Sportul, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8696-8721)

1977-11-01 / nr. 8696

ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI REPUBLICII arabe egipt, MOHAMMED ANWAR El SADAT­ ­ Vizita de prietenie întreprin­să în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşesc­u, de preşedintele Re­publicii Araabe Egipt, Moham­med Anwar El Sadat, a luat sfirşit luni la amiază, cind înaltul oaspete a părăsit Ca­­pitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel înalt româno-egiptene, preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Mo­hammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Circei, pre­şedintele Consiliului popular judeţean Prahova, de Constan­tin Neagu, primarul oraşului Sinaia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. Apoi, coloana oficială, escortată de motoci­­clişti, s-a îndreptat spre aero­portul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. La sosirea pe aeroportul Oto­­peni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare. înaltul oaspete îşi ia apoi rămas bun de la persoanele ofi­ciale române aflate pe aero­port. Cei doi şefi de stat sunt ova­ţionaţi Îndelung de mulţimea aflată la aeroport, care îşi ex­primă satisfacţia faţă de re­zultatele rodnice ale noului dia­log la nivel înalt româno-egip­­tean menit să servească intere­selor celor două ţări, păcii ge­nerale, colaborării şi înţelege­rii internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedin­tele Mohammed Anwar El Sa­dat răspund cu cordialitate ma­nifestărilor pline de căldură ale mulţimii care aclamă îndelung pentru prietenia româno-egip­­teană. La scara avionului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Mohammed Anwar El Sadat işi iau un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi işi string prieteneşte mîinile, se îmbrăţi­şează în căldură. La ora 12:00 avionul prezi­denţial a decolat, îndreptindu-se spre Iran. „Cupa mondială“ la gimnastică ANCA GRIGORAŞ A CUCERIT MEDALIA DE BRONZ LA BIRNA „Cupa mondială­ la gimnas­tică, desfășurată timp de trei zile la Oviedo, în Spania, s-a încheiat cu finalele pe aparate, programate duminică seara. Un frumos succes a repurtat re­prezentanta noastră Anca Gri­­goraş, care a cucerit medalia de bronz la bîrnă, cu 13,83 p. în întrecerea feminină, domi­nată de gimnastele sovietice. Elena Muhina s-a impus la bâr­na şi paralele, celelalte două aparate fiind cîştigate de Sa­­poşnikova (sărituri) şi Lila­tova (sol). La masculin, multiplul campion mondial şi olimpic Ni­kolai Andrianov a obţinut trei medalii de aur, ca şi Vladi­mir Markelov. O situaţie ceva mai puţin obişnuită s-a înre­gistrat la bară fixă, unde trei concurenţi au cucerit medalii de aur ! Menţionăm că gimnaş­­tii români nu au fost prezenţi la această competiţie. Rezultate tehnice : feminin — sărituri : Sapoşnikova 19,45, Filatova 19,35, Egervári 19,05 ; paralele : Mu­hina 19,60, Filatova 19,45, Krä­cker 19,40 ; bârnă : Muhina 19,30, Kraeker 19,00, Anca Grigoraș 18,35 ; sol : Filatova 19,70, Krä­cker 19,25, Cerna 19,25 ; mas­culin — sol : Andrianov 19,25, T­cacev 19,00 , Markelov 18,95 ; cal cu minere : Markelov 19,50, Nikolay 19,50, Tkacev 19,15 ; inele : Andrianov 19,70, Marke­lov 19,55, Tkacev 19,45 ; sări­turi : Markelov 19,15, Andria­nov 19,05, Brükner 18,95 ; para­lele : Andrianov 19,20, Tkacev 19,15, Kato 19,10, bară : Mar­kelov, Tkacev şi Gienger — toţi cu 19,60. Azi, la Bacău, start in ediţia a 16-a „TROFEUL CARPAŢI“ LA HANDBAL FEMININ Incepînd de astăzi şi pina duminică, Sala sporturilor din Bacău găzduieşte întrecerile ce­lei de a 16-a ediţii a compe­tiţiei internaţionale de handbal feminin „Trofeul Carpaţi“. Sunt prezente şase formaţii reduta­bile : Uniunea Sovietică — campioană olimpică, Iugoslavia — fostă campioană mondială, Norvegia, Bulgaria, România­­ şi România tineret. Patru din cele şase­­repre­zentative participante la „Tro­feul Carpaţi“ vor evolua — peste o lună de zile — la cam- PROGRAMUL DE A3 $1 MIUNE Marţi, 1 noiembrie : ora 16,00 : deschiderea festivă : ora 10,30 : România­­ — România tineret ; ora 17,45 : Uniunea Sovietică — Norvegia ; ora 10 : Iugoslavia — Bulgaria. Miercuri, 2 noiembrie , ora 16,30 : România tineret — Iugo­slavia ; ora 17,45 : Uniunea So­­vieticâ — Bulgaria ; ora 12 : România A — Norvegia, pionatul mondial (grupa B, R. F. Germania). Norvegia