Sportul, ianuarie 1978 (Anul 34, nr. 8748-8772)

1978-01-03 / nr. 8748

tUVÎNTI­l TOVArĂŞUlI­I NICOIAE CEAUŞESCU U BIVUIOMl Dt U ÎMIRIPRERDERU „23 AHCUSI“ (Urmare din pag. 1) muncitoare, tuturor oamenilor muncii, cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în 1977 şi urarea de noi şi noi succese! (Aplauze puternice, u­­rale. Se scandează „Ceauşescu - P.C.R.!") Am deplina încredere că dumneavoastră, la fel ca în­treaga clasă muncitoare, ca în­tregul nostru popor, veţi înde­plini cu cinste şi in anul viitor sarcinile ce vă revin din Progra­mul elaborat de Congresul al Xl-lea, din hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului şi veţi aduce o contribuţie tot mai în­semnată la dezvoltarea indus­triei, la înaintarea ţării noastre pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pe calea bunăstării şi fericirii. (Se scan­dează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“. Aplauze puternice). Doresc să închin primul pa­har la acest revelion pentru minunata noastră clasă munci­toare, pentru ţărănime, pentru (Urmare din pag. 1) citoresc, ţărănesc, intelectual, întregul tineret al patriei noas­tre o aduce, in toate domeniile de activitate, la înflorirea Româ­niei socialiste. Avem in faţă un program minunat. Aţi contribuit prin munca voastră, dragi prie­teni tineri, dragi tineri comu­nişti, la înfăptuirea succeselor pe primii doi ani ai cincinalului. Sunt ferm convins că şi in anul viitor veţi fi în primele rînduri pentru înfăptuirea cu succes a Programului elaborat de Con­gresul al XI-lea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bună­stării şi fericirii întregii noastre naţiuni. (Aplauze îndelungate. Se scandează „Ceauşescu - P.C.R.!“) Doresc cu acest prilej al intelectualitate, pentru toţi oa­menii muncii, fără deosebire de naţionalitate, pentru gloriosul popor român care înfăptuieşte neabătut politica partidului nos­tru comunist, politică ce cores­punde intereselor vitale de bu­năstare şi fericire ale naţiu­nii noastre. (Se scandează „Ceauşescu-P.C.R.I", „Ceauşescu şi poporul!“. Aplauze puternice, îndelungate). Vă urăm, dragi tovarăşi şi prieteni, tuturor oamenilor mun­cii din acest minunat colectiv, familiilor dumneavoastră, multă sănătate, multă fericire! „La mulţi ani!". (Se scandează, cu putere, îndelung, „Ceauşescu - la mulţi ani!“. Se cvită cu în­sufleţire „Mulţi ani trăiască!"). Vă doresc o petrecere cit mai frumoasă in această noapte, succese mari şi tot ceea ce vă doriţi dumneavoastră! (Aplauze puternice. Se scan­dează îndelung „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu - la mulţi anii") noului an să ridic acest de-al doilea pahar — pentru că pe primul l-am ridicat la întreprinde­rea „23 August" — în cinstea mi­nunatului tineret al patriei noas­tre, să-i urez succese tot mai mari în întreaga sa activitate şi în viaţă, să fie in stare de a continua ceea ce au realizat înaintaşii, pentru ca tinerii noş­tri să devină demni făuritori şi conducători ai patriei socialiste. (Urale, aplauze puternice, se scandează „Ceauşescu—P.C.R.!") Vă urez multă sănătate şi multă fericire! (Se scandează „Ceauşescu-P.C.R.I", „Ceauşescu — tinerii!", aplauze puternice, urale). Şi acum dragi tovarăşi, vă urăm petrecere bună: „La mulţi ani!". (Aplauze îndelungate, urale puternice, se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!"­) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IA DEVEI IU 'JIU TIMFOFTKIIII IUN CAPITALĂ MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) este menită să asigure înflorirea continua, multilaterală a României. Anul 1978 - cel de-al treilea an al cincinalului - este ho­­tăritor pentru îndeplinirea cu succes a is­toricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea al partidului, a planului de dezvoltare eco­­nomico-socială pină in 1980. lată de ce este necesar — aşa cum am subliniat şi la Conferinţa Naţională — să asigurăm un salt revoluţionar de la acumularea canti­tativă la o calitate nouă, superioară in intreaga activitate de construcţie socialistă. Aceasta impune perfecţionarea in conti­nuare a planificării, organizării şi condu­cerii producţiei materiale, valorificarea cu maximum de eficienţă a potenţialului eco­nomic şi uman. La baza întregii activităţi trebuie să punem cele mai înaintate cu­ceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane, asigurind ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii tuturor produselor, aplicarea unor tehnologii noi care să per­mită reducerea consumului de materii pri­me, materiale şi energie, scăderea chel­tuielilor de fabricaţie. Să concentrăm ener­gia, forţa creatoare, inteligenţa şi price­perea întregii naţiuni pentru sporirea mai rapidă a productivităţii muncii — factorul hotăritor de care depinde creşterea veni­tului naţional, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, mersul tot mai ferm inainte al României pe calea progresului socialist. Sint pe deplin încredinţat că şi in anul ce vine, intregul nostru popor va acţiona cu toată hotărîrea şi abnegaţia, sub con­ducerea partidului, pentru realizarea aces­tor ţeluri măreţe, că prin perseverenţa şi elanul lor revoluţionar, toţi oamenii mun­cii se vor dovedi la inălţimea marilor răs­punderi pe care istoria le pune in faţa generaţiilor de astăzi ale României so­cialiste. Dragi tovarăşi şi prieteni, Anul pe care îl încheiem s-a carac­terizat prin accentuarea profundelor schim­bări naţionale şi sociale in viaţa interna­ţională, in raportul mondial de forţe, prin afirmarea tot mai puternică a voinţei po­poarelor de a pune capăt cu desăvirşire politicii imperialiste, de dominaţie şi dictat, de a deveni stăpine pe bogăţiile naţiona­le, pe destinele proprii. În 1977 s-a ma­nifestat tot mai pregnant marea înfruntare, la scara planetei, dintre tendinţa spre o nouă reîmpărţire a lumii, a zonelor de in­fluenţă, spre ciştigarea de noi poziţii do­minante de către diferite state sau grupări de state, şi tendinţa popoarelor de a trai libere, de a-şi asigura dezvoltarea econo­­mico-socială independentă fără nici un amestec din afară. Apare de aceea mai stringentă ca oricînd necesitatea ca for­ţele progresiste, antiimperialiste de pretu­tindeni, să-şi unească eforturile şi să acţio­neze ferm pentru înlăturarea gravelor pe­ricole ce ameninţă pacea şi liniştea pla­netei, pentru accentuarea cursului spre destindere şi securitate, spre înţelegere şi conlucrare egală intre naţiuni. Acţionind in acest spirit, România şi-a adus şi îşi va aduce in continuare contri­buţia activă la soluţionarea problemelor complexe, majore care preocupă omenirea. Am întărit şi vom întări relaţiile de prie­tenie, solidaritate şi colaborare cu toate ţările socialiste, legăturile multilaterale cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările nea­liniate, cu popoarele care au păşit pe ca­lea propăşirii economico-sociale de sine stătătoare ; extindem raporturile de cola­borare şi cooperare cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate ţările lumii, fără deo­sebire de orinduire socială. Considerăm că o cerinţă imperioasă a cauzei păcii şi colaborării o constituie pro­movarea fermă şi generalizarea in viaţa internaţională a principiilor deplinei ega­lităţi în drepturi, independenţei şi suvera­nităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, nerecurge­­rii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, a