Sportul, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8440-8464)

1977-01-03 / nr. 8440

ANUL XXXIII Nr. 8440 JARA TOATĂ A ASCULTAT CU VIU INTERES, EMOŢIE ŞI RECUNOŞTINŢĂ MESAJUL DE ANUL NOU adresat Întregului nostru popor LA POSTURILE DE RADIO SI TELEVIZIUNE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste ^ România, încheiem primul an al cincinalului 1976— 1980 cu remarcabile succese in realizarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea, a Progra­mului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare­a ţării spre comunism. Producţia industrială a continuat să se dezvolte intr-un ritm inait, crescind cu 11,5 la sută faţă de anul anterior, iar in agri­cultură am realizat cea mai mare recoltă de cereale din istoria ţării. Avem, de ase­menea, înfăptuiri de seamă in domeniul construcţiilor, al transporturilor, al circulaţiei mărfurilor, precum şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale. Totodată, au cunoscut o puternică dezvoltare ştiinţa, invâţămi­ntul, cultura, întreaga viaţă spirituală a poporu­lui. S-a asigurat înfăptuirea consecventă a prevederilor programului partidului de ridi­care continu­a a nivelului de trai al poporu­lui. Toate aceste succese sunt rodul muncii entuziaste a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionali­tate. Ele demonstrează cu putere realismul ţi justeţea hotăririlor Congresului al Xl-lea, creşterea rolului partidului ca forţă politică conducătoare in societatea noastră. Pentru măreţele victorii dobîndite în edificarea socialismului, adresez cele mai calde felici­tări tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, eroicului şi talentatului nostru popor. începem anul 1977 cu hotârirea fermă de a înfăptui neabătut planul dezvoltării eco­­nomico-sociale a ţârii, de a asigura, in con­tinuare, progresul in ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale. In centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al pro­ducţiei, creşterea puternică a eficienţei eco­nomice. In acest scop este necesar ca toate organele ţi organizaţiile de partid, toţi oa­menii muncii să acţioneze cu incită răs­pundere ţi spirit de abnegaţie pentru imn­­făptuirea hotârită a măsurilor de reducere a consumurilor de materiale ţi materii pri­me, ieftinirea investiţiilor ţi reducerea chel­tuielilor de producţie, pentru creşterea sus­ţinută a productivităţii muncii ţi organiza­rea pe baze ştiinţifice a producţiei ţi a muncii. Aplicarea in viaţă a acestor măsuri are un rol hotârîtor pentru realizarea cu succes a întregului cincinal, pentru înfăp­tuirea plenară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în ţara noastră, pentru perfecţionarea tutu­ror domeniilor de activitate. In conformitate cu hotărîrile Congresului al Xl-lea, in 1977 vom trece la înfăptuirea reducerii treptate a sâptămînii de lucru, vom incepe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pen­tru acest cincinal. In anul in care intrăm vom sărbători cen­tenarul independenţei — eveniment istoric de însemnătate hotăritoare pentru progresul economico-social al ţării, pentru afirmarea liberă şi independentă a naţiunii noastre —, va avea loc primul festival al muncii şi creaţiei poporului nostru, „Cîntarea Româ­niei", se vor desfăşura lucrările Congresului cooperativelor agricole de producţie, Con­gresului consiliilor oamenilor muncii şi ale Conferinţei Naţionale a Partidului. Să imi­­timpinăm aceste evenimente şi reuniuni cu noi succese în toate domeniile de activi­tate, în realizarea hotăririlor Congresului al Xl-lea. Dragi tovarăşi şi prieteni, In anul 1976 au continuat să se accen­tueze profundele schimbări revoluţionare, naţionale ţi sociale ale