se află în seria A, alături de Spa­nia, R. F. Germania şi Olanda . Iugoslavia şi Bulgaria concu­rează in seria B, împreună cu Franţa, iar România va evolua în seria C, din care fac parte şi Suedia şi Elveţia. Aşadar, pentru toate aceste formaţii competiţia care debutează astăzi la Bacău reprezintă o verita­ (Continuare In pag. 2—3) Dupâ Dinamoviada de volei MAI MULT CREDIT TINERETULUI Cea de-a 15-a ediţie a com­petiţiei internaţionale de volei, Dinamoviada, găzduită săptă­­mlna trecută de sala din şos. Ştefan cel Mare din Capitală, a adus o dublă satisfacţie di­­namovistelor şi dinamoviştilor români, învingători într-o cursă cu obstacole dificile, cu adver­sare de recunoscută valoare. Fiindcă, Intr-adevăr, echipele sovietice, cehoslovace, poloneze, bulgare, ungare, din R. D. Ger­mană sau R.P.D. Coreeană, pre­zente la competiţie, nu numai că sunt reprezentantele unor şcoli cu strălucită tradiţie, ci se află chiar in primul eşalon al voleiului din aceste ţâri, furni­­zînd numeroase elemente lotu­rilor reprezentative respective. La băieţi, se sconta pe vic­torie, deşi echipa lui George Premia cedase, in serii, un meci fără implicaţii asupra califică­rii în semifinale. Valoarea cam­pioanei noastre, care şi-a pre­gătit cu chibzuinţă retragerea veteranilor Schreiber şi Udiş­­teanu (avindu-i insă permanent pe marginea terenului, gata pentru orice eventualitate) a fost confirmată şi de data aceasta. E­­chipa s-a ţinut bine... pe pi­cioare, chiar dacă și Oros a fost prezent la sală doar In postură de spectator (reintrarea sa nefiind posibilă pină la pri­măvară). In formula : Chiş, Dumânoiu, Păuşescu, Enescu, Tutovan, Girleanu, între care Baroiu şi cei doi veterani s­au Marian GHIOLDUȘ Nicolae CHINDEA (Continuare în pag. a 4-a) Marian Păușescu „pune” o minge, urmărit atent de coechipieri. Fazi din meciul Dinamo (România) — Dinamo (U.R.S.S.) Foto : D. NEAGU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXI.I­­­Nr. 8695 | 4 PAGINI - 30 BANI | Marți 1 noiembrie 1977 | ADEZIUNE ENTUZIASTĂ A TUTUROR SPORTIVILOR! UN PUTERNIC ECOU La clubul sportiv al ar­matei Steaua proiectele de lege privind normele de adresare in relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialis­te România precum şi noul Imn de Stat dezbătute in Plenara C.C. al P.C.R. si le­giferate de Marea Adunare Naţională au avut un puter­nic ecou. Luni dimineaţa, toţi tehnicienii, antrenorii şi cadrele de conducere ale clubului militar, întruniţi intr-o şedinţă, au discutat despre semnificaţia majoră, sensurile profunde ale noi­lor legi, care oglindesc sta­diul înalt de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. In cuvîntul lor, pătrunşi de un puternic sentiment de mindrie patriotică, vorbitorii şi-au manifestat totala ade­ziune faţă de noul Imn al României Socialiste, îngemă­nare a unei melodii dragi de tradiţie a poporului nos­tru cu un text care reflectă realizările de azi şi aspira­ţiile oamenilor muncii din patria noastră. Sentimentul care i-a cu­prins pe sportivii fruntaşi ai clubului Steaua l-am trăit şi noi chiar de la intrarea pe poarta clubului, moment in care la stafia de amplificare se făceau auzite acordurile emoţionante ale lui „Trei culori cunosc pe lume...“. „Da, aceasta a fost una dintre ho­­tăririle adunării despre care aminteam — ne spune loc­ţiitorul secretarului comite­tului de partid al clubului. It. col. Mihai Dinu. Noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România a fost în­registrat pe bandă de mag­(Continuare in pag. 2—3) NOUL IMN AL ŢĂRII, EMOŢIONANT, INSUFLETITOR MI­E INIMA PLINĂ DE MINDRIE PATRIOTICA Mi s-a umplut inima de bucurie patriotică la Skien, la Mont­real, la Praga şi in multe alte oraşe ale lumii, unde am concu­rat şi am învins, cind tricolorul nostru românesc s-a înălţat, de atitea ori, falnic pe cel mai înalt catarg. Pe viitor drapelul pa­triei mele iubite se va ridica in acordurile noului nostru Imn, aprobat de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Textul adaptat şi muzica vibrantă a compozitorului Ciprian Porumbescu sunt pe buzele noastre, ale tuturor, împreună cu colegele mei, şi cu tovarăşii­ antrenori, ne-am propus să-l învăţăm cit mai re­pede. Ca sportive care reprezentăm ţara in competiţii interna­ţionale şi repurtăm succese apreciate pe toate meridianele globului, eu şi colegele mele avem adeseori prilejul să parti­cipăm şi la ceremonii în cadrul cărora se intonează Imnul de Stat al ţării. Ne vom pregăti mai bine, vom munci mai mult pen­tru noi succese de rezonanţă internaţională, pentru ca „Trei cu­lori cunosc pe lume...