dreptului fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură soarta, aşa cum doreşte ea. In acest context, se impun intensificate eforturile pentru promovarea largă a me­todei tratativelor, ca unică modalitate ra­ţională de soluţionare a diferendelor şi li­tigiilor dintre state, pentru stingerea fo­carelor de conflicte și încordare care mai există in lume. Interesele păcii generale reclamă să se facă totul pentru ca anul 1978 să deschidă calea rezolvării conflic­tului din Orientul Mijlociu, să marcheze un moment hotăritor în instaurarea unei păci durabile și juste in această zonă, prin retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, so­luţionarea problemei palestiniene inclusiv constituirea unui stat palestinian indepen­dent, respectarea suveranităţii şi integri­tăţii tuturor ţârilor din regiune. Întărirea destinderii internaţionale depin­de in mare măsură — aşa cum demonstrea­ză realitatea — de înfăptuirea securităţii în Europa. lată de ce este necesar să fa­cem totul pentru ca reuniunea de la Bel­grad să se încheie cu succes, dind un nou şi puternic impuls înfăptuirii documentelor de la Helsinki, extinderii colaborării ne­îngrădite d­intre state şi, îndeosebi, trecerii la m­ăsuri concrete de dezangajare mi­litară, fără de care nu poate fi concepută pacea şi liniştea continentului, a întregii omeniri. Este necesar, de asemenea, să intensifi­căm eforturile pentru reducerea cursei înar­mărilor şi trecerea la măsuri de dezar­mare, in primul rind de dezarmare nu­cleară, pentru eliberarea omenirii de po­vara apăsătoare a cheltuielilor militare, de spectrul unui nou război nimicitor. Asigu­rind buna pregătire a sesiunii Organiza­ţiei Naţiunilor Unite pentru dezarmare, din anul 1978, să facem ca ea să constituie un important pas inainte în înfăptuirea acestui deziderat vital al zilelor noastre. Se impun, totodată, acţiuni ferme pen­tru lichidarea subdezvoltării, a împărţirii lumii in ţări bogate şi ţări sărace, pentru instaurarea unei noi ordini economice in­ternaţionale care să asigure propăşirea economică şi socială mai rapidă in special a statelor rămase in urmă. Rezolvarea constructivă a marilor pro­bleme internaţionale cere, mai mult ca oricînd, întărirea solidarităţii şi colaborării tuturor popoarelor, a căror conştiinţă creşte neîncetat, a forţelor înaintate ce reprezin­tă uriaşa majoritate a lumii şi care pot schimba cursul dezvoltării mondiale, pot asigura făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Cu încredere deplină in forţele clasei muncitoare, ale eroicului şi harnicului nostru popor, să păşim in noul an hotărîţi să dobindim noi şi tot mai mari succese in edificarea, sub conducerea partidului, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului pe pâmintu! României ! Fie ca anul ce vine să aducă victorii tot mai însemnate în lupta popoarelor, a forţelor progresiste, antiimperialiste de pre­tutindeni, pentru o politică nouă, de ega­litate şi respect intre naţiuni, pentru pro­speritate in intreaga lume, pentru triumful păcii, destinderii şi colaborării internaţio­nale ! In aceste clipe sărbătoreşti, vă doresc dragi tovarăşi şi prieteni, bucurii şi sa­tisfacţii cit mai mari in muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! Vă adresez tuturor, din adincul inimii, tradiţionala urare „La mulţi ani !". TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ÎNTÎMPINAT NOUL AN ÎN MIJLOCUL MUNCITORILOR ŞI TINERETULUI LA ÎNTREPRINDEREA „23 AUGUST“ LA PAVILIONUL EXPOZIŢIONAL (Urmare din pag. 1) Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului in mijlocul muncitorilor de la întreprinderea „23 August“ a prilejuit clipe emoţionante, de mare bucurie. Se aplaudă cu însufleţire, se scandează puter­nic „CEAUŞESCU — P.C.R. !