Sportul, martie 1977 (Anul 33, nr. 8489-8514)
1977-03-01 / nr. 8489
VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU In republica coasta de fildeş-„ Pretutindeni, înalţii soli ai poporului român sunt primiţi cu caldă ospitalitate, cu profundă stimă, cu însufleţire şi entuziaste manifestări prieteneşti In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din Abidjan, a avut loc solemnitatea schimbului de inalte distincţii româneşti ţi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet-Boigny, a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional". In cadrul aceleiaşi solemnităţi, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a inminat preşedintelui Felix Houphouet-Boigny, şi doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cordial, intr-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au statornicit şi se dezvoltă intre cele două ţări şi popoare. ★ Duminică, preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Marie Therese Houphouet-Boigny au oferit, in saloanele palatului prezidenţial din Abidjan, un dineu oficial in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, in timpul dineului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie, preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. ★ Luni, in cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet- Boigny, şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, programul a inscris o manifestare pe deplin revelatoare pentru calda ospitalitate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporului român. In această dimineaţă, in cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Primăria capitalei ivoriene, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, în mod solemn, cheia oraşului Abidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita activitate politică a preşedintelui României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi înţelegerii în lume, simbol al sentimentelor prieteneşti pe care poporul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, celelalte persoane oficiale române, se opresc să salute mulţimea. In aplauzele însufleţite ale localnicilor, înalţii oaspeţi sunt apoi conduşi în sala de festivităţi de către Kouan Ranga Antoine, primarul oraşului Abidjan. Luind cuvintul, acesta a formulat aprecieri deosebit de călduroase cu privire la personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a capacităţii şi devotamentului cu care conduce poporul român pe calea înfăptuirii idealurilor sale de progres şi prosperitate. Mulţumind pentru înmînarea cheii oraşului, pentru primirea deosebit de călduroasă ce i s-a făcut de către locuitorii Abidjanului, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din clădire, care reprezintă unul din cele mai frumoase monumente din Abidjan, inalţii soli ai poporului român au fost salutaţi cu aceeaşi însufleţire entuziastă, caracteristică populaţiei ivoriene. De la primăria oraşului Abidjan, coloana de maşini oficiale s-a îndreptat spre întreprinderea de prelucrare a unuia din principalele produse ale pâmintului ivorian Cacao, însoţiţi de Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu li s-a făcut şi cu prilejul acestui nou moment al vizitei o primire caracteristică atmosferei de simpatie cu care au fost intimpinaţi oaspeţii români de la sosirea în Republica Coasta de Fildeş. Bucuria pentru vizita solilor poporului român este exprimată şi de cintecele şi dansurile specific africane cu care au fost intimpinaţi. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Barrou Aime, a adresat cuvinte de bun venit şi a dat explicaţii privind obiectivele actuale şi de perspectivă ale întreprinderii. ★ Cel de-al treilea moment important al programului înalţilor oaspeţi români din dimineaţa zilei de 28 februarie l-a constituit vizita la întreprinderea de uleiuri de palmier „Blohorn". Directorul general al unităţii, înconjurat de un mare grup de dansatori şi interpreţi de cîntece africane, a adresat oaspeţilor un călduros salut, in numele tuturor lucrătorilor şi specialiştilor întreprinderii. Pe parcursul vizitei, inalţii oaspeţi se intreţin cu specialiştii ivorieni, abordînd unele probleme de mare actualitate pe care chimia organică de sinteză le ridică astăzi pe plan mondial. La rindul lor, specialiştii ivorieni, care cunosc în bună măsură şcoala românească de chimie, se interesează de rezultatele şi de perspectivele industriei noastre chimice, exprimîndu-şi dorinţa de a se realiza contacte strinse, în acest domeniu, intre România şi Coasta de Fildeş. ★ Tovarăşul Nicu Ceauşescu, membru al Biroului, secretar al C.C. al U.T.C., a avut convorbiri cu Etienne Ahir, ministrul tineretului, educaţiei populare şi sporturilor din Coasta de Fildeş. Cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra preocupărilor actuale ale organizaţiilor de tineret şi studenţeşti din cele două ţări, exprimîndu-se dorinţa comună de a stabili şi dezvolta legături de colaborare, în spiritul bunelor relații româno-ivoriene. Însemnări LA JUBILEUL „CUPEI DE CRISTAL" ■... ». ««•«** Pentru a zecea ediţie a „Cupei de cristal“ la atletism — căreia, dat fiind jubileul aniversării, F.R.A. i-a dorit fostul corespunzător şi o participare deosebită — cu multe săptămini înaintea evenimentului a fost purtată o amplă corespondenţă cu majoritatea federaţiilor naţionale de pe continent. Dat fiind faptul că unele ţări aveau programate, la aceeaşi dată, campionatele naţionale, ele au declinat invitaţia de participare. Altele insă au acceptat-o, dar n-au trimis toate la Bucureşti sportivi de prima mină, ceea ce a făcut ca participarea la jubileul „Cupei“ să nu fie, in toate cazurile, cea aşteptată, la înălţimea prestigiului acestei tradiţionale competiţii internaţionale şi pe măsura eforturilor materiale ale federaţiei noastre. Poate că pentru viitor ar trebui ca F.R.A. să iniţieze şi mai devreme discuţii cu forurile atletice naţionale, stabilind concret — eventual — chiar prin semnarea unui document, detaliile de participare la concursuri,, şi alte forme de cooperare. Aşa cum am arătat, doar ciţiva dintre oaspeţii atleţilor noştri au demonstrat reale calităţi şi o bună valoare. Este vorba de cei patru sportivi din R. D. Germană care au şi ciştigat... patru probe, de cei doi săritori din Letonia sovietică şi de încă unul — doi sportivi, ceea ce, pe planul performanţei, a reprezentat destul de puţin. ★ Vedetele competiţiei, spre bucuria noastră, au fost două atlete românce, ambele foarte tinere. Este vorba de săritoarele Doina Anton şi Niculina Vasile, cîştigătoare la lungime şi, respectiv, la înălţime, cu performanţe remarcabile, cu rezonanţă internaţională. Piteşteanca a sărit 6,50 m cu care a devenit recordmană a „Cupei“ și regretăm sincer faptul că întrecerea ei cu Gina Panait, o săritoare încă mai tînără, n-a putut fi dusă pînă la final, din cauza unei stupide accidentări a celei de a doua. Noua rivalitate născută intre aceste două sportive promite un „cap de afiş" pentru acest sezon de concursuri, primul din noul ciclu olimpic şi, implicit, anunţă realizarea unor rezultate mereu mai bune. Acum, in ultimele zile, Gina Panait a întrecut, la Minsk, recordul naţional indoor deţinut de Viorica Viscopoleanu iar simbătă, in Capitală. Doina