Sportul, martie 1977 (Anul 33, nr. 8489-8514)

1977-03-01 / nr. 8489

VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU In republica coasta de fildeş-„ Pretutindeni, înalţii soli ai poporului român sunt primiţi cu caldă ospitalitate, cu profundă stimă, cu însufleţire şi entuziaste manifestări prieteneşti In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din Abidjan, a avut loc solemnitatea schimbului de inalte distincţii româneşti ţi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet-Boigny, a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordi­nului Naţional". In cadrul aceleiaşi solemnităţi, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a inminat preşedintelui Felix Houp­­houet-Boigny, şi doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny Ordi­nul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cordial, intr-o atmosferă de stimă şi res­pect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au statornicit şi se dezvoltă intre cele două ţări şi popoare. ★ Duminică, preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Ma­rie Therese Houphouet-Boigny au oferit, in saloanele palatului pre­zidenţial din Abidjan, un dineu o­­ficial in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, in timpul dineului, care s-a des­făşurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie, preşedin­tele Felix Houphouet-Boigny şi pre­şedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. ★ Luni, in cea de-a doua zi a vi­zitei oficiale de prietenie pe care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Re­publica Coasta de Fildeş, la invi­taţia preşedintelui Felix Houphouet- Boigny, şi a doamnei Marie The­­rese Houphouet-Boigny, programul a inscris o manifestare pe deplin revelatoare pentru calda ospitali­tate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporului român. In această dimineaţă, in cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Primăria capitalei ivoriene, to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, în mod solemn, cheia ora­şului Abidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita acti­vitate politică a preşedintelui României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi în­ţelegerii în lume, simbol al senti­mentelor prieteneşti pe care po­porul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, celelalte persoane oficiale române, se o­­presc să salute mulţimea. In aplau­zele însufleţite ale localnicilor, înalţii oaspeţi sunt apoi conduşi în sala de festivităţi de către Kouan Ranga Antoine, primarul oraşului Abidjan. Luind cuvintul, acesta a formulat aprecieri deosebit de căl­duroase cu privire la personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a capacităţii şi devotamentului cu care conduce poporul român pe calea înfăptuirii idealurilor sale de progres şi prosperitate. Mulţumind pentru înmînarea cheii oraşului, pentru primirea de­osebit de călduroasă ce i s-a făcut de către locuitorii Abidjanului, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din clădire, care re­prezintă unul din cele mai fru­moase monumente din Abidjan, inalţii soli ai poporului român au fost salutaţi cu aceeaşi însufleţire entuziastă, caracteristică populaţiei ivoriene. De la primăria oraşului Abidjan, coloana de maşini oficiale s-a în­dreptat spre întreprinderea de pre­lucrare a unuia din principalele produse ale pâmintului ivorian­­ Cacao,­ însoţiţi de Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu li s-a făcut şi cu prilejul acestui nou moment al vizitei o primire carac­teristică atmosferei de simpatie cu care au fost intimpinaţi oaspeţii români de la sosirea în Republica Coasta de Fildeş. Bucuria pentru vizita solilor poporului român