Sportul, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 8375-8396)

1976-10-01 / 8375. szám

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI AGRICOLE DE PRODUCŢIE ŞI DE CERCETARE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru in unităţi agricole de producţie şi de cercetare. Împreună cu secretarul gene­ral al partidului s-au aflat to­varăşii Nicolae Giosan, Teodor Coman, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu cadre de condu­cere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice, cu oameni de ştiinţă şi cercetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, in aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, arăturilor şi insă­­mintărilor de toamnă, exami­­nînd, la fata locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari si complexe ce revin agri­culturii in actualul cincinal, in lumina hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atit a re­zultatelor obţinute, cit şi a lip­surilor existente, care a condus la stabilirea unor măsuri con­crete, eficiente, in vederea în­deplinirii, in cele mai bune conditiuni, a programelor na­ţionale de îmbunătăţiri funcia­re şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promo­vării unor tehnologii perfecţio­nate, a creării unei sisteme complete de maşini­ agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi, in general, a dez­voltării şi modernizării agricul­turii. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa—Giurgiu, căruia ii re­vin sarcini importante în do­meniul elaborării, într-o con­cepţie unitară, pe baza organi­zării complexe a teritoriului, a soluţiilor de proiectare, exe­cuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaje în diferite condiţii naturale, in corelare cu amenajarea bazinelor hidrogra­fice ale ţării. La întreprinderea agricolă de stat Prundu — următoarea etapă­­ a vizitei de lucru — a fost I abordată o altă latură a preocu-­­ părilor actuale din agricul- . tură, şi anume modul cum I sunt îndeplinite sarcinile sta-­­ bilite de Congresul al XI-lea privind folosirea cu randament I sporit a pămintului şi creşterea­­ producţiei agricole. Un alt moment al dialogului­­ de lucru al secretarului general I al partidului cu specialişti din­­ agricultură a avut loc la I.A.S. . Adunaţii Copăceni, unde au­­ fost abordate probleme esen-­­­ţiale vizînd creşterea producţiei de lapte şi carne în sectorul de­­ taurine. Ultimul obiectiv al vizitei l-a­­ constituit întreprinderea „30 Decembrie“, modernă unitate I agroalimentară cu sarcini mul-­­ tipie în domeniul aprovizionării cu produse din carne, lapte şi­­ ouă, precum şi cu legume şi I fructe. * In întreaga ei desfăşurare, ■ vizita a prilejuit un dialog viu, I direct, incheiat cu concluzii­­ deosebit de importante. Ca de fiecare dată, aprecierile şi în­ I demnurile tovarăşului Nicolae­­ Ceauşescu sunt menite să însu­fleţească şi să mobilizeze ener- I gia creatoare a oamenilor mun- I cii din agricultură, care acţio- ■ nează cu toate forţele pentru­­ creşterea continuă a producţiei I agricole, in ritmul cerut de in- | săşi dezvoltarea ţării, de satis­facerea cerinţelor unei bune a- I provizionări a populaţiei, pe­­ deplin conştienţi că de munca, * hărnicia şi priceperea lor de- I pinde in măsură hotăritoare­­ progresul agriculturii. • Lucrătorii ogoarelor l-au in- I tîmpinat pe tovarăşul Nicolae I Ceauşescu cu multă căldură,­­ reafirmîndu-şi sentimentele de a dragoste şi recunoştinţă faţă de | partid şi secretarul său general, adeziunea deplină la politica | partidului şi statului nostru, | hotărîrea de a-şi aduce intrea- * ga contribuţie la înfăptuirea . exemplară a sarcinilor ce revin | agriculturii în cadrul programu-­­ lui de înflorire a patriei și de creștere permanentă a bună-­­ stării celor ce muncesc. DIVIZIA A LA HANDBAL ÎN DERBYUL FEMININ, „U“ BUCUREŞTI A ÎNTRECUT ..U“ TIMIŞOARA: 1­1-7 Ieri au fost programate me­ciurile etapei a VI-a a campio­natelor Diviziei A de handbal, în derbyul feminin, Universi­tatea Bucureşti a reuşit s-o în­vingă pe