Anton a învins și ea încă unul dintre recordurile Vioricăi, marea noastră campioană. Ce-ar fi ca pentru lunile viitoare Romeo VILARA (Continuare în pag. a 2-a) Veronica Buia termină victorioasă întrecerea sprinterelor la 60 m. Foto : Dragoş NEAGU ANUL XXXIII - Nr. 8489 ■iMHllWi, Tf IHTiM l .11 llll ■ VOM MUNCI FĂRĂ PREGET PENTRU A NE COMPORTA ONORABIL • •• pe creşterea capacităţii de efort a echipei. Ca să nu mai vorbesc de celelalte antrenamente... Cu alte cuvinte am încheiat o perioadă de pregătire in care rezultatele ne-au interesat mai puţin şi in care am urmărit doar dezvoltarea rezistenţei şi a forței hocheiştilor noştri. — Doar atit ? — Nu. Am mai încercat şi cristalizarea unui sistem de apărare, pe care echipa să şi-l însuşească treptat, însă temeinic. Dar, repet, rezultatele ultimelor noastre meciuri, în total 8, au o importanţă mai mică, deoarece şi aceste jocuri au intrat în mijloacele generale de pregătire. La încheierea unei perioade de pregătire a lotului de hochei, de vorbă cu antrenorul federal Ştefan Ionescu Cei 27 de componenţi ai lotului reprezentativ de hochei pe gheaţă se află, acum, într-o scurtă perioadă de odihnă activă şi — pentru mulţi dintre ei — de refacere. Antrenamentele n-au încetat însă, zilnic antrenorul federal, St. Ionescu, cheamă la patinoar pe câţiva dintre componenţii lotului pentru scurte, dar utile şedinţe de pregătire. Aşa l-am găsit luni dimineaţa, cu 4—5 componenţi ai lotului, lucrînd atent la finisarea elementelor de tehnică individuală, la unele exerciţii de tactică, de asemenea, individuală. — Lotul nu se află reunit, ne-a spus antrenorul St. Ionescu, dar aceasta nu înseamnă că repausul este complet. Desigur, există citeva cazuri speciale şi spunind aceasta mă refer la cei accidentaţi sau la cei bolnavi in ultimul timp, care se află inconvalescenţă. Noi, insă, continuăm să lucrăm. Aceasta, in ciuda faptului că abia s-a încheiat o lună de muncă intenzisă, în care am efectuat, de pildă, 10 şedinţe de pregătire fizică specială pe „uscat" şi 19 lecţii de antrenamente specifice, cu accent, tot — Alte concluzii ? Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 2-a) BASCHETBALISTELE JUNIOARE ACĂ ÎN BULGARIA JO. In cadrul pregătirilor pe care le efectuează in vederea Campionatului european din acest an (luna august, in Bulgaria), echipa națională de baschet-junioare susţine, săptămină aceasta, două meciuri de verificare, la Ruse, in compania selecţionatei similare a Bulgariei. In acest scop, lotul român pleacă azi din Capitală in următoarea alcătuire : Elena Filip, Cristina Mareş (Şc. sp. 2 Bucureşti), Emilia Alixandru (Progresul Bucureşti), Ecaterina Szabó (Şc. sp. Oradea), Monica Aştileanu, Iudith Gross (Şc. sp. Satu Mare), Maia Cuţov (Şc. sp. Ploieşti), Mihaela Radu (Lie. 1 Bucureşti), Constanţa Fotescu (Şc. sp. Bacău), Emőke Szász (Lie. 1 Oradea), Dora Dugăeşescu (Şc. sp. 1 Constanţa). Antrenori : Gabriel Năstase (Şc. sp. Ploieşti) şi Ileana Ghiţă (Lie. 1 Oradea) ; conducătoarea lotului , maestra emerită a sportului Eva Ferencz. ACTIVITĂŢI VARIATE. PARTICIPARE ENTUZIASTĂ LA COMPETIŢIILE SPORTIVE DE MASĂ Ne aflăm la Grupul şcolar textil din Piteşti, unitate de învăţămint fruntaşă pe judeţul Argeş. Activitate prodigioasă la învăţătură, muncă însufleţită la orele de practică in producţie, entuziasm in toate acţiunile sportive. Intr-un fel, reuşitele se explică uşor. La conducerea activităţii sportive de la acest puternic grup şcolar se află un cadru didactic cu o bogată experienţă — prof. Filip Stănescu — care de mai bine de un sfert de veac a fost nelipsit din mijlocul elevilor şi profesorilor. Un