este exprimată şi de cintecele şi dan­surile specific africane cu care au fost intimpinaţi. Preşedintele Con­siliului de Administraţie, Barrou Aime, a adresat cuvinte de bun venit şi a dat explicaţii privind o­­biectivele actuale şi de perspectivă ale întreprinderii. ★ Cel de-al treilea moment impor­tant al programului înalţilor oas­peţi români din dimineaţa zilei de 28 februarie l-a constituit vizita la întreprinderea de uleiuri de pal­mier „Blohorn". Directorul general al unităţii, înconjurat de un mare grup de dansatori şi interpreţi de cîntece africane, a adresat oaspe­ţilor un călduros salut, in numele tuturor lucrătorilor şi specialiştilor întreprinderii. Pe parcursul vizitei, inalţii oas­peţi se intreţin cu specialiştii ivo­­rieni, abordînd unele probleme de mare actualitate pe care chimia organică de sinteză le ridică as­tăzi pe plan mondial. La rindul lor, specialiştii ivorieni, care cu­nosc în bună măsură şcoala româ­nească de chimie, se interesează de rezultatele şi de perspectivele industriei noastre chimice, expri­­mîndu-şi dorinţa de a se realiza contacte strinse, în acest dome­niu, intre România şi Coasta de Fildeş. ★ Tovarăşul Nicu Ceauşescu, mem­bru al Biroului, secretar al C.C. al U.T.C., a avut convorbiri cu Etien­ne Ahir, ministrul tineretului, edu­caţiei populare şi sporturilor din Coasta de Fildeş. Cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra preo­cupărilor actuale ale organizaţiilor de tineret şi studenţeşti din cele două ţări, exprimîndu-se dorinţa comună de a stabili şi dezvolta legături de colaborare, în spiritul bunelor relații româno-ivoriene. Însemnări LA JUBILEUL „CUPEI DE CRISTAL" ■... ». ««•«** Pentru a zecea ediţie a „Cupei de cristal“ la atletism — căreia, dat fiind jubileul aniversării, F.R.A. i-a dorit fostul corespunzător şi o participare deosebită — cu multe săptămini înaintea evenimentului a fost purtată o amplă coresponden­ţă cu majoritatea federaţiilor na­ţionale de pe continent. Dat fiind faptul că unele ţări aveau pro­gramate, la aceeaşi dată, campio­natele naţionale, ele au declinat invitaţia de participare. Altele insă au acceptat-o, dar n-au trimis toa­te la Bucureşti sportivi de prima mină, ceea ce a făcut ca partici­parea la jubileul „Cupei“ să nu fie, in toate cazurile, cea aştep­tată, la înălţimea prestigiului a­­cestei tradiţionale competiţii in­ternaţionale şi pe măsura efortu­rilor materiale ale federaţiei noas­tre. Poate că pentru viitor ar tre­bui ca F.R.A. să iniţieze şi mai devreme discuţii cu forurile atle­tice naţionale, stabilind concret — eventual — chiar prin semnarea unui document, detaliile de parti­cipare la concursuri,, şi alte forme de cooperare. Aşa cum am arătat, doar ciţiva dintre oaspeţii atleţilor noştri au demonstrat reale calităţi şi o bu­nă valoare. Este vorba de cei pa­tru sportivi din R. D. Germană care au şi ciştigat... patru probe, de cei doi săritori din Letonia so­vietică şi de încă unul — doi spor­tivi, ceea ce, pe planul performan­ţei, a reprezentat destul de puţin. ★ Vedetele competiţiei, spre bucu­ria noastră, au fost două atlete românce, ambele foarte tinere. Este vorba de săritoarele Doina Anton şi Niculina Vasile, cîştigătoare la lungime şi, respectiv, la înălţime, cu performanţe remarcabile, cu re­zonanţă internaţională. Piteşteanca a sărit 6,50 m cu care a devenit recordmană a „Cupei“ și regretăm sincer faptul că întrecerea ei cu G­ina Panait, o săritoare încă mai tînără, n-a putut fi dusă pînă la final, din cauza unei stupide acci­dentări a celei de a doua. Noua rivalitate născută intre aceste două sportive promite un „cap de afiş" pentru acest sezon de concursuri, primul din noul ciclu olimpic şi, implicit, anunţă realizarea