actuala campioană, U­­niversitatea Timişoara. La bă­ieţi, o surpriză: Dinamo Bra­şov a întrecut, la Timişoara, pe Politehnica. FEMININ UNIVERSITATEA BUCU­REŞTI — UNIVERSITATEA TI­MIŞOARA 10—7 (4—3). Evoluind în fief-ul său, la Drept, Uni­versitatea Bucureşti a cucerit o meritată victorie în faţa cam­pioanei. Jucînd cu mai mult a­­plomb, mai lucid, lungind atacurile pină la obţinerea po­ziţiei favorabile. Simona Ar­­ghir, Doina Furcoi şi colegele lor s-au instalat la cîrma me­ciului şi nu au mai cedat-o (oaspetele au reuşit să egaleze o singură dată, în min. 23 , 5—5). Bucureştencele au mun­cit mult — şi cu folos — în apărare, anihilînd aproape to­tal forţa de şut a timişorence­lor. Campioana ţării a avut ieri una din zilele sale slabe. Sigur, antrenorul Constantin Lache şi jucătoarele sale pot acuza şi neşansa (10 şuturi au intilnit bara !), dar credem că TM aici trebuie căutată cauza insuccesului. In atac, Universi­tatea Timișoara joacă încă prea lent, colaborarea —­ în vederea realizării paravanelor sau creă­rii breșelor pe semicerc pen­tru jucătoarea care șutează — fiind de cele mai multe ori inexistentă. Au marcat: Furcoi 4, Arghir 3, Rotaru 2, Andronache 1 — pentru „U“ Bucureşti, Cojocaru 3, Popa 2, Sasu 1 şi Marcov 1 — pentru „U“ Timişoara. Au arbitrat bine Gh. Lungu şi R. Antochi (Braşov). — H.N. — PROGRESUL BUCUREŞTI — MUREŞUL TG. MUREŞ IS­N­ (10—3). Meci de slabă fac­tură tehnică. Progresul, fără să strălucească, s-a detaşat net de o echipă vlăguită, fără forţă şi fără mijloace de a înscrie. Au marcat : Ciobanu 6, Popa 4, Butan 3, Constantin 2, Biro (Continuare in pag. 2-3) Abil infiltrată pa semicerc. Elena Răducanu („U“ Bucureşti) şu­­tează la poartă, dar Lidia Stan va apăra in extremis. Foto : Dragoş NEAGU NOI IMPULSURI ACTIVITĂŢII SPORTIVE DÎMBOVIŢENE Pe marginea unui recent Comitetului Săptămîna trecută, în cadrul unei şedinţe a Biroului Co­mitetului Judeţean Dîmboviţa al P.C.R., a fost supus discuţiei, completat şi aprobat, un vast plan de măsuri pentru îmbu­nătăţirea activităţii sportive din acest judeţ al ţării, care cu­noaşte o neîntreruptă dezvolta­re economică şi social-cultu­­rală.­­ Planul — elaborat de C.J.E.F.S. (preşedinte tov. Florea Rista­­che , prim-vicepreşedinte tov. Paul Oiţei) — cuprinde o serie de acţiuni complexe (educaţia fizică a tinerei generaţii ; spor­tul de masă în rîndul popu­laţiei adulte ; dezvoltarea acti­vităţii de performanţă ; pregă­tirea, promovarea şi perfecţio­narea cadrelor ; utilizarea judi­cioasă a terenurilor şi întărirea bazei materiale a sportului dîm­­boviţean; perfecţionarea condu­cerii şi organizării activităţii sportive ; întărirea muncii de educaţie şi propagandă) şi se referă, cu termene eşalonate şi cu răspunderi concrete, la peri­oada octombrie 1976 — 31 de­cembrie 1977. Această acţiune a Comitetu­lui judeţean de partid se în­scrie, evident, pe linia ecouri­lor concrete şi imediate ale însufleţitoarei cuvîntări rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la festivitatea de premiere a participanţilor la J. O. de la Montreal, cuvinta­re ce constituie un PROGRAM DE EXCEPŢIONALA VALOA­RE PENTRU O NOUA ETA­PA DE DEZVOLTARE A EDU­CAŢIEI FIZICE ŞI SPORTU­LUI ÎN ROMÂNIA. Nu vom putea prezenta —se înţelege — toată gama de ac­ţiuni preconizate în judeţul Dîmboviţa, dar vom selecta unele dintre cele care ni se par mai semnificative. Şi vom în­cepe cu o măsură grăitoare, privind educaţia fizică a pre­şcolarilor : mărirea timpului a­­fectat acestor activităţi în gră­diniţe, de la 180 la 360 de mi­nute săptămînal. In aceeaşi sfe­ră, se înscriu măsuri ca : orga­nizarea la Tîrgovişte, Moreni, Fieni, Pucioasa a unor centre de iniţiere în înot a preşcolari­lor (1200 de copii în 1977) ; cu­prinderea a 1000 de copii în practicarea patinajului şi să­­niuşului prin înfiinţarea a noi centre la Moreni, Moroeni, Pu­­cheni, Pucioasa ; cuprinderea a 17 000 de preşcolari în probele festivalului „Tinere vlăstare“ (mai-octombrie 1977). Pentru elevi se prevede, între altele, organizarea