director pentru care corelaţia invăţătură-producţie-sport nu înseamnă doar o simplă enunţare... Aşa stînd lucrurile, înţelegem de ce procentul elevilor care participă la diferite activităţi sportive de masă trece de 90%. Este o participare permanentă, realizată prin mijloace diferite. Pe primul plan se situează gimnastica de înviorare, activitate zilnică în internat. Apoi, in pauza mare, la orele 10,20 şi 14,50, din nou gimnastică, cu toţi cei 900 de elevi de aici, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, a diriginţilor sau a cadrelor didactice de alte specialităţi. Intr-adevăr, reprezentanţii acestei unităţi şcolare cu profil tehnic marchează o participare continuă la campionatul asociaţiei sportive, ceea ce vrea să însemne — la nivelul tuturor anilor de studii — întreceri de atletism (de regulă crosuri), tenis de masă, handbal, volei, fotbal şi şah. Şi, nu de puţine ori, lasfirşit de săptămină, acţiuni ţiristice de vopsit în cele mai pitoreşi din vecinătatea municipiului Piteşti sau în judeţ şi în ţară... Ce înseamnă pentru elevi această gamă largă de activităţi sportive ? Căutăm să aflăm răspunsul prin intermediul prof. Filip Stănescu, directorul şcolii : „Este un fapt verificat : cei care participă într-o mai mare măsură la activităţile de mişcare sunt mai vioi, mai disciplinaţi, mai atenţi la orele de clasă, mai activi la cele de producţie. Contribuţia exerciţiului fizic la sporirea apetitului pentru învăţătură şi muncă, la menţinerea sănătăţii este evidentă”. La plecarea din şcoală, prin staţia de amplificare, am ascultat o scurtă emisiune sportivă. Tema : popularizarea elevilor evidenţiaţi în sport în săptămină precedentă, anunţuri ale unor concursuri şi competiţii programate în săptămina în curs, alte ştiri din domeniul activităţii sportive din şcoală, din municipiu şi chiar din ţară... SaS FEŢEANU, coresp. In timpul rezervat activităţilor sportive, elevele de la Grupul şcolar textil participă, un număr mare, la crosurile organizate de asociaţia sportivă... Foto : P. PACURARIU — Piteşti ADEZIUNE... Intr-un recent sondaj publicat de ziarul „Sportul“ pe tema „Numai lecţii de educaţie fizică ?“ s-a combătut falsul principiu pe care l-au adoptat unii profesori de specialitate, de a nu realiza mai nimic (sau, oricum, foarte puţin) in domeniul activităţii sportive de masă cu elevii. La întrebarea care constituie leit-motivul, acestuisondaj, răs-?, punsul nu poate fi decit unul singur : munca noastră, a celor care ne-am specializat in educaţie fizică, nu se poate reduce doar la predarea orelor de clasă. Dimpotrivă, această muncă trebuie să fie mult mai cuprinzătoare, mai plină de iniţiative, de entuziasm şi de responsabilitate. Iată, avem în faţă o mare competiţie — Daciada. Startul îl aşteptăm odată cu mugurii primăverii. Noi, profesorii de educaţie fizică trebuie să fim gata să transformăm această mare întreprof. Viorel SECUIANU liceul mecanic nr. 3 auto Galaţi (Continuare in pag. a 3-a) . După „optimile“ Cupei României, la fotbal „ACUMULĂRI“ PREA REPEDE PIERDUTE?... rogramarea „optimilor“ Cupei la avanpremiera reluării campionatului le-a prilejuit celor nouă divizionare A — în primul rînd lor — o binevenită verificare. Dar prezentarea la un joc oficial înaintea celor din campionat le-a prins foarte bine şi merituoaselor reprezentante ale Diviziilor B şi C. în măsura în care o singură întîlnire poate spune ceva, jocurile de cupă de duminică ne-au atras din nou atenţia asupra unei delicate probleme a fotbalului nostru de performanţă, adeseori amintită de unii antrenori dar, mai cu seamă, simţită prin nereuşitele echipelor