unor rezultate mereu mai bune. Acum, in ultimele zile, Gina Panait a întrecut, la Minsk, recordul naţio­nal indoor deţinut de Viorica Vis­­copoleanu iar simbătă, in Capita­lă. Doina Anton a învins și ea încă unul dintre recordurile Vio­­ricăi, marea noastră campioană. Ce-ar fi ca pentru lunile viitoare Romeo VILARA (Continuare în pag. a 2-a) Veronica Buia termină victorioasă întrecerea sprinterelor la 60 m. Foto : Dragoş NEAGU ANUL XXXIII - Nr. 8489 ■iMHllWi, Tf IHTiM l .11 llll ■ VOM MUNCI FĂRĂ PREGET PENTRU A NE COMPORTA ONORABIL • •• pe creşterea capacităţii de efort a echipei. Ca să nu mai vorbesc de celelalte antrenamente... Cu alte cuvinte am încheiat o perioadă de pregătire in care rezultatele ne-au interesat mai puţin şi in care am urmărit doar dezvoltarea rezisten­ţei şi a forței hocheiştilor noştri. — Doar atit ? — Nu. Am mai încercat şi cris­talizarea unui sistem de apărare, pe care echipa să şi-l însuşească treptat, însă temeinic. Dar, repet, rezultatele ultimelor noastre me­ciuri, în total 8, au o importanţă mai mică, deoarece şi aceste jocuri au intrat în mijloacele generale de pregătire. La încheierea unei perioade de pregătire a lotului de hochei, de vorbă cu antre­norul federal Ştefan Ionescu Cei 27 de componenţi ai lotului reprezentativ de hochei pe gheaţă se află, acum, într-o scurtă pe­rioadă de odihnă activă şi — pen­tru mulţi dintre ei — de refacere. Antrenamentele n-au încetat însă, zilnic antrenorul federal, St. Io­­nescu, cheamă la patinoar pe câţi­va dintre componenţii lotului pen­tru scurte, dar utile şedinţe de pregătire. Aşa l-am găsit luni di­mineaţa, cu 4—5 componenţi ai lotului, lucrînd atent la finisarea elementelor de tehnică individuală, la unele exerciţii de tactică, de asemenea, individuală. — Lotul nu se află reunit, ne-a spus antrenorul St. Ionescu, dar aceasta nu înseamnă că repausul este complet. Desigur, există cite­­va cazuri speciale şi spunind a­­ceasta mă refer la cei accidentaţi sau la cei bolnavi in ultimul timp, care se află in­convalescenţă. Noi, insă, continuăm să lucrăm. Aceas­ta, in ciuda faptului că abia s-a încheiat o lună de muncă intenz­i­să, în care am efectuat, de pildă, 10 şedinţe de pregătire fizică spe­cială pe „uscat" şi 19 lecţii de an­trenamente specifice, cu accent, tot — Alte concluzii ? Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 2-a) BASCHETBALISTELE JUNIOARE ACĂ ÎN BULGARIA JO. In cadrul pregătirilor pe care le efectuează in vederea Campiona­tului european din acest an (luna august, in Bulgaria), echipa națio­­nală de baschet-junioare susţine, săptămină aceasta, două meciuri de verificare, la Ruse, in compania selecţionatei similare a Bulgariei. In acest scop, lotul român pleacă azi din Capitală in următoarea al­cătuire : Elena Filip, Cristina Ma­­reş (Şc. sp. 2 Bucureşti), Emilia Alixandru (Progresul Bucureşti), Ecaterina Szabó (Şc. sp. Oradea), Monica Aştileanu, Iudith Gross (Şc. sp. Satu Mare), Maia Cuţov (Şc. sp. Ploieşti), Mihaela Radu (Lie. 1 Bucureşti), Constanţa Fo­­tescu (Şc. sp. Bacău), Emőke Szász (Lie. 1 Oradea), Dora Dugăeşescu (Şc. sp. 1 Constanţa). Antrenori : Gabriel Năstase (Şc. sp. Ploieşti) şi Ileana Ghiţă (Lie. 1 Oradea) ; conducătoarea lotului , maestra emerită a sportului Eva Ferencz. ACTIVITĂŢI VARIATE. PARTICIPARE ENTUZIASTĂ LA COMPETIŢIILE SPORTIVE DE MASĂ Ne aflăm la Grupul şcolar textil din Piteşti, unitate de învăţămint fruntaşă pe judeţul Argeş. Acti­vitate prodigioasă la învăţătură, muncă însufleţită la orele de prac­tică in producţie, entuziasm in toate acţiunile sportive. Intr-un fel, reuşitele se explică uşor. La conducerea activităţii sportive de la acest puternic grup şcolar se află un cadru didactic cu o bogată