“ să răsune cit mai des şi nu cit mai multe ţări de pe glob. Acesta este angajamentul meu în cinstea nou­lui Imn al patriei noastre dragi, Imn care mă emoţionează profund. O PLĂCUTĂ ÎNDATORIRE PENTRU TRICOLORII NOŞTRI Box­erii fruntaşi urmează scurte stagii de pregătire La Păl­tiniş şi Snagov. Lotul naţional se află în faţa primului meci inter-ţări al sezonului, cel care va avea loc la sfirşitul lunii no­iembrie în compania echipei Angliei. In planurile noastre de pregătire — Îndată după adop­tarea noului nostru Imn de Stat de către Marea Adunare Naţio­nală — am înscris, ca o plăcută îndatorire pentru sportivii noştri, învăţarea emoţionantelor versuri care exprimă realitatea istorică a societăţii noastre actuale. Me­lodia o ştim bine. Consider că această preocupare reprezintă un act pedagogic cu înaltă semnifi­caţie patriotică. ION POPA antrenor emerit NADIA COMANECI triplă campioană olimpică la gimnastică DORIM SÂ-L ClNTĂM LA MONDIALE Ne pregătim asiduu pentru o nouă ediţie a campionatului mondial de handbal, la care ne vom apăra titlul suprem cucerit în 1974, la Berlin. Cei ce ştiu cit de emoţionantă este clipa în care se ridică drapelul ţării tale pe catarg şi răsună imnul pa­triei, acela va înţelege de ce noi handbaliştii — candidaţi la un nou titlu mondial — ne-am pro­pus să învăţăm bine versuril® noului Imn, atît de înălţătoare şi de potrivite momentului is­toric pe care-l trăim. Nădăj­duim din toată inima să putem cvnta cu inima plină de bucurie „Trei culori cunosc pe lume" şi în sala de la Copenhaga, la sfir­­şitul finalei campionatului mon­dial. ŞTEFAN BIRTALAN maestru emerit al sportului SENTIMENTE DE ADEVĂRATĂ STIMĂ ŞI RESPECT RECIPROC O REGLEMENTARE BINEVENITĂ In societatea noastră, în care oamenii muncii au relaţii de sinceră colaborare, in calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie, producători şi benefi­ciari ai bunurilor materiale, ca­re militează pentru acelaşi ţel, este firesc să se adreseze unii altora cu cuvîntul tovarăşe, cuvînt drag nouă tuturor. La I.C.M.S. Galaţi, locul unde eu muncesc, oamenii muncii au primit cu satisfacţie legiferarea normelor de adresare în relaţi­ile dintre cetăţeni. De fapt, ei au folosit şi pînă acum, în re­laţiile lor, acest cuvînt, consi­­derind normal să nu se mai adreseze unii altora, indiferent de funcţiile pe care le ocupă, cu „domnule” sau alte apelati­ve devenite anacronice în zilele noastre. Ca sportivi ai acestei mari întreprinderi, educaţi în acelaşi spirit muncitoresc, vom respecta prevederile legii şi în raporturile noastre de pe tere­nurile de sport, in întreaga via­ţă socială. ILIE BAIAŞ SEMNIFICAŢII MAJORE După orele de serviciu, dar ani de zile vin în contact di­rect cu numeroşi tineri care se încumetă să practice acest sport al bărbăţiei şi curajului, care este motociclismul. Am încercat întotdeauna să ii formez elevilor mei un comportament corespunzător so­cietăţii noastre, pe măsura re­laţiilor dintre membrii săi. A­­doptarea Legii privind normei® de adresare dintre cetăţenii României socialiste înseamnă pentru noi, antrenorii, educa­torii sportivilor, responsabilităţi sporite. Cuvîntul tovarăş expri­mă cel mai bine raporturile dintre oameni, încrederea re­ciprocă, întrajutorarea. Acolo, în focul întrecerii sportive, noi, antrenorii şi sportivii, am gă­sit mereu in acest cuvînt sem­nificaţii majore. Indiferent de competiţia la care iau parte sportivii noştri, ei nu sunt ad­versari, ci tovarăşi de între­cere. PAUL MÜLNER antrenor al secţiei moto Torpedo Zărneşti maestru emerit al sportului la popice TOVARĂŞE , ADEVĂRATUL RESPECT Unii elevi obişnuiesc să ni se adreseze nouă, profesorilor, cu apelativul anacronic „dom’ pro­fesor“. De cite ori am avut pri­lejul, i-am corectat, spunindu-le „să nu ne mai... domnim atît“, cind avem un cuvînt atît de frumos şi atit de potrivit reali­tăţilor societăţii noastre noi, ca acela de tovarăş. Socotesc că e tot atît de firesc să-i învăţ pe elevii mei să folosească apelati­vul de tovarăşe, cum este firesc să-i spun mamei mele mamă. DAN HOTNOG profesor de educaţie fizică la Liceul nr. 1 din Braşov

Next