“. „CEAUŞESCU ŞI POPORUL Din rîndurile celor veniţi în întîmpinare se desprind munci­tori şi muncitoare inminînd bu­chete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, unindu-le „La mulţi ani viaţă lungă, fericire, pu­tere­­de muncă pentru propăşi­rea continuă a patriei noastre socialiste. Exprimînd bucuria de a-i avea în mijlocul fortorilor, oţelarilor, constructorilor de locomotive, al inginerilor şi tehnicienilor marii întreprinderi bucureştene, ing. Mircea Drăgulin, directorul ge­neral al întreprinderii, a asigu­rat pe secretarul general al parti­dului că harnicul detaşament al clasei muncitoare de la „23 August“, în frunte cu comuniştii, va munci cu şi mai mult elan muncitoresc pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile de mare răspun­dere ce-i revin în actualul plan cincinal. »Vă rugăm, iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, — a spus el — să ne permiteţi, nu, preajma aniversării a 60 de ani de viaţă şi a 45 de ani de activitate revoluţionară, să vă aducem fierbintele nostru oma­giu, să vă urăm multă sănătate şi fericire, putere de muncă şi tot mai mari succese în acti­vitatea neobosită desfăşurată in fruntea partidului şi statului, închinată fericirii poporului şi patriei noastre socialiste, cauzei socialismului şi păcii la lume“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat ciocnesc o cupă de şampanie cu reprezentanţii întreprinderii, ai Comitetului de partid, ai Consiliului oamenilor muncii, ai organizaţiilor de sindicat, de femei şi tineret. In acest moment îşi face apa­riţia un grup de colindători — artişti amatori ai întreprinde­rii­­, care dau glas tradiţiona­lului Pluguşor. Colindătorii şi împreună cu ei toţi cei prezenţi la revelionul muncitoresc intonează în cor tradiţionalul „Mulţi ani trăias­că“, scandează cu însufleţire „Ceauşescu — La mulţi ani“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat răspund cu dragoste urărilor adresate de cei prezenţi. Ia apoi cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care se adresează muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor de la „23 August“, întregii noastre clase muncitoare. Urările secretarului general al partidului, chemarea de a mun­ci mai mult şi mai bine pentru înflorirea scumpei noastre pa­trii sînt primite cu aplauze în­delungi, cu ovaţii. Toţi cei pre­zenţi dau din nou expresie ho­­tărîrii de a acţiona neabătut şi în viitor, pentru împlinirea lu­minoaselor sale îndemnuri. In această atmosferă entuzias­tă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la construc­torii de maşini de la „23 August“. Sunt momente care simbolizea­ză puternic unitatea deplină a poporului in jurul partidului, al secretarului său general, mo­mente ce ilustrează însăşi voin­ţa ţării de a împlini la cotele cele mai înalte ale creaţiei Pro­gramul partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. (Urmare din pag. 1) Elena Ceauşescu, la Revelionul tineretului, pe aleea luminată de torţe şi sub cerul scînteind de ploaia multicoloră a artificiilor, a fost salutată cu o adevărată explozie de entuziasm tineresc. Mii de glasuri rostesc cu drag „Ceauşescu — tinerii !