experienţă — prof. Filip Stănescu — care de mai bine de un sfert de veac a fost nelipsit din mijlocul elevilor şi profesori­lor. Un director pentru care core­laţia invăţătură-producţie-sport nu înseamnă doar o simplă enunţare... Aşa stînd lucrurile, înţelegem de ce procentul elevilor care participă la diferite activităţi sportive de masă trece de 90%. Este o partici­pare permanentă, realizată prin mijloace diferite. Pe primul plan se situează gimnastica de înviora­re, activitate zilnică în internat. Apoi, in pauza mare, la orele 10,20 şi 14,50, din nou gimnastică, cu toţi cei 900 de elevi de aici, sub îndrumarea profesorilor de specia­litate, a diriginţilor sau a cadrelor didactice de alte specialităţi. Intr-adevăr, reprezentanţii aces­tei unităţi şcolare cu profil tehnic marchează o participare continuă la campionatul asociaţiei sportive, ceea ce vrea să însemne — la ni­velul tuturor anilor de studii — întreceri de atletism (de regulă crosuri), tenis de masă, handbal, volei, fotbal şi şah. Şi, nu de pu­ţine ori, la­­sfirşit de săptămină, acţiuni­ ţiristice de vopsit în cele mai pitoreşi din vecinătatea municipiului Piteşti sau în judeţ şi în ţară... Ce înseamnă pentru elevi aceas­tă gamă largă de activităţi spor­tive ? Căutăm să aflăm răspunsul prin intermediul prof. Filip Stă­nescu, directorul şcolii : „Este un fapt verificat : cei care participă într-o mai mare măsură la activi­tăţile de mişcare sunt mai vioi, mai disciplinaţi, mai atenţi la orele de clasă, mai activi la cele de pro­ducţie. Contribuţia exerciţiului fi­zic la sporirea apetitului pentru învăţătură şi muncă, la menţinerea sănătăţii este evidentă”. La plecarea din şcoală, prin sta­ţia de amplificare, am ascultat o scurtă emisiune sportivă. Tema : popularizarea elevilor evidenţiaţi în sport în săptămină precedentă, anunţuri ale unor concursuri şi competiţii programate în săptămi­­na în curs, alte ştiri din domeniul activităţii sportive din şcoală, din municipiu şi chiar din ţară... SaS FEŢEANU, coresp. In timpul rezervat activităţilor sportive, elevele de la Grupul şcolar textil participă, un nu­măr mare, la crosurile organizate de asociaţia sportivă... Foto : P. PACURARIU — Piteşti ADEZIUNE... Intr-un recent sondaj publicat de ziarul „Sportul“ pe tema „Nu­mai lecţii de educaţie fizică ?“ s-a combătut falsul principiu pe care l-au adoptat unii profesori de specialitate, de a nu realiza mai nimic (sau, oricum, foarte puţin) in domeniul activităţii sportive de masă cu elevii. La întrebarea care constituie leit-motivul, acestui­­sondaj, răs-?, punsul nu poate fi decit unul sin­gur : munca noastră, a celor care ne-am specializat in educaţie fi­zică, nu se poate reduce doar la predarea orelor de clasă. Dimpo­trivă, această muncă trebuie să fie mult mai cuprinzătoare, mai plină de iniţiative, de entuziasm şi de responsabilitate. Iată, avem în faţă o mare com­petiţie — Daciada. Startul îl aş­teptăm odată cu mugurii primă­verii. Noi, profesorii de educaţie fizică trebuie să fim gata să transformăm această mare între­prof. Viorel SECUIANU liceul mecanic nr. 3 auto Galaţi (Continuare in pag. a 3-a) . După „optimile“ Cupei României, la fotbal „ACUMULĂRI“ PREA REPEDE PIERDUTE?... rogramarea „optimilor“ Cu­pei la avanpremiera re­luării campionatului le-a prilejuit celor nouă divizionare A — în primul rînd lor — o bi­nevenită verificare. Dar prezen­tarea la un joc oficial înaintea celor din campionat le-a prins foarte bine şi merituoaselor re­prezentante ale Diviziilor B şi C. în măsura în care o singură în­­tîlnire poate spune ceva, jocurile de cupă de duminică ne-au a­­tras din nou atenţia asupra unei delicate probleme a fotbalului nostru de performanţă, adeseori amintită