campionatului şco­lii la cel puţin trei ramuri, în funcţie de condiţiile locale şi de tradiţii ; cuprinderea a 40 000 de elevi în centre de iniţiere în disciplinele nominalizate pentru judeţul Dîmboviţa, în vacanţe, tabere şi cluburi ale elevilor ; înfiinţarea de noi centre pentru sporturile tehni­­co-aplicative la Răcari, Fieni, Voineşti. Nucet , acţiuni de a­­menajare, prin muncă patrioti­că, a bazelor sportive simple din curţile şcolilor, moderniza­rea celor actuale. O atenţie deosebită se acor­dă, în planul de măsuri, acti­vităţii sportive a oamenilor muncii din întreprinderi și in- Radu URZICEANU (Continuare in pag. 2-3) Plan de măsuri adoptat de Biroul județean de partid Citiţi în pag. 2—3 amănunte supli­mentare asupra partidei de la A­­tena, în care Spor­tul studenţesc a obţinut calificarea in faţa echipei O­­lympiakos Pireu. In fotografie Răducanu deschide scorul in meciul de la Atena, în­­vingindu-l, din pe­nalty, pe vizaviul său, Kelesidis. TELEFOTO A.P.—AGERPRES PROLETAU DIN TOATE TARILE^ UNITI­ VAI ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICĂ Sl SPORT I I___AN^UL^XXXII^—­^^nr._8375____|____^ 4 PAGINI — 30 BANI | Vineri 1 octombrie 1976 ( FRUMOASA ISTORIE A UNEI MEDALII PIERDUTE. In gimnastică, ca in tenis, există „capi de serie“. E ade­vărat, ei nu sunt amintiţi ca atare, dar orice comisie, ori­cit de exigentă ar fi — iar in gimnastică, supraexigente sunt toate comisiile... — poartă in subconştientul membrilor ei apartenenţa unui gimnast la „elita“ unui aparat. Dan Grecu este unul dintre capii de se­rie ai inelelor mondiale. ...Numai că într-una din după­­amiezele trecute, cind l-am căutat la Di­namo, la sală, asul gimnasticii masculine românești se afla la primul antre­nament de după Olimpiadă. Părea că reedita, ca odinioară, cu 13 ani in urmă, cunoştinţa aparatelor : le mingiia curios, nesigur, incet, se agăţa de pa­ralele ca un începător, incerca doar jumătăţi de urcare spre inaltul inelelor şi barei. Se juca. Cu pauze lungi. Era doar o reacomodare, aşa că repor­terul a profitat, dar nu numai din acest motiv. La două luni după ce o posibilă medalie olimpică de aur s-a transfor­mat intr-una de bronz, regre­tul pentru această nedreptate — față de munca ce a pre­cedat-o— nu s-a stins. Probabil că va ră­mine încă multă vre­me in amintirea noastră drept „un mare ghinion“. Din cauza unei accidentări petrecute la încălzirea pentru individual compus, l-am putut vedea a­­poi, pe micile ecrane, cu ban­daj elastic pe bicepsul drept, cu „crucea“ imperfect execu­tată, fără forţa binecunoscută şi, in final, fără „aurul“ acela care, probabil, ar fi completat seria de medalii agăţate in ho­lul apartamentului din Colen­tina : aur la Universiada mos­covită, argint la europenele de la Grenoble, aur la mondia­lele de la Varna, aur la euro­penele de la Berna. „O mare neşansă" — sau cel puţin aşa ii spune lumea. Şi totuşi... — Nu, nu se intimplă nimic in gimnastică fără o anumită cauză. Cind Mircea Rădulescu, an­trenorul, spusese exact ace­leaşi cuvinte, mai înainte, el se referea la un prin­cipiu general de an­trenament. Şi tot el, adăugase : „...un mare sportiv, are nevoie de conştiinţa pro­prie a pregătirii şi nu de constrîngerea antrenorului , nu te poţi corecta dacă nu ştii ce ai greşit, iar în concurs nu te mai ajută nimeni , eşti tu, cu tine însuţi !“ Elevul cunoştea, deci, la rindul lui, acest prin­cipiu. Şi Dan a continuat : — Atunci, la încălzire, mă simţeam excelent. Eram în for­mă, eram convins că nu-mi poate scăpa aurul. Şi ca să mă impun clar, ca să fiu şi mai bun, am forţat o trecere din planşă în cruce. în gim­nastică spunem acestui proce­deu „elementul Azarian“, ca un omagiu adus celui care l-a executat primul. N-am calcu­lat însă că, forţînd, depăşeam nişte limite cu care mă obiş­nuisem de luni de zile : bra­ţele, trupul, pumnii încleştaţi pe inele trebuie să urmeze exact aceeaşi traiectorie. Şi am greşit cu un grad. A fost fa­tal, dar logic : mintea a gre- Radu TIMOFTE (Continuare in pag. 2-3) Reportajul nostru

Next