionilor europeni“ ; la 7 iu­lie, Steaua — ca şi celelalte reprezentante ale fotbalului nostru în competiţiile conti­nentale — va cunoaşte pe ad­versarul din primul tur. Lăsînd şi pentru alte co­mentarii subiectul reprezentă­rii noastre în întrecerile euro­pene intercluburi, să rămînem­ la campionat. S-a accentuat —­­prin rezultatele etapei a 31-a­ — o anticipare mai de mult formulată și anume că punctele de interes ale finalului d® campionat se vor concentra a— Eftimie IONESCU (Continuare in pag. 2—3) Dudu Georgescu (un tricou alb) înscrie golul echipei dinamoviste (Fază din meciul Dinamo — U.T.A.) Foto : Dragoș NEAGU (Continuare in pag. a 4-a) ASTA-SEARA, PE STADIONUL „23 AUGUST“ LOTUL A-ADMIRĂ VIENA Astă-seară, la orele 19, pe sta­dionul „23 August“, „tricolorii“ susţin un joc amical, în com­pania unei echipe cu nume ce­lebru — Admira Viena. Acest meci pregăteşte un altul, cel de­ sîmbătă, cînd echipa noas­tră naţională va întîlni Italia, pe San Siro, la Milano. Jucă­torii noştri urmează un scurt stagiu de pregătire. Antrenorii­ au ţinut mult ca „naţionala“ săi susţină acest joc de verificare,d­in vederea meciului cu „squadret Ioan CHIRILA (Continuare in pag. 2­3) (Continuare in pag. 2-3) .• SOSIREA OASPEŢILOR Echipa vieneză a sosit asea­ră, pe calea aerului. Antrenorul Admirei, Franz Pelikan (de 40 de ori internaţional, fost portar al lui Wacker), ne-a comunicat formaţia care va fi aliniată în jocul de astăzi : Fleischmann (1) — Demantrc (2), Lupescu (3), Oberhofer (5), Strasser (1) — Misfeld (6), Supjanowskji­­(10), Weigl (8) — Groes (7), Cerny (9), Gassner (II). De re­ţinut că fundaşii laterali, mii­

Next