de unii antrenori dar, mai cu seamă, simţită prin ne­reuşitele echipelor de frunte, e­­şecuri la care defecţiunea de care vom aminti şi-a pus am­prenta. E vorba de rapida pier­dere a acumulărilor de ordin fi­zic, acumulări realizate printr-o activitate destul de bine organi­zată şi tot mai eficientă in pe­rioada pregătitoare. Primele semne ne dovedesc că şi acum, mulţi dintre jucători — odată a­­flaţi din nou acasă, în oraşele lor — n-au mai respectat cu stricteţe programul unei riguroa­se pregătiri, dublat de o viaţă sobră şi cumpătată. Şi — ca ur­mare — acele „supape“ nevă­zute au lăsat să se piardă mare parte din forţele înmagazinate în săptămînile de lucru intens, prin şedinţele zilnice de antrenament. Care sunt acele prime semne ? Faptul că, deşi unele dintre e­­chipe au avut adversari inferiori cu două clase competiţionale, di­vizionarele A au găsit cu destulă dificultate calea spre calificare (vezi cazul echipelor F.C.M. Re­şiţa, Rapid) iar altele (situaţia formaţiei din Piteşti) s-au văzut scoase din întrecere de o concu­renţă dintr-un eşalon inferior. In această privinţă, a randamen­tului divizionarelor A, ar mai fi de amintit insuficienta rezisten­ţă — mai cu seamă în compara­ţie cu partenerele de întrecere — şi a unor competitoare ca fiul (evident pusă în dificultate, mai cu seamă în final, de presta­ţia mai bună a Universităţii Craiova), F.C. Bihor (rapid des­cumpănită de startul fructuos al „unsprezecelui“ din Arad) şi chiar ca S.C. Bacău (care a făcut apel la toate resursele ei pentru a ajunge la situaţia prelungiri­lor şi — mai departe — pentru a obţine decizia la penaltyuri în faţa lui C.S.U. Galaţi). Sunt pro­be care demonstrează că puţine sînt exemplele de funcţionare, la nivelul aşteptat, al „mecanisme­lor“ din prima divizie, chiar dacă ar fi să ne gîndim, în pri­mul rînd, numai la factorul fi­zic. Şi, în această categorie, in­tră — după opinia noastră — doar Universitatea Craiova, Stea­ua şi U.T.A. care se pot declara mulțumite de constatările prile­juite de acest test oficial, dacă ii putem numi aşa, constituit de disputarea optimilor de finală înaintea alinierii in cursa cam­pionatului. Credem că, intr-o oa­recare măsură, e vorba de ceea ce numeam mai sus, ca expli­care a scăderilor: abandonarea regimului de viaţă sportivă, or­donată, desfăşurată sub suprave­gherea antrenorilor şi medicilor, după terminarea perioadei pre­gătitoare. Mulţi dintre jucătorii noştri s-au obişnuit cu acest re­gim de „alintare“ şi exagerată grijă dacă ne gîndim că avem de-a face cu oameni în toată fi­rea, care nu mai au nevoie de „dădace“. Trebuie ca fiecare din­tre sportivii ajunşi pe treapta cea mai înaltă a performanţei să-şi dea seama că ei sunt primii şi cei mai in măsură să-şi orga­nizeze viaţa, să culeagă roadele reuşitelor, dar, adăugăm noi, tot ei ar trebui să suporte şi conse­cinţele abandonării de la regula marii performanţe în ceea ce priveşte viaţa sportivă. Or, din păcate, indisciplina şi abaterile de la programele de pregătire Eftimie IONESCU . (Continuare în pag. a 3-a) RUGBYUL ROMÂNESC ŞI VIITORUL LDIJ) O amplă investigaţie in principalele centre de juniori vizind modul in care este valorificat potenţialul „schimbului de miine“ O anchetă în rugby care vizea­ză juniorii, adică eşalonul chemat să consolideze miine sportul cu balonul oval, să continue victo­riile româneşti pe continent. Poate şi mai departe... Aceasta este te­ma raidului nostru la unele din­tre cele mai importante centre rugbystice din Capitală şi din ţară. Mai tatii, Bucureştiul : RUGBY CHIAR DE LA 7 ANI ✓ La clubul Olimpia grija pentru juniori este evidentă : antrenorul Alexandru Carnabel se ocupă de „divizionari”, prof. Mircea Horşa de juniorii