Sportul, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8440-8464)

1977-01-03 / nr. 8440

HOCHEIUL IN PLINĂ ACTUALITATE • La M. Ciuc şi la Bucureşti, meciuri in cadrul Diviziei A Din primele zile ale lui 1977, agenda competiţională a hoche­iului este deosebit de bogată, înainte de a vorbi, însă, despre ce va fi, să facem loc unei ştiri referitoare la o competiţie care s-a disputat în ultimele zile ale anului trecut. Este vorba de tra­diţionala competiţie dotată cu „Cupa 30 Decembrie“. După cum ne informează co­respondentul nostru V. Paşcanu, la actuala ediţie au participat formaţiile S.C. Miercurea Ciuc (organizatoare), Z.P.A. Preşov (Cehoslovacia), Unirea Sf. Gheor­­ghe şi Şc. sportivă Miercurea Ciuc. Confirmînd pronosticurile şi manifestînd o formă bună, promiţătoare în preajma reluării campionatului, divizionara A S.C. Miercurea Ciuc a cîştigat trofeul, ocupînd neînvinsă primul loc. Finala a avut două manşe, în ambele victorii revenind forma­ţiei locale : S.C. Miercurea Ciuc — Z.P.A. Preşov 9—4 (1—2, 1—2, 7—0) şi 4—2 (0—1, 3—1, 1—0). Cel mai eficace jucător a fost fundaşul Antal, care în cele două partide a înscris 7 goluri. Alte rezultate : Z.P.A. — Unirea Sf. Gheorghe 11—3 (5—2, 3—1, 3—0), S.C. Miercurea Ciuc — Unirea Sf. Gheorghe 11—5. ★ Astăzi va începe la Ploieşti o nouă ediţie a interesantei între­ceri „Cupa şcolilor sportive“, care va prilejui o trecere îrn re­vistă a „speranţelor“ cresei şi trucului. Deocamdată, participan­ţii la această competiţie se află la „a.b.c.“-ul acestui sport. în­trecerea este deschisă echipelor compuse din jucători în vîrstă de maximum 15 ani şi la startul ei se prezintă 10 formaţii din Miercurea Ciuc, Galaţi, Bucu­reşti, Odorhei, Rădăuţi, Suceava, Gheorghieni şi Cluj-Napoca. ★ La 6 ianuarie va începe la Miercurea Ciuc un nou turneu al seriei secunde din cadrul Di­­­viziei A. Competiţia este rezer­vată celor 6 echipe clasate pe locurile V—X, la ultima ediţie a „Cupei României“. Iată progra­mul din ziua de 6 ianuarie, de pe patinoarul din Miercurea Ciuc : ora 11 : Unirea Sf. Gheorghe — Avîntul Gheorghi­eni ; ora 16 : Agronomia Cluj- Napoca — A.S.E. Sportul studen­ţesc ; ora 18,30 : Liceul nr. 1 Miercurea Ciuc — Tîrnava Odorhei. „CROSUL ANULUI NOU“ LA CRAIOVA Peste 1 580 de elevi, studenţi şi tineri din unităţile economice ale oraşelor Craiova, Băileşti şi Calafat au participat la „Crosul Anului Nou“, acţiune iniţiată de Comitetul­­ judeţean Dolj al U.T.C., Consiliul judeţean al sin­dicatelor, Inspectoratul şcolar judeţean, Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor şi C.J.E.F.S., la întreceri asistînd peste 5 000 de spectatori. PROGRAMUL ECHIPELOR REPREZENTATIVEramneffln msm&MM InMI HBHHfil *36? •­­ fiKSSS&Bi Activitatea loturilor reprezentative în prima ju­mătate a anului 1977 este intensă, atît pe planul întîlnirilor amicale, cit și pe acela al competiţiilor oficiale in care 3 dintre aceste loturi sunt anga­jate : preliminariile C.M. şi Campionatul balcanic (echipa A), campionatul european (reprezentativa de tineret — 21 ani) şi preliminariile U.E.F.A. (to­tul de juniori). Iată programul jocurilor echipelor reprezentative, aşa cum a fost definitivat pentru sezonul de primăvară al acestui an . ECHIPA A 23 martie, ROMÂNIA — TURCIA (Camp, balcanic). 6 aprilie, ROMÂNIA — POLONIA (meci amical). 16 aprilie, ROMÂNIA — SPANIA (preliminariile C.M.). 27 aprilie, ROMÂNIA — R.D. GERMANA (meci amical). 8 mai, IUGOSLAVIA — ROMÂNIA (preliminariile C.M.). ECHIPA B 27 aprilie, în deplasare : R.D. Germană — România ; REPREZENTATIVA DE TINERET (21 ANI) 23 martie, în deplasare : Tur­cia — România (Campionatul balcanic) ; 6 aprilie, în deplasa­re : Polonia — România (meci amical) ; 16 aprilie, în deplasare: Spania — România (Campiona­tul european) ; 27 aprilie, în deplasare : R. D. Germană — România (meci amical) ; 8 mai, pe teren propriu : România — REPREZENTATIVA DE JUNIORI 28 ianuarie — 2 februarie : turneu în Turcia ; 8 martie, pe teren propriu : România — Tur­cia (meci amical) ; 13 martie, pe teren propriu : România — Un­garia (meci amical) ; 20 martie, pe teren propriu: România — Iugoslavia (preliminariile Tur­neului U.E.F.A.) ; 3 aprilie, în deplasare : Iugoslavia — Româ­nia (preliminariile U.E.F.A.) ; 23 aprilie, în deplasare : R.D. Ger­mană — România (meci ami­cal), Iugoslavia pe an). (Campionatul euro- ÎN AJUNUL CONSFĂTUIRII ORGANIZATE DE F. R. F. I PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII ANTRENORILOR,­I CONDIŢIE A PERFORMANŢEI Tradiţionala consfătuire a an­trenorilor divizionari care incepe mîine, la Snagov, în organizarea F.R.F., trebuie să constituie un moment important pe linia unei cit mai depline reconsiderări, în viitorul apropiat, a pregătirii an­trenorilor, un îndemn la o muncă de cea mai bună calitate, acum, la startul unui an nou şi foarte bogat în obligaţii pe plan inter­naţional. In aria de manifestare a fotba­lului de performanţă, antrenoru­lui îi revine un rol de primă importanţă, el fiind — aşa­ cum se obişnuieşte a se spune — fi­gura centrală a procesului in­­structiv-educativ. Chemat să des­copere talente şi apoi să le mo­­deleze în spiritul întrecerii spor­tive, antrenorului de fotbal îi re­vine, în acelaşi timp, obligaţia de onoare ca, în calitatea sa de pedagog, să-şi­ aducă o importan­tă contribuţie la formarea unor adevărate caractere, a unor oa­meni cu adevărat noi. A realiza însă uin asemenea deziderat, pe care l-am consi­derat întotdeauna scopul major al activităţii antrenorilor de toa­te categoriile, dar în primul rînd a celor „divizionari, presupune ca înşişi aceştia, angajaţi nemijlo­cit în mun­ea grea, dar, şi ,­fai­moasa, de instruire şi educaţie a generaţiilor de fotbalişti, să facă dovada unor reale calităţi mo­­ral-profesionale, să fie pilde demne de urmat pentru toţi componenţii echipelor lor. Vorbind, în fond, despre profi­lul antrenorului de fotbal în ca­drul mişcării sportive din ţara noastră, considerăm necesar a reaminti — şi cu acest prilej — ceea ce de fapt i se pretinde în toate împrejurările tehnicianului­­pedagog, omului pe umerii că­ruia apasă răspunderea valori­ficării cît mai depline, la nive­lul competiţional intern şi inter­naţional, a potenţialului colectiv încredinţat. Concret, antrenorului de fotbal, în accepţiunea actuală a acestei noţiuni şi în ideea în­deplinirii cu succes a sarcinilor care rezultă din exercitarea pro­fesiunii sale, i se pretind : un nivel ridicat de cunoştinţe ge­nerale şi de specialitate, putere şi dragoste de muncă, echilibru psihic şi tact pedagogic, opti­mism şi exigenţă, simţul răspun­derii şi al echităţii, al ordinei, disciplinei şi respectului reci­proc. Un sumum de calităţi, aşadar, care pot oferi în prac­tică garanţia unei activităţi va­loroase in conţinut şi eficiente pe planul întrecerii sportive. Un complex de cerinţe definind, în ansamblul lor, condiţia antreno­rului de fotbal, aşa cum ne-o sugerează de altfel toate exem­plele acelora care s-au realizat, de-a lungul anilor, în fotbalul nostru, atît pe planul perfor­manţelor obţinute cît şi al con­­duitei moral-cetăţeneşti: A. Ni­­culescu, I. Oană, Tr. Ionescu, V. Stănescu, N. Dumitrescu,­ N. Proca, I. Reinhardt, C. Cernăta­­riu ş.a. Din multitudinea unor aseme­nea cerinţe, definitorii pentru profesia de antrenor de fotbal, reţinem totuşi — pentru semnifi­caţia sa în cadrul activităţii de performanţă — pe aceea privind necesitatea unei permanente perfecţionări a pregătirii gene­rale şi de specialitate. Ne în­deamnă a face acest lucru însăşi situaţia existentă în fotbalul nostru, nivelul de exprimare al acestuia, considerat — pe drept — a fi la o cotă necorespunză­toare aspiraţiilor noastre şi con­diţiilor asigurate pentru o afir­mare reală pe plan internaţio­nal. Pentru că, dacă fotbalul nostru bate de multă vreme pa­sul pe loc, acest lucru se dato­­re­şte, fără îndoială, şi insufi­cienţelor din domeniul pregătirii antrenorilor, inerţiei multora dintre aceştia în ceea ce priveş­te îndeplinirea unor obligaţii de instruire, faţă de ei înşişi în primul rînd. Plecînd de la ideea că numai un antrenor bine pre­gătit poate pregăti, bine la rîn­dul său, o echipă,­­ considerăm necesar a reaminti şi cu acest prilej că una din principalele îndatoriri ale corpului de tehni­cieni divizionari ai fotbalului nostru este aceea de a se perfec­ţiona continuu, de a-şi concen­tra toate eforturile în scopul în­suşirii unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice, punînd în aplicare cele mai noi şi mai efi­ciente metode şi mijloace de pregătire sportivă, graţie cărora procesul dezvoltării soccerului românesc să devină o realitate, temeiul unor performanțe de va­loare. 1977-ANUL ATARILOR RĂSPUNDERI (Urmare din pag. 1) masă obiectivele n-au fost înde­plinite potrivit rolului important pe care educaţia­ fizică şi sportul sînt chemate să-l îndeplinească in etapa actuală de dezvoltare multi­laterală a patriei noastre socialiste. Este, se înţelege, necesar ca în noul an mişcarea sportivă să cu­noască noi şi tot mai înalte cote de dezvoltare şi afirmare, să aplice în viaţă, în mod exemplar, cu efi­cienţă sporită, prevederile Hotărî­­rii Plenarei C.C. al P.C.R. din fe­bruarie 1973, indicaţiile secretaru­lui general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cuprinse în Mesajul adresat participanţilor la Conferinţa pe ţară a mişcării sportive şi în Cuvîntarea rostită la festivitatea conferirii unor înalte distincţii sportivilor care au repre­zentat cu cinste şi demnitate Româ­nia la Jocurile Olimpice de la Montreal. ÎN REALIZAREA A­­CESTUI OBIECTIV FUNDAMEN­TAL, MIŞCAREA SPORTIVA DIS­PUNE DE UN VAST SI COM­PLEX PROGRAM, DE O EXCEP­ŢIONALA ÎNSEMNĂTATE TEO­RETICA si PRACTICA, ELABO­­­­RAT DIN INIŢIATIVA TOVARĂ­ŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI, RECENT, APROBAT DE CO­MITETUL POLITIC EXECUTIV AT. r1 r AT p p T? Potrivit ..PROGRAMULUI PRI­VIND DEZVOLTAREA ACTIVI­­TATII DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT PE PERIOADA 1976—1980 ŞI PREGĂTIREA SPORTIVILOR ROMÂNI IN VEDEREA PAR­TICIPĂRII LA JOCURILE O­­LIMPICE DIN 1980“, Consi­liul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, împreună cu facto­rii cu atribuţii în acest domeniu, va trebui să acţioneze — la toate nivelurile mişcării sportive — pen­tru a determina îmbunătăţirea sub­stanţială a activităţii sportive de masă şi de performanţă, ridicarea acesteia la nivelul exigenţelor dez­voltării societăţii noastre, asigura­rea tuturor condiţiilor ca poporul român, tineretul patriei, să crească cît mai sănătos şi viguros pentru a fi capabil să-şi îndeplinească cu succes rolul istoric de constructor al socialismului şi comunismului. Aceasta presupune o muncă mai "intensă, pasiune, dăruire deplină şi responsabilitate crescută din partea întregului activ al mişcării sportive, înţelegerea profundă a conţinutului politic, social edu­cativ al obiectivelor stabilite de documentele de partid. în acest an va trebui să asigu­răm o largă dezvoltare a educaţiei fizice — verigă fundamentală a mişcării sportive, componentă inse­parabilă a educaţiei comuniste — şi sportului de masă, care trebuie să se situeze în prim-planul pre­ocupărilor C.N.E.F.S. şi ale celor­lalţi factori cu atribuţii. O altă direcţie principală de acţiune pen­tru întregul activ al mişcării spor­tive o constituie ridicarea nivelu­lui general al mişcării sportive de performanţă, în vederea promovă­rii pe scară largă a talentelor şi pentru reprezentarea cu demnita­te a sportului românesc în arena internaţională. Pentru realizarea acestor obiective va trebui să ac­ţionăm cu toată fermitatea pentru ca aportul tuturor unităţilor de performanţă — la nivelul cluburi­lor, judeţelor, federaţiilor, loturilor reprezentative — să crească cores­punzător cerinţelor şi condiţiilor create. Va trebui, de asemenea, să crească contribuţia tuturor ramuri­lor sportive la ridicarea nivelului performanţelor, să nu mai fie în­­tilnite situaţiile în care, de ani de zile, sportivii şi activiştii unor dis­cipline se complac în mediocritate, căutînd fel de fel de justificări, in timp ce la alte sporturi se mun­ceşte cu abnegaţie şi răspundere, in ordine şi disciplină, cu­ mari e­­forturi, obţinindu-se, fireşte, re­zultate şi succese de prestigiu. In această ordine de idei, apreciem că trebuie să crească contribuţia cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive, ale cărei reuşite să fie, însă, mai­ bine valorificate in ca­drul cluburilor şi loturilor repre­zentative. Pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare actuală şi de per­spectivă, va trebui ca, începînd cu ediţia inaugurală, „DACIADA”, am­plă competiţie de masă şi de per­formanţă, iniţiată din indicaţia to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU — să cunoască un succes deplin, în toate etapele de desfăşurare, in toate judeţele, în toate unităţile mişcării sportive. Indicatorii şi parametrii stabiliţi urmăresc nu numai dezvoltarea tuturor domeniilor din activitatea sportivă ci şi realizarea integrală a fundamentului etic si moral al rezultatelor obţinute, integrarea or­ganică a educaţiei fizi­ce si sportu­lui in ansamblul muncii educative, a ordinei şi disciplinei, contribuţia crescută a acestor activităţi de in­teres naţional la formarea multi­laterală a omului societăţii socia­liste, la procesul de educare comu­nistă a tineretului, a maselor largi de oameni ai muncii. De aceea, în spiritul programului adoptat de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, în anul 1977 va trebui să se acţioneze cu toată fer­mitatea, pentru ridicarea nivelului întregii activităţi educative desfă­şurată in rîndul sportivilor, an­trenorilor, arbitrilor, al tuturor ca­drelor din mişcarea sportivă, pen­tru dezvoltarea responsabilităţii şi disciplinei în muncă, promovarea spiritului de etică şi echitate so­cialistă, crearea unei puternice o­­pinii împotriva manifestărilor care contravin normelor de conduită ce­tăţenească, vieţii sportive, in fa­milie şi societate. In întreagă a­­ceastă activitate, va trebui să ne străduim mai mult pentru a înde­plini Înaltele cerinţe formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care arăta : „...principalul trebuie să-l constituie preocuparea de a angaja în această activitate între­gul nostru tineret, de a face ca în formarea omului nou, constructor al socialismului, să îmbinăm educaţia cultural-po­­litică cu educaţia fizică, de a for­ma un tineret sănătos atît din punct de vedere al concepţiei po­litice şi culturale cît şi din punct de vedere fizic, să facem ca omul să fie cu adevărat omul nou al viitoarei societăţi comuniste pe care o edificăm in România“. Intre principalele direcţii de ac­tivitate se înscriu, de asemenea, cele referitoare la asigurarea ca­drelor necesare mişcării sportive şi la perfecţionarea continuă a aces­tora, precum şi la utilizarea judi­cioasă în dezvoltarea bazei mate­riale a activităţii de educaţie fizi­că, a sportului de masă şi de per­formanţă. Programul aprobat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. stabileşte orientări clare, obiective foarte precise şi măsuri eficiente privind pregătirea sportivilor ro­mâni în vederea participării la campionatele mondiale, europene, balcanice şi la Jocurile Olimpice, de vară şi iarnă, din 1980. Munca pentru îndeplinirea sarcinilor im­portante încredinţate de conducerea partidului nostru in legătură cu participarea României la viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice va tre­bui să continue, în acest an, valo­­rificind cit mai bine experienţele de la Montreal, dar şi neajunsuri­le de la J.O. de iarnă de la Inn­­sbruck, asigurind de pe acum pre­misele cuceririi unui număr mai mare de titluri, medalii şi puncte, pentru afirmarea şi mai puternică a sportului nostru în arena mon­dială şi olimpică, pentru gloria sportivă a scumpei noastre ţări, Republica Socialistă România. Mulţumind din inimă partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., preşedinte al R.S.R., pentru înaltele aprecieri acordate activită­ţii de educaţie fizică şi sport, pen­tru grija părintească cu care în­conjoară, permanent, sportul şi sportivii patriei noastre dragi, ne angajăm, în mod solemn, cu en­tuziasm şi fermitate, să transpu­nem în viaţă în mod exemplar prevederile „Programului privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport pe perioada 1976— 1980 şi pregătirea sportivilor ro­mâni în vederea participării la Jocurile Olimpice din 1980“. TURNEUL ECHIPEI PETROLUL PLOIEŞTI ÎN ITALIA In continuarea turneului pe care îl întreprinde în Italia, formaţia Petrolul Ploieşti a mai susţinut trei jocuri. In prima partidă, disputată la 28 decembrie, Petrolul a între­cut pe A.S. Fermana (echipă din campionatul regional) cu scorul de 3—1. La 29 decembrie, evoluînd în compania formaţiei de Divizia C Teramo, ploieştenii au cîştigat cu 3—0 (1—0) prin golurile marcate de Fl. Dumitrescu (min. 41), Si­­maciu (min. 67) şi Ene (min. 74). Formația folosită de Petrolul în această a doua partidă a fost ur­mătoarea : Constantin — Eparu, Negoiţă, Sotir, Butufei — Simaciu (min. 77 Georgescu), N. Florian, (min. 53 Gh. Dumitrescu), FI. Du­mitrescu — Pantea (min. 65 Ene), Pisau, State (Mînăstire). In al treilea meci, fotbaliştii plo­­ieşteni au jucat vineri la Taranto în compania formaţiei locale cu a­­celași nume, clasată pe locul 8 în Divizia B. Gazdele au obținut vic­toria cu 3—1. C­u Ştefan Covaci, despre 1976, in perspectiva anu­lui care a început. REP. : A trecut un an. Ce treceţi la pozitiv, ce treceţi la negativ ? S.C. : La negativ trec necali­­ficarea pentru turneul olim­pic, pierderea Campionatului balcanic, nerezolvarea condiţiei jucătorului de fotbal şi dificul­tăţile constante legate de faptul că antrenorii noştri de club nu ştiu încă să lucreze pentru un scop colectiv. Bineînţeles că este vorba de nişte observaţii gene­rale. La pozitiv, cred că, pot trece, după un an, faptul că un lot lărgit de fotbalişti in­cepe să înţeleagă principiile jocului modern. Totodată, cred că am reuşit să îmbogăţesc ma­terialul nostru metodic prin ci­cluri săptăminale noi, în baza principiului că pregătirea fizi­că este o condiţie sine qua non a fotbalului modern şi să for­mulez cele cinci caracteristici ale fotbalului modern. ’ • De la disciplina tactică la creaţie, şi nu invers... REP. : Să concretizăm aces­te observaţii generale, cum le numiţi dumneavoastră. De pildă, necalificarea in tur­neul­ olimpic. S.C. : Statistic, aş putea spu-­ ne că dacă Dumitru ar fi mar­cat lovitura de la 11 metri in meciul cu Franţa, de la Bucu­reşti am fi fost la Montreal. Cifrele golaverajului stau măr­turie... Analizind in profunzime cauzele, am putea spune că echipa naţională nu era pregă­tită pentru revanşa jocului de la Blois. Mi-am dat seama acum un an că in fotbalul nostru s-a crezut că „mexicanii sunt ne­muritori“. Datorită acestui fapt, au fost neglijate eşaloanele de jos. REP. : Campionatul bal­canic ?­­ S.C. : Statistic, aş putea spune că am pierdut de vreo cinci ori dubla finală balcanică. Prima dată, la Tîrnovo, pe o greşeală a portarului Iordache, la un şut de la distanţă, iar a doua oară la Bucureşti, cind trei goluri înscrise n-au fost suficiente, ele fiind anulate de două mari gre­­­şeli de apărare. Analizind in profunzime, ajung la concluzia că superficialitatea în apărare caracterizează în general echi­pele noastre, într-o vreme cind, în fotbal, pe primul plan se află disciplina tactică, din care se nasc creaţia şi —­­ abia după aceea — improvizaţia. Proble­ma e de fond şi presupune un mare efort de disciplinare a apărătorilor noştri. REP. : Apropo de fundaşi. Ce părere aveţi despre se­lecţionarea lui Manea, in contextul disci­plinei tactice des­pre care vorbiţi ? S.C. : Trebuie să mărturisesc că Ma­nea este o încer­care a mea, nereu­şită, pe care am făcut-o cu gindul la stimularea spi­ritului ofensiv. REP. : Credeţi că aţi fi putut realiza mai mult in anul 1976 ? S.C. : Cu mate­rialul uman actual şi, cu inerentele tatonări pentru gă­sirea unei formaţii stabile, nu. In sea­ra jocului cu O­­landa, de la Ro­­osendal, in deschi­derea meciului nostru, am asistat la un joc de copii, i-am făcut atenţi pe fotbaliştii noş­tri. Copiii aceia jucau foarte mo­dern, fiind foarte avansaţi in proble­mele marcajului, în jocul de cap, in tehnica deposedă­rii, in... seriozitate. Despre un progres real in fotbalul nostru se va putea vorbi abia du­pă ce copiii noştri vor fi e­­ducaţi, pentru fotbal, in acelaşi fel. REP. : V-aţi referit la fap­tul că un lot lărgit de fot­balişti începe să înţeleagă principiile jocului modern. Care sunt, după dv., aceste principii ? S.C. : 1. Jocul cu fundaş cen­tral de acoperire, celălalt fiind om de marcaj; 2. Activizarea jocului fără minge ; 3. Însuşi­rea marcajului in toate varian­tele sale : om la om, in zonă, pe tot terenul (adică marcajul special), pressing-ul; 4. Schim­barea de ritm, care s-a văzut puţin in meciul de la Praga, cu Cehoslovacia ; această schimba­re de ritm trebuie să ajute fi­nalizările ; 5. Însuşirea unor combinaţii specifice, bine stu­­■ diate, pe care să le poţi declan­şa „c­md a venit momentul“. • „Sunt obligat să iuţesc jocul..." REP. : Este evident ca toa­te aceste principii se con­stituie într-o concepţie. Acum patru ani, după ce Angelo Niculescu părăsea echipa na­ţională, in urma acelui 1-1 de la Helsinki, l-am întrebat în cadrul unei discuţii pe temele­­generale ale fotbalu­lui, dacă fotbaliştii noştri pot dezvolta un joc mai ra­pid decit cel pe care l-au practicat în perioada 1968— 1972. Angelo Niculescu a răspuns : „Principala calita­te a fotbaliştilor noştri este îndemînarea tehnică, din ca­re se naşte posibilitatea de a controla jocul, fără avîn­­turi hazardate. Această in­­deminare tehnică se îmbină cu o anume inteligenţă, care pune probleme adversarului. In jocul la angajament di­rect, randamentul este mult mai mic, iar un plus de vi­teză înseamnă o şi mai mare compromitere a şanselor". Dumneavoastră aţi încercat să iuţiţi jocul. Ce părere aveţi despre... părerea lui Angelo Niculescu ? Ce păre­re aveţi despre iuţirea jo­cului ? S.C. : Angelo Niculescu a avut dreptate. Dar eu sunt obli­gat să iuţesc jocul, chiar dacă viteza dezvoltată depăşeşte une­ori posibilităţile tehnice ale ju­cătorilor. Trebuie să privim înainte ! Mai este şi o altă pro­blemă. In cadrul lipsei de ju­cători tehnici, unii fotbalişti se simt ei înşişi tentaţi să joace mai repede, ca să-şi ascundă lipsurile tehnice. Nu e un pa­radox in asta. Cind greşeşti in viteză, ţi se iartă. Vrind-ne­­vrind, trebuie să ţinem seama şi de această tendinţă. Şi poa­te că, într-o bună zi, echipa naţională va reuşi să joace tranşant, aşa cum joacă uneori Steaua, pe stadionul său. Bine­înţeles că atacul insistent nu e totul. Contribuţia apărării tre­buie să crească mult in echi­librarea jocului. Altfel se in­­timplă cum s-a întimplat cu bătrinul Lambert, de la Bruges, , cind a înscris golul care a eli­minat Steaua din C.C.E. REP.­­ Aţi cerut echipelor noastre să joace cu libera. Se pare, însă, că la noi în ţară nu prea există jucători capabili să facă ceea ce re­uşeşte — de pildă — Bec­kenbauer, adică să facă din libero un post activ. S.C. : Am cerut acest lucru pentru a creşte jucători de a­­ceastă factură. E adevărat că, in momentul de faţă, asemenea jucători sunt foarte puţini. M-aş gindi la Dinu, care ar putea fi un foarte bun libero la Dina­mo, m-aş gindi la Sameş, care mi se pare mai potrivit — pen­tru acest post — decit Sătmă­­reanu II, dar recunosc că alte nume nu pot furniza. Libero-ul, insă, ca principiu de discipli­nare tactică, mi se pare o ce­rinţă obligatorie. REP. : Ce părere aveţi despre „li“-le publicat în ziarul „Sportul“, in încheie­rea anchetei sale ? S.C.: E un „11“ bun. REP.: A întrunit, intr-a­devăr, multe aprobări, în rindul jucătorilor și antre­norilor. Probabil că în a­­ceastă confirmare este și do­­­rinţa ca „11“-le nostru să aibă o stabilitate, cu atît mai mult, cu cît mai sint doar o sută de zile pînă la jocul cu Spania. S.C. : Fără îndoială că acum e perioada omogenizării. • Necesitatea „producţiei de id­eal“, o problemă obiectivă REP. : V-aţi referit la co­piii văzuţi la Roosendal. Ce părere aveţi, în calitate de vicepreşedinte al F.R.F., despre problema copiilor ? S.C. : Centrele de juniori şi copii nu au dat randamentul dorit. Sper ca introducerea fot­balului in şcoală să-şi aducă roadele. Sper, de asemenea, ca proiectatele şcoli de fotbal să reducă decalajul faţă de ţările în care există o „producţie de fotbal“, care ţine seama de fap­tul că spectacolul cel mai popu­lar din lume nu mai poate fi susţinut cu elevi crescuţi la in­­timplare. Sper, de asemenea, pentru că, oricum, vremea vor­belor a trecut, ca organele lo­cale să sprijine mai mult crea­rea mini-terenurilor de fotbal. In fotbalul nostru există stadi­oane, dar nu există terenuri de antrenament sau măcar mini­­terenuri! Aştept ca autorităţile locale să considere ca un punct de onoare nu numai inaugura­rea unui stadion, ci şi inaugu­rarea unui mic complex de patru mini-terenuri de fotbal. Abia atunci faptele vor lua lo­cul vorbelor. In sfirşit, sper să realizăm ceva în direcţia ilu­minării stadioanelor. Jucătorii noştri — vreo 20 — joacă trei „nocturne“ pe an, dar tot lor li se cere să se simtă perfect aclimatizaţi în faţa lui Bruges, a lui Real Madrid sau a lui Mi­lano, la lumina reflectoarelor. ...In încheierea acestui inter­viu, reporterul s-a simţit tentat să-l întrebe pe Ştefan Covaci asupra şanselor noastre pentru Buenos Aires. Dar a renunţat, deoarece a vrut să evite un răspuns de rutină. Să sperăm că „lotul lărgit de fotbalişti a început să-şi însuşească prin­cipiile jocului modern“ şi că acest lot se va îngusta, pentru că e timpul ca 11 jucători să prindă forţe noi IN CADRUL UNEI ECHIPE STABILITE, sub privirile a 4 rezerve gata — oricînd — să-şi scoată treningul şi să se arunce în focul luptei. Ca în atîtea alte rînduri, pro­blema echipei naţionale, dincolo de aspectele tehnice, este şi problema unei reale căliri su­fleteşti. Ioan CHIRILA ŞTEFAN COVACI TREBUIE SĂ PRIVIM ÎNAINTE! Vicepreşedintele F.R.F., Ştefan Covaci, an­trenorul echipelor reprezentative, cu Dudu Georgescu, golgeterul Europei în 1975 ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m La început de An Nou, dorinţe, ginduri, aspiraţii... Ca de obicei, prezentăm în primul nostru număr din 1977 proiectele personale fi urările celor care activează in domeniul fotbalului : conducători de cluburi, jucători, antrenori, arbitri. Prezentîndu-le, ne exprimăm — la rîndu-ne — urarea ca, aceste dorinţe să de­vină fapte pe parcursul anului care începe. In acest fel, primul care va cîştiga va fi fotbalul I MIRCEA LUCESCU (Dinamo) : „îraru­cît n-am abandonat încă fotbalul, dim­potrivă îl voi sluji cu aceeaşi mare pa­siune la echipa mea de club, r­i pregă­tesc, cu colegii mei, să ciştigăm un nou titlu de campion pentru clubul care m-a consacrat. Reprezentativei naţionale, urarea sinceră de calificare la turneul final al C.M. Pentru aceasta, îi doresc antrenorului echipei naţionale să poată dispune de un nucleu de jucători, mereu acelaşi, pe toată durata ,,campaniei", care să împlinească dezideratul tuturor iubitorilor de fotbal din ţara noastră. Selecţionabilii creditaţi cu îmbrăcarea tricoului naţional să simtă marile obli­gaţii morale, dar să li se acorde şi în­credere totală, în sfirşit, pentru că în anul încheiat, di­n motive de boală, am lipsit aproape trei luni din activitatea competiţională, le doresc tuturor jucăto­rilor o sănătate de fier". NECULA RADUCANU (Sportul studen­ţesc) : „Păşesc î­n noul an cu marea do­rinţă de a deveni fotbalistul nr. 1 al lui ’77, iar echipa mea să se claseze pe unul din primele 5 locuri la sfîrşitul campionatului. Cît priveşte locul meu in naţională, am să fac totul pentru ca forma sportivă să mă aducă din nou in vederile selecţiei". IOAN REINHARDT (antrenor la F.C.M. Reţiţa) ! ,,Noi, antrenorii divizionari, tre­buie să ne îndreptăm în acest an aten­ţia şi eforturile asupra intereselor echi­pei naţionale. Să pregătim jucătorii la cluburi în aşa fel incit aceştia să fie gata oricînd să reprezinte cu cinste cu­lorile naţionalei. Prin promovarea unor elemente tinere, doresc să ridic nivelul calitativ şi spectacular al jocului echipei pe care o pregătesc". MIRCEA PASCU (vicepreşedinte al clu­bului Jiul) : „Aspiraţiile noastre se în­dreaptă spre o comportare şi mai fru­moasă a echipei de fotbal, în aşa fel incit Jiul să ocupe cel mai bun loc în clasament din întreaga sa carieră în Di­vizia A. Imi exprim dorinţa ca Jiul sa poată participa, pentru a doua oară, în­tr-o competiţie europeană inter-cluburi. Cu toate că numărul de spectatori a crescut in ultima vreme, dorin ca în anul 1977 stadionul să devină neîncăpă­tor şi iubitorii fotbalului din Valea Jiu­­lui să asiste numai la jocuri de calitate. Şi o ultimă dorinţă : Dumitrache să re­vină în echipa reprezentativă". OTTO ANDERCO (arbitru in lotul divi­zionar A) : „Vreau ca anul acesta să obţin numai calificative bune, care să cîntărească decisiv atunci cind Colegiul central al arbitrilor va desemna pe arbi­trul nr. 1 al anului 1977. Fotbalul româ­nesc sa obţină o mare­ performanţă pe plan internaţional — calificarea la tur­neul final al C.M. Alte dorinţe : primi­rea ecusonului de arbitru F.I.F.A., iar în calitate de profesor de educaţie fi­zică aş vrea ca 3—4 elevi din cei 25 din clasa de fotbal a şcolii generale în care lucrez sa ajungă juniori, la F. C. Olimpia Satu Mare". REMUS CÂMPEANU (vicepreşedintele clubului „U" Cluj-Napoca) : „Deşi e­chipa noastră a avut un start neconvin­­gator, dorim ca ea sâ-şi continue cu suc­ces cursa revenirii în prima divizie. Fot­balului românesc îi doresc ca anul 1977 sâ-i aducă acea fortificare de care are nevoie acel cadru organizatoric şi acele reglementări atît de necesare obţinerii marii performanţe. Echipei naţionale — sâ joace în 1978 pe marile stadioane ale Argentinei". ION PANAIT (fost internaţional) : „Sper câ anul 1977 ne va aduce satisfacţia clădirii unei echipe naţionale puternice, alcătuită din jucători tineri şi ambiţioşi, care sâ lupte pînă la ultima picătură de energie în fiecare meci şi sâ obţină ca­lificarea pentru turneul final al C.M. din Argentina. Mai sper ca fosta mea echipă, fiul, să-mi aducă bucuria ocupării unui loc fruntaş în clasament, prin evoluţii de bun nivel". MARIAN RADU II (F. C. Argeş) : „In 1977 aş vrea sa am un an foarte bun cu F. C. Argeş, pentru care mă voi stră­dui să marchez cît mai multe goluri şi sâ-l ajung din urmă, dacă va fi posi­bil, pe Dudu Georgescu. Aş vrea, apoi, sâ joc din nou în echipa naţională şi să contribui la viitoarele succese ale „tri­colorilor" în preliminariile C.M.“. ROMEO STINCAN (arbitru) : „Am con­vingerea câ în anul acesta voi avea oca­zia sâ asist la un reviriment, pe toate planurile, al fotbalului românesc. Prin comportamentul meu, doresc sâ contri­bui la consolidarea arbitrajului. Noi, ar­bitrii, trebuie sâ fim convinşi câ nu există nici o diferenţă între jocurile de acasă şi cele disputate in deplasare, adică să fim cît se poate de obiectivi în partidele care ni se încredinţează. Do­resc echipei naţionale un an al succe­selor de răsunet, care sâ-i ofere califica­rea la C.M. din Argentina", la Început de an nou DORINŢE, «ţii SPRE REZULTATE MĂI BUNE... Luni 3 ianuarie 1977 — SPORTUL — Pagina a 3-a DELEANU ŞI ANTONESCU AU DEPĂŞIT GRANIŢA CELOR 300 DE MECIURI IN DIVIZIA A Recordul de meciuri jucate in Divizia A — 354 — deţinut de clu­jeanul Adam va rămîne Inatacabil şi în 1977 ! Afirmăm aceasta de­oarece Deleanu şi Antonescu, care au ajuns la 309 şi, respectiv, 308 meciuri, nu vor putea, în acest an, să doboare acest record. Dar iată clasamentul la zi al meciurilor jucate în Divizia A: Adam 354, R. Cîmpeanu 328, Le­­reter 327, I. Jenei 315, Deleanu 309, Antonescu 308, Anca 306, Pes­­caru 301, Pahontu 298, Sătmăreanu I 296, R. Nunweiller, Dobrin și Po­­joni 295, Greavu 294, M. Constan­­tinescu 292, Năsturescu şi Vigu 290, Capaş 287, Axente 286, N. Na­­ghi 285, I. Nunweiller 279, Domide 278, Tr. Georgescu 275, Petschov­­schi 274, E. Jenei şi M. Dridea 273, Bone şi Oblemenco 272, Ozon şi Cornel Dinu 270 etc. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ CIȘTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 34 DECEMBRIE 1976 EXTRAGEREA I : Categoria 1 : 5 variante 10% a 36.227 lei ; cat. 2 : 9,15 a 4.847 lei ; cat. 3 : 14,50 a 3.059 lei ; cat. 4 : 12,90 a 3.438 lei ; cat. 5 : 66,55 a 666 lei ; cat. 6 : 150,55 a 295 lei. EXTRAGEREA a n-a : Categoria B : 5 variante 10% a 7,l3i lei ; cat. C : 6.75 a 5.282 lei ; cat. D : 15,10 a 3.513 lei ; cat. E : 61,70 a 578 lei ;‘eat. F : 140,85 a 243 lei ;' cat. X : 1.724,60 a 100 lei. REPORT CATEGORIA A : 59.427 lei. Cîştigurile de categoria 1­­ au re­venit următorilor participanţi : Roza Nagy din Arad, Dumitru Botea din Săpoca — Buzău , Ion Mărcuş din Timişoara, Gheorghe Tarău din Cluj-NUMERELE EXTRASE LA TRAGE­REA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1977 : Napoca reşti. şi Elena Niţescu din Bucu-FOND GENERAL DE CÎŞTIGURI ? 6.009.561 lei. Extragerea I : 76 7 42 85 45 9­2 39 81 51 . Extragerea a II-a : 16 59 41 58 83 69 73 71 64 89 ; Extragerea a I-a : 3 12 2 60 75 27 56 38 67 68 ; Ex­tragerea a TV-a : 42 51 38 62 55 30 73 57 8 69 ; Extragerea a I­V-a : 84 2 12 14 5 85 90 68 10 50 ; Extragerea a vl-a : 49 72 41 40, 64 51 16 31 54 89 ; Extragerea a Vil-a : 1 89 36 22 ; Ex­tragerea a VIII-a : 13 11 75 6. S-AU PUS IN VANZARE BILETELE PENTRU MAREA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A ANULUI NOU !

Next