lumii de azi, s-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa po­poarelor de a trăi libere ţi independente, s-au obţinut noi succese in lupta lor pentru o politică nouă, de egalitate ţi respect intre naţiuni, de destindere, colaborare ţi pace. In spiritul orientărilor stabilite de Congre­sul al Xl-lea, ţara noastră ţi-a lărgit ţi intensificat relaţiile de colaborare ţi soli­daritate cu toate ţările socialiste, aducîndu­­ţi contribuţia la întărirea unităţii ţi forţei socialismului. De asemenea, România ţi-a întărit legăturile pe multiple planuri cu sta­tele care păţesc pe calea dezvoltării libere, de­ sine-statatoare — o expresie elocventă constituind-o, in acest sens, intrarea sa in grupul ţârilor in curs de dezvoltare ţi par­ticiparea, in calitate de invitată, la activita­tea ţârilor nealiniate. Acţionind in spiritul coexistenţei paşnice, România ţi-a amplifi­cat, totodată, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială, aducindu-ţi con­tribuţia activă la afirmarea puternică în viaţa internaţională a principiilor deplinei ega­lităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, renunţării la forţă ţi la ameninţarea cu folosirea forţei, la respec­tarea dreptului fiecărui popor de a fi stă­­pin pe destinele sale. Datorită politicii sale consecvente de pace ţi colaborare, România ţi-a cîştigat noi prieteni in lume, se bucură de o largă ţi binemeritată apreciere pe toate meridianele globului. România este hotârită să acţioneze ţi in anul 1977 cu toată fermitatea pentru întă­rirea unităţii ţi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, a forţelor progresiste, antiimpe­­rialiste de pretutindeni, împotriva politicii imperialiste, colonialiste ţi neocolonialiste, pentru progres social ţi pace. Fie ca anul 1977 în care va avea loc reuniunea de la Belgrad pentru securitate în Europa să marcheze o etapă nouă pe calea înfăptuirii documentelor Conferinţei general-europene de la Helsinki prin adop­tarea de măsuri concrete care să ducă la extinderea neîngrădită a colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice, la promovarea unei largi colaborări in domeniul culturii, artei şi al altor probleme umanitare, la de­zangajarea militară a continentului, la des­tindere şi securitate in Europa şi în întreaga lume. Menţionăm cu satisfacţie faptul că in anul 1976 a avut loc reuniunea de la Atena consacrată cooperării, economice în Balcani, apreciem necesar să se depună noi efor­turi pentru lărgirea continuă a colaborării multilaterale dintre toate statele aparţinind acestei regiuni geografice, in spiritul înţe­legerii şi bunei vecinătăţi. Ţinind seama de gravitatea deosebită a situaţiei din Orientul Mijlociu, este necesar ca in anul 1977 să se intensifice eforturile pentru realizarea unei păci trainice şi juste in această zonă. Este necesar să facem totul ca anul 1977 să marcheze o etapă importantă pe calea lichidării subdezvoltării, a făuririi noii ordini economice internaţionale, care să asigure condiţii pentru progresul economico-social mai rapid al ţărilor slab dezvoltate, pentru accesul lor neîngrădit la tehnologia înain­tată, la cuceririle civilizaţiei moderne, con­diţie esenţială pentru întărirea stabilităţii economice mondiale, pentru progresul na­ţional şi social al tuturor naţiunilor. Interesele supreme ale popoarelor cer, de asemenea, în mod imperios, intensificarea eforturilor generale pentru înfăptuirea de­zarmării şi, in primul r­ind, a dezarmării nucleare. Realizarea tuturor acestor deziderate ar­­zătoare ale tuturor popoarelor necesită creş­­terea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organisme internaţionale in viaţa politică mondială, participarea