II. Vin aici să afle în­­tiile secrete ale jocului cu balonul oval şi copii de numai 7 ani, a­­tenţi la cel mai mic gest al antre­norului Horia Făgărăşanu. Rugby la cea mai fragedă vîrstă — iată o „premieră” la noi, ale cărei roa­de vor fi culese, în mod cert, în­­tr-un viitor apropiat ! Pasiunea şi competenţa tehnicie­nilor de la Olimpia nu este, însă, dublată şi de o bază materială a­­decvată. Terenul central este folo­sit la maximum (să amintim nu­mai că aici joacă divizionarele A, Olimpia şi... Dinamo), iar celălalt spaţiu, alăturat — afectat şi... că­­lăriei ! — a fost realizat prin mun­că voluntară, dar el necesită încă destule amenajări pentru a putea fi apt in găzduirea pregătirilor sau întrecerilor. In plus, prof. Mircea Horşa mai are un necaz : instruieşte o grupă de copii născuţi în 1961—1962, dar neexistînd in altă parte unităţi si­milare nu prea are cu cine juca. Lansează o... provocare prin inter­mediul acestor rînduri !... DE CE NU ŞI UN LICEU DE SPECIALITATE? Prof. Mariana Lucescu, antre­­noare de rugby cu excelente re­zultate la nivelul juniorilor (peste 50 de jucători promovaţi în Divi­zia A, alţi 100 în eşalonul secund), pledează pentru un liceu cu profil de rugby. Nu vede, altfel, asigu­rarea unei pepiniere puternice pentru performanţă. Adică , să se aibă în vedere experimentul efec­tuat, cu ani în urmă, în gimnasti­ca feminină. Unde „gîndeşte“ un as­emenea liceu ? Oricum în Bucureşti. Şi, mai precis, pe lingă actualul liceu „Alexandru Sahia” din cartierul Pantelimon. Cartierul ? Un excelent vad pentru rugby. De aici şi-a se­lecţionat Mariana Lucescu copiii pentru secţia Şcolii sportive , la care lucrează de mai bine de un deceniu. Un mediu bun pentru rugby. Copii disciplinaţi, isteţi, dispuşi să îmbrăţişeze un sport dificil, cum este acesta. Ar mai exista un argument — salba de terenuri de sport existente in Pan­telimon. Tiberiu STAMA Geo RAETCHI (Continuare în pag. a 2-a) La primul club de rugby din Româ­nia (Griviţa Roşie), „schimbul de miine“ promite să fie la înăl­ţimea trecutului şi a prezentului. Copiii sunt nerăbdători să a­­fle cit mai repede se­cretele balonului oval. La 9 ani, desigur, ni­mic nu ţi se pare prea dificil. In fotografie, un grup de mini-rug­­byşti de la Griviţa Roşie, in plină şcola­rizare sub „bagheta“, profesorului-antrenor George Piştalu... Foto : Ion MIHAICA 4 PAGINI - 30 BANI MARJI 1 MARTIE 1977 SABRERI ROMÂNI LA „TURNEUL CELOR 7 NAŢIUNI“ Sîmbătă şi duminică, la Ham­burg (R.F. Germania), se va desfăşura tradiţionala confrun­tare anuală a sabrerilor în ca­drul „Turneului celor 7 na­ţiuni“, la care vor participa e­­chipele reprezentative ale Cu­bei, Franţei, R. F. Germania, Italiei, Poloniei, României, Un­gariei şi Uniunii Sovietice. In vederea acestei confruntări, lo­tul de sabie al României este compus din Ioan Pop, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Alexan­dru Nilca şi Ion Pantelimones­­cu. Această competiţie pe echi­pe va fi urmată, la un inter­val de o săptămină, de con­cursul internaţional individual (Hamburg, 12—13 martie), la care vor lua parte şi sabreri români. BRIGITTE PRASS [13 ANI] CONFIRMĂ : 1:18,9 LA 100 m BRAS REŞIŢA, 28 (prin telefon). înotătorii din localitate se pre­gătesc cu multă ambiţie în ve­derea concursului internaţional ce va avea loc la sfîrşitul aces­tei săptămini în cinstea aniver­sării semicentenarului nataţiei reşiţene. La ultima lor verifi­care ei au înregistrat cîteva re­zultate bune pentru actualul stadiu de antrenament: Bri­gitte Prass 1:18,9 — 100 m bras (record personal); Valeriu Bu­­zatu 4:27,2 — 400 m liber (r. p.); Marius Ștefănescu 2:23,5 — 200 m spate (r. p.); Edit Puel 2:32,4 — 200 m spate. (D. GLAVAN — cores P-).

Next