de frunte, eşecuri la care defecţiunea de care vom aminti şi-a pus amprenta. E vorba de rapida pierdere a acumulărilor de ordin fizic, acumulări realizate printr-o activitate destul de bine organizată şi tot mai eficientă in perioada pregătitoare. Primele semne ne dovedesc că şi acum, mulţi dintre jucători — odată aflaţi din nou acasă, în oraşele lor — n-au mai respectat cu stricteţe programul unei riguroase pregătiri, dublat de o viaţă sobră şi cumpătată. Şi — ca urmare — acele „supape“ nevăzute au lăsat să se piardă mare parte din forţele înmagazinate în săptămînile de lucru intens, prin şedinţele zilnice de antrenament. Care sunt acele prime semne ? Faptul că, deşi unele dintre echipe au avut adversari inferiori cu două clase competiţionale, divizionarele A au găsit cu destulă dificultate calea spre calificare (vezi cazul echipelor F.C.M. Reşiţa, Rapid) iar altele (situaţia formaţiei din Piteşti) s-au văzut scoase din întrecere de o concurenţă dintr-un eşalon inferior. In această privinţă, a randamentului divizionarelor A, ar mai fi de amintit insuficienta rezistenţă — mai cu seamă în comparaţie cu partenerele de întrecere — şi a unor competitoare ca fiul (evident pusă în dificultate, mai cu seamă în final, de prestaţia mai bună a Universităţii Craiova), F.C. Bihor (rapid descumpănită de startul fructuos al „unsprezecelui“ din Arad) şi chiar ca S.C. Bacău (care a făcut apel la toate resursele ei pentru a ajunge la situaţia prelungirilor şi — mai departe — pentru a obţine decizia la penaltyuri în faţa lui C.S.U. Galaţi). Sunt probe care demonstrează că puţine sînt exemplele de funcţionare, la nivelul aşteptat, al „mecanismelor“ din prima divizie, chiar dacă ar fi să ne gîndim, în primul rînd, numai la factorul fizic. Şi, în această categorie, intră — după opinia noastră — doar Universitatea Craiova, Steaua şi U.T.A. care se pot declara mulțumite de constatările prilejuite de acest test oficial, dacă ii putem numi aşa, constituit de disputarea optimilor de finală înaintea alinierii in cursa campionatului. Credem că, intr-o oarecare măsură, e vorba de ceea ce numeam mai sus, ca explicare a scăderilor: abandonarea regimului de viaţă sportivă, ordonată, desfăşurată sub supravegherea antrenorilor şi medicilor, după terminarea perioadei pregătitoare. Mulţi dintre jucătorii noştri s-au obişnuit cu acest regim de „alintare“ şi exagerată grijă dacă ne gîndim că avem de-a face cu oameni în toată firea, care nu mai au nevoie de „dădace“. Trebuie ca fiecare dintre sportivii ajunşi pe treapta cea mai înaltă a performanţei să-şi dea seama că ei sunt primii şi cei mai in măsură să-şi organizeze viaţa, să culeagă roadele reuşitelor, dar, adăugăm noi, tot ei ar trebui să suporte şi consecinţele abandonării de la regula marii performanţe în ceea ce priveşte viaţa sportivă. Or, din păcate, indisciplina şi abaterile de la programele de pregătire Eftimie IONESCU . (Continuare în pag. a 3-a) RUGBYUL ROMÂNESC ŞI VIITORUL LDIJ) O amplă investigaţie in principalele centre de juniori vizind modul in care este valorificat potenţialul „schimbului de miine“ O anchetă în rugby care vizează juniorii, adică eşalonul chemat să consolideze miine sportul cu balonul oval, să continue victoriile româneşti pe continent. Poate şi mai departe... Aceasta este tema raidului nostru la unele dintre cele mai importante centre rugbystice din Capitală şi din ţară. Mai tatii, Bucureştiul : RUGBY CHIAR DE LA 7 ANI ✓ La clubul Olimpia grija pentru juniori este evidentă : antrenorul Alexandru Carnabel se ocupă de „divizionari”, prof. Mircea Horşa de juniorii II. Vin aici să afle