tot mai ac­tivă, in acest cadru, a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau orînduire socială, în condiţii de deplină egalitate, la soluţio­narea echitabilă a problemelor complexe ale lumii de azi. Avem convingerea că popoarele,­ forţele sociale înaintate, acţionind unite, pot obţine, in anul in care intrăm, noi succese pe calea progresului ţi păcii, a făuririi unei lumi mai bune ţi mai drepte pe planeta noastră. Dragi tovarăşi şi cetăţeni, să toastăm : Pentru măreţia ţi strălucirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România ; Pentru partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare a societăţii noastre pe calea făuririi vieţii noi, libere ţi fericite; Pentru întărirea unităţii ţi solidarităţii tu­turor ţărilor socialiste, a mişcării comuniste ţi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresis­te, antiimperialiste ; Pentru colaborare intre toate naţiunile, pentru pace in intreaga lume. Vă urez tuturor, dragi concetăţeni, împli­nirea tuturor dorinţelor de mai bine, satis­facţii ţi bucurii tot mai mari in muncă ţi viaţă, multă sănătate ţi fericire ! LA MULŢI ANI, DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI! 4 PAGINI 30 BANI LUNI 3 IANUARIE 1977 r­­­u începere de azi zia- II rul „Sportul“ va avea , apariţie cotidiană, un format mare, inclusiv miercu­rea, un tiraj crescut, oferind astfel sutelor de mii de ci­titori, sportivi, specialişti, activişti, iubitori ai sportu­lui, posibilitatea de a urmă­ri, mai pe larg şi mai pro­­­fund, ampla acţiune de dez­voltare in continuare a mişcării noastre sportive care a cunoscut in anul 1976, pe toate planurile, succese spo­rite, îndeosebi o recoltă re­cord, de medalii olimpice la Montreal. Această redimensionare a spaţiului ziarului „Sportul", ziar al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, este expresia grijii pe care Partidul Comunist Ro­mân o acordă perfecţionării mişcării sportive în cadrul Programului privind dezvol­tarea activităţii de educaţie fizică şi sport pe perioada 1976—1980, şi pregătirii spor­tivilor români în vederea participării la Jocurile Olim­pice din 1980, program apro­bat recent de Comitetul Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. De aceea, colectivul redacţional al ziarului „Spor­tul“ este pe deplin conştient de răspunderea ce-i revine in acţiunea de aplicare exem­plară, in viitorii ani, a aces­tui insufleţitor Program de către intreaga noastră miş­care sportivă şi se angajea­ză să nu precupeţească nici un efort pentru a contribui cu toate forţele ca in ur­mătorii patru ani, inclusiv la Jocurile Olimpice din anul 1980, sportul românesc să atingă noi trepte ale consa­crării internaţionale. Ziarul nostru contează, in continuare, pe sprijinul citi­torilor săi de la care va pri­mi oricine sugestii, puncte de vedere şi critici. De ase­menea, solicităm colaborarea profesorilor de educaţie fi­zică, antrenorilor, specialiş­tilor, maeştrilor sportului, sportivilor, ca o contribuţie activă pentru a sprijini cit mai eficient, prin scris, ma­rea acţiune per­tru transpu­nerea in viaţă a importan­telor prevederi ale Progra­mului, ale tuturor documen­telor de partid, care urmă­resc să atragă in activitatea de educaţie fizici şi sport întregul nostru tineret. SPORTUL PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA1 V ANUL MARILOR RĂSPUNDERI In îndeplinirea exemplară A PROGRAMULUI APROBAI DE PARTID împreună cu în­tregul popor acti­vul mișcării spor­tive a sărbătorit, cu nemărginită bucurie si de- -_____________ plină încredere, minunatele împliniri socialiste ale anului 1976, primul al acestui Cincinal al revoluţiei în gîndirea ştiinţifică şi tehnică, amplă desfă­şurare de forţe, care va marca ri­dicarea României pe o treaptă su­perioară de dezvoltare. A fost un an de muncă neobo­sită, eroică, de eforturi tenace, în care ritmurile producţiei şi ritmurile vieţii s-au accelerat în pas cu exigenţele civilizaţiei mo­derne, cu măreţele obiective stabi­lite de partidul nostru pentru făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în România. Bilanţul, strălucită expresie a suc­ceselor remarcabile obţinute, sub conducerea înţeleaptă a partidului, în toate domeniile de activitate, a cuprins, firesc, şi realizările spor­tului românesc, in acest an al ma­relui examen olimpic de la Mont­real şi al sarcinilor de răspundere privind angrenarea largă a tinere­tului, a maselor de oameni ai muncii, in practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului. Puternic ecou în inimi şi con­ştiinţe, retrăim cu mîndrie, dra­goste şi fierbinte recunoştinţă acele clipe cînd, la 19 august 1976, la festivitatea de la Palatul Sportu­rilor şi Culturii — cea mai mare sărbătoare a sportului românesc — secretarul general al partidului, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, arăta : „Solemnitatea de astăzi es­te închinată acelora care, in intre­­cerile ce s-au desfăşurat timp de două săptămini in Canada, au dobîndit victorii strălucite, succese importante, făcind ca, la această ediţie a Jocurilor Olimpice, ţara noastră să obţină cele mai bune rezultate din toate participările de pînă acum“. Am închinat atunci şi acum, la întîlnirea dintre ani, toate aceste succese partidului, a cărui grijă părintească asigură şi mişcării sportive o dezvol­tare continuă şi o deplină afirmare internaţională. Cu aceste gînduri şi sentimente am ra­portat cel mai fructuos bilanţ din istoria par­ticipării olimpice a sportivilor români — 4 titluri, un total de 27 de medalii şi 179,6 puncte, ca şi alte performanţe de prestigiu realizate la campionatele mondiale, europene şi balcanice. Am adăugat cu satisfacţie acestor victorii reuşi­tele din domeniul sportului de masă :„Cupa tineretului“, „Crosul ti­neretului“, complexul „Sport şi să­nătate“, „înotul pentru toţi“, „Ami­cii drumeţiei“, competiţii şi acţiuni cu caracter central care au asigurat cuprinderea a milioane de tineri şi oameni ai muncii în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului, precum şi alte realizări obţinute in îndeplinirea sarcinilor de răspundere încredinţate prin importantele documente de partid. Păşim in noul an, desigur, cu bucuria acestor succese, dar, in acelaşi timp, şi cu hotă­­rirea fermă de a face totul pentru ca, dincolo de strălucirea medaliilor si a recordurilor de participare la competiţiile de masă, să nu mai existe aşa cum s-a întîmplat in 1976, multe neîm­­pliniri şi serioase rămîneri în urmă. Bucuria marilor victorii şi afirmări la Jocurile Olimpice de la Montreal, ca şi la alte com­petiţii internaţionale de amploare, nu ne poate şi nu trebuie să ne facă să uităm insatisfacţia şi amă­răciunea prilejuită de evoluţia şi rezultatele slabe ale altor sportivi, îndeosebi fotbaliştii, dar si atleţii, trăgătorii, canotorii, scrimerii, componenţii echipelor reprezenta­tive de volei, baschet ş.a., care, in 1976, n-au confirmat aşteptările, situindu-se adesea sub cerinţele reprezentării ţării noastre in arena sportivă internaţională. O analiză mai profundă, exigen­tă, ne arată că nici in sportul de (Continuare în pag. a 3-a) general It. MARIN DRACNEA, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport Aspect de la marea sărbătorire a medaliaţilor olimpici (19 august 1976) INSTANTANEE IN NOAPTEA DE REVELION SATISFACTIE, VOIOŞIE SI OPTIMISM! ____ ___ » ' 1 1 ANUL 1977... După datina străbună, am ridicat cupele în noaptea revelionului şi ne-am urat unul altuia sănătate, belşug şi fericire. Am ciocnit cupele pentru izbînzile repurtate sub conducerea partidului, pen­­tnu frumoasele victorii realizate, de sportivii ţării noastre în anul Olim­piadei de la Montreal, pentru viaţa noastră nouă, pentru perspectivele luminoase care ne stau în faţă. Salutind din toată inima sosirea lui 1977, gîndurile ne-au purtat că­tre viitoarele întreceri, pe care Ie dorim încununate de frumoase suc­cese, menite să crească neîncetat prestigiul, sportiv al României. In rindurile de faţă, cîteva instantanee surprinse la „REVELIONUL SPORTIV — 1977”. SINGURA SEARA, FARA GIMNASTICA — Astă seară vreau să uităm de gimnastică ! — au fost primele cuvinte ale lui Béla Karoly. ...în noaptea Anului Nou, antre­norul Béla Karoly n-a mai fost omul exigent pe care-1 știm cu toții. Timp de 4—5 ore, atîta cit minunatele fete din lotul olimpic feminin de gimnastică au, sărbăto­rit Revelionul într-una din sălile hotelului „Nufărul“ de la Băile Felix, n-a existat diferenţă de vîrstă între profesor şi elevele sale. Béla Karoly ca şi Geza Po­jar, maestrul de balet, sau Carol Stabişevschi, pianistul lotului, au fost, pe rînd, parteneri de dans pentru Marta Karoly, Nadia, Teo­dora, Mariana şi celelalte compo­nente ale echipei de aur şi de ar­gint de la Montreal. Parcă nu mai era vorba de două generaţii dis­tincte care s-au împletit atît de bine pentru afirmarea sportivă a delegaţiei române la Jocurile Olim­pice. Fetiţele de la Montreal au crescut şi vor mai creşte. Nadia, copila candidă din sala Forum, are in această seară ochii uşor dese­naţi. Este în al 16-lea an de viaţă şi adolescenţa este mai pretenţioa­să... E totuşi singura seară fără gim­nastică dintr-un an întreg ! Reporta­terul a trebuit să intre în atmos­feră, să danseze şi el, să uite pen­tru o clipă reportajul din noaptea Anului Nou. Dar mîinile asprite de-a lungul miilor de ore de antre­nament la paralele ale Teodorei au readus, fără voie, în discuţie, gimnastica : — Ai fost mulţumită, Teodora, de anul care a trecut ? — Nici nu încape îndoială. Dar cred că mă intrebaţi nu despre ce a fost, ci să vă convingeţi că, în viitor, se poate mai mult. Ei bine, da, se poate ! De pildă, mă gîn­­desc că am putea avea in colecţie „tot aurul“ la campionatele euro­pene de la Praga, ediţia 1977. Dar Teodora nu este dispusă la alte declaraţii. Nu vrem nici noi să călcăm prea mult consemnul „astă seară fără gimnastică“ al maestrului Karoly. Teodora şi Na­dia dansează o melodie ritmată. Este o prelucrare pe care au mai dansat-o nu demult şi la Palatul sporturilor şi culturii din Bucureşti, la sărbătorirea succeselor obţinute de delegaţia olimpică a României, la Montreal... Dansul s-a termi­nat. Cei prezenţi aplaudă. Au ve­nit mulţi dintre vizitatorii Felix-u­­lui să vadă stelele Montrealului. Dar, chiar de Revelion, pentru gimnaste, ora unu din noapte este tîrzie. Pe rînd, ele au început să dispară în camerele de la mezanin, locul cel mai ferit de zgomot din întregul hotel. înainte să plece, Nadia ne-a răspuns foarte pe scurt despre proiectele ei : — Tot ceea ce știu este că în 1977 va fi mult mai greu decit a fost pînă acum. Chiar dacă mai sînt încă patru ani pînă la Olim­piada de la Moscova, toată lumea stă cu ochii aţintiţi spre noi. (Continuare în pag. a 2-a) BUCUREŞTI. — Familiile hocheiştilor Pană şi Gheorghiu închină tradiţionalele pahare cu şampanie pentru debutul echipei României in elita hocheiului mondial.­­ Foto : D. NEAGU , BĂILE FELIX. — Nadia, Teodora şi antrenorul lor, Béla­ Karoly, toastează pentru viitoarele succese ale gimnasticii românești. Foto : S. BAKCSY .

Next