“, sunetul solemn al tulnicelor vesteşte emoţionantul eveniment. Spre iubitul fiu al patriei şi poporu­lui se îndreaptă tineri cu bra­ţele încărcate de flori. Sunt flo­rile roşii ale recunoştinţei pen­tru tot ce-a clădit partidul în aceşti ani, în anii republicii, în anii socialismului, în anii de lupte şi de glorii care au făcut din patria noastră scumpă o ţară minoră, o ţară-floare, o ţa­ră demnă şi liberă, independen­tă şi suverană. Bucuria imensă pentru marele viitor al României, visat de înaintaşi şi trăit de ge­neraţiile de azi, a dominat în­treaga desfăşurare a neuitatei întilniri dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tinerii muncitori, elevi, studenţi ai Capitalei. Pluguşorul a adus şi aici, odată cu ecourile datinilor străbune, stihuri noi, în „noaptea de iz­vor, pentru timpul viitor“, ver­suri de înflăcărată dragoste „aceluia ce cîrma ţării dreaptă o ţine brav prin crez şi faptă, cu dragoste supremă pentru ţară, viaţă, conştiinţă exemplară“. Gîndurile tinerilor, conştiinţa întregii naţiuni vibrează cu emoţie : odată cu pragul noului an, intrăm în luna in care fiul cel mai iubit al patriei, marele bărbat al ţării, omul între oa­meni, împlineşte 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de neîntre­ruptă şi dîrză activitate revo­luţionară. Corul, şi cu el sala întreagă, cintă un cîntec nou : „Mulţi ani preşedintelui ţării !“ Un stol de copii cu tradiţiona­lele sorcove se apropie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi glasul lor răsună pur, cris­talin : „Mulţi ani vă spunem, cu inima fierbinte ! Să trăiţi cu bucurie in frumoasa Româ­nie ! Să trăiţi, să înfloriţi, sănă­tos mereu să fiţi, pentru-a pa­triei urcare, nouă — pildă ro­ditoare, de trăire-n frumuseţe. La mulţi ani cu tinereţe !“. „La mulţi ani cu tinereţe !“ Este urarea, pornită din adîncul inimii, pe care întregul nostru popor o adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Aceloraşi sentimente le dă glas tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti­neretului : „Noi, toţi, întreaga generaţie tinără a patriei, îşi îndreaptă gîndurile cu recunoş­tinţă profundă către dumnea­voastră, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Vă incredinţăm că în 1978, in anii ce vin şi întotdeauna, vom urma neabătut partidul, supremul dumneavoastră exemplu de muncă şi viaţă. Peste puţin timp, întregul popor, cu bucurie şi cu adincă mindirie, va serba ziua dumneavoastră de naştere. Vă rugăm să ne permiteţi, iubi­te şi stimate tovarăşe secretar general, să vă adresăm in nu­mele tinerei generaţii, din toa­tă inima, multă putere de mun­că, fericire, sănătate, viaţă în­delungată, spre bunăstarea pa­triei noastre socialiste, a între­gului nostru popor“. Urale şi ovaţii nestăvilite ră­sună in această noapte, miile de tineri cintă cu cea mai ti­nerească bucurie : „Mulţi ani trăiască !“. In această atmosferă de înăl­ţătoare vibraţie patriotică, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU se adresează celor prezenţi, şi prin ei, întregului nostru tineret. „LA MULŢI ANI !“ — răspund mii de glasuri urării adresate de secretarul general al parti­dului. Apoi, o horă tinerească se încinge în marea sală, în­­ care­­ se prind, cu voioşie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­­lalţi­ tovarăşi din conducerea­­ partidului şi statului. I ÎNSEMNĂRI DUPĂ MECIUL DE TENIS 1 ROMÂNIA-UNGARIA Un fapt de sport, consemnat­­ la citeva clipe după ce pe ta-I bela meciului de tenis România — Ungaria era înscrisă victoria noastră : 2—0 ! Partida de du­blu, ultima de pe program, nui mai putea oferi oaspeţilor decit şansa punctului de onoare. Soar­ta intilnirii fusese pecetluită.I Atunci, cînd lucrurile erau limpezi și jucătorii ar fi putut să-și ceară dreptul la relaxare,I l-am văzut pe Dumitru Hărădău — abia ieșit de pe teren după un percutant 6—1, 6—0, cu Ja­nos Benyk — trecînd pe culoa-I rul de sub tribuna sălii pentru grele minute de antrenament „pe fond de oboseală“. Execu-I­ţii speciale, gimnastică, sprin­turi... Aşa cum scrie la carte. Şi nu fiindcă Ştefan Georgescu,­ căpitanul său de echipă, păzea uşa. El, campionul naţional, au­torul punctului victoriei din meci, era convins că forma spor-I tivă se păstrează numai astfel. Ar mai trebui scris şi despre modul exemplar (să nu spunem,­ deocamdată, mai mult...) in ca­re a jucat Florin Segărceanu, mezinul echipei. La 16 ani, săI ataci cu atîta vehemenţă şi a­­poi să domini un adversar de talia lui Peter Szőke, echipier de bază al reprezentativei ma-I ghiare, este dovada unor certe calităţi. A unei valori pe cale să se cristalizeze definitiv. ■ Exemple pozitive. Dar nu nu­mai atît. Ele ilustrează clima- I tul general care domneşte as­tăzi in echipa naţională de te­nis. Noua noastră echipă, care I şi-a făcut joia trecută prima a­­pariţie publică, în frumoasa Sală a sporturilor băimăreană, în faţa unor adversari puternici, pri­mele noastre „rachete“ au trecut cu succes examenul: 2-1 pentru România în meciul „A“. Ce reprezintă această echipă a Ungariei, învinsă (sau, în ori­ce caz, concurată de la egal) la Baia Mare . Pe cartea ei de vizită stă scris cu litere maju­scule : campioană europeană „indoor“ pe 1976. Au lip­sit primii titulari, de o parte şi de alta, respectiv Ilie Năstase şi Balazs Taroczy. Ulti­mul va reintra probabil în echi­pa sa la următoarele meciuri oficiale. Noi vom continua în for­maţia aceasta, confirmată la ul­timul „examen“ public şi care este adusă — suntem­ convinşi — la un potenţial superior. Cel re­clamat de o participare cu infinit mai mari răspunderi, cum va fi aceea din cadrul întrecerii con­tinentale pe teren acoperit, ale cărei întilniri încep la 8 ianu­arie. Radu VOIA „Cupa României“ la handbal feminin O COMPETIŢIE CARE A DEBUTAT CU SUCCES .DOAR PE Debutul „CUPEI ROMÂNIEI“ la handbal feminin a fost aşa cum l-am prevăzut , furtunos, cu rezultate surpriză şi cu o destul de viguroasă lovitură... aplicată de divizionarele B su­ratelor din A !... In cele trei zile ale întrecerilor din grupele preliminare, găzduite de sălile din Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti şi Iaşi, spectatorii şi specialiştii au asistat la un ve­ritabil meci Divizia A — Divi­zia B. Şi cu toate că echipele din eşalonul secund au fost în inferioritate numerică la start (6—10), ele au reuşit să pro­moveze cu jumătate din efectiv în semifinalele de elită şi să deţină — prin Constructorul Baia Mare — recordul de punc­taj : 6 din 6... Iată, însă, mai intii clasa­mentele finale ale grupelor : Seria A — Cluj-Napoca: 1. ŞTI­INŢA BACAU 4­3 (43—34) ; 2. UNIVERSITATEA CLUJ-NA­POCA 4 p (48—43) ; 3. I.E.F.S. 4 p (33—31) ; 4. Textila Bu­huşi 0 p ; Seria B — Timişoara : 1. U­­NIVERSITATEA TIMIŞOARA 5 p ; 2. PROGRESUL BUCU­REŞTI 4 p ; 3. Constructorul Timişoara 3 p; 4. Voinţa Odor­­hei 0 p ; Seria C — Bucureşti : 1. CON­STRUCTORUL BAIA MARE 6 p ; 2. CONFECŢIA BUCU­REŞTI 4 p ; 3. Universitatea Bucureşti 2 p ; 4. Constructorul Hunedoara 0 p ; Seria D — Iaşi : 1. UNI­VERSITATEA IAŞI 4 p (47— 46) ; 2. RAPID BUCUREŞTI 4 p (48—51) ; 3. Hidrotehnica Con­stanţa 2 p ; 4. Mureşul Tg. Mureş 2 p. De remarcat că toate cele trei divizionare B calificate în lupta pentru cucerirea primu­lui loc in ediţia de debut a „Cupei României“ au ciştigat seriile respective. Iată acum componenţa semi­finalelor ce se vor disputa in­tre 27 februarie şi 1 martie. Mai intii seriile pentru locurile 1—8 : Seria I — Deva , Ştiinţa Ba­cău, Universitatea Cluj-Napoca, Universitatea Timişoara, Pro­gresul Bucureşti ; Seria a II-a — Craiova , Constructorul Baia Mare, Con­fecţia Bucureşti, Universitatea Iaşi, Rapid Bucureşti. Seriile pentru locurile 9—16 : Seria a IlI-a — Iaşi , I.E.F.S., Textila Buhuşi, Constructorul Timişoara, Voinţa Odorhei , Seria a