întiile secrete ale jocului cu balonul oval şi copii de numai 7 ani, atenţi la cel mai mic gest al antrenorului Horia Făgărăşanu. Rugby la cea mai fragedă vîrstă — iată o „premieră” la noi, ale cărei roade vor fi culese, în mod cert, într-un viitor apropiat ! Pasiunea şi competenţa tehnicienilor de la Olimpia nu este, însă, dublată şi de o bază materială adecvată. Terenul central este folosit la maximum (să amintim numai că aici joacă divizionarele A, Olimpia şi... Dinamo), iar celălalt spaţiu, alăturat — afectat şi... călăriei ! — a fost realizat prin muncă voluntară, dar el necesită încă destule amenajări pentru a putea fi apt in găzduirea pregătirilor sau întrecerilor. In plus, prof. Mircea Horşa mai are un necaz : instruieşte o grupă de copii născuţi în 1961—1962, dar neexistînd in altă parte unităţi similare nu prea are cu cine juca. Lansează o... provocare prin intermediul acestor rînduri !... DE CE NU ŞI UN LICEU DE SPECIALITATE? Prof. Mariana Lucescu, antrenoare de rugby cu excelente rezultate la nivelul juniorilor (peste 50 de jucători promovaţi în Divizia A, alţi 100 în eşalonul secund), pledează pentru un liceu cu profil de rugby. Nu vede, altfel, asigurarea unei pepiniere puternice pentru performanţă. Adică , să se aibă în vedere experimentul efectuat, cu ani în urmă, în gimnastica feminină. Unde „gîndeşte“ un asemenea liceu ? Oricum în Bucureşti. Şi, mai precis, pe lingă actualul liceu „Alexandru Sahia” din cartierul Pantelimon. Cartierul ? Un excelent vad pentru rugby. De aici şi-a selecţionat Mariana Lucescu copiii pentru secţia Şcolii sportive , la care lucrează de mai bine de un deceniu. Un mediu bun pentru rugby. Copii disciplinaţi, isteţi, dispuşi să îmbrăţişeze un sport dificil, cum este acesta. Ar mai exista un argument — salba de terenuri de sport existente in Pantelimon. Tiberiu STAMA Geo RAETCHI (Continuare în pag. a 2-a) La primul club de rugby din România (Griviţa Roşie), „schimbul de miine“ promite să fie la înălţimea trecutului şi a prezentului. Copiii sunt nerăbdători să afle cit mai repede secretele balonului oval. La 9 ani, desigur, nimic nu ţi se pare prea dificil. In fotografie, un grup de mini-rugbyşti de la Griviţa Roşie, in plină şcolarizare sub „bagheta“, profesorului-antrenor George Piştalu... Foto : Ion MIHAICA 4 PAGINI - 30 BANI MARJI 1 MARTIE 1977 SABRERI ROMÂNI LA „TURNEUL CELOR 7 NAŢIUNI“ Sîmbătă şi duminică, la Hamburg (R.F. Germania), se va desfăşura tradiţionala confruntare anuală a sabrerilor în cadrul „Turneului celor 7 naţiuni“, la care vor participa echipele reprezentative ale Cubei, Franţei, R. F. Germania, Italiei, Poloniei, României, Ungariei şi Uniunii Sovietice. In vederea acestei confruntări, lotul de sabie al României este compus din Ioan Pop, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Alexandru Nilca şi Ion Pantelimonescu. Această competiţie pe echipe va fi urmată, la un interval de o săptămină, de concursul internaţional individual (Hamburg, 12—13 martie), la care vor lua parte şi sabreri români. BRIGITTE PRASS [13 ANI] CONFIRMĂ : 1:18,9 LA 100 m BRAS REŞIŢA, 28 (prin telefon). înotătorii din localitate se pregătesc cu multă ambiţie în vederea concursului internaţional ce va avea loc la sfîrşitul acestei săptămini în cinstea aniversării semicentenarului nataţiei reşiţene. La ultima lor verificare ei au înregistrat cîteva rezultate bune pentru actualul stadiu de antrenament: Brigitte Prass 1:18,9 — 100 m bras (record personal); Valeriu Buzatu 4:27,2 — 400 m liber (r. p.); Marius Ștefănescu 2:23,5 — 200 m spate (r. p.); Edit Puel 2:32,4 — 200 m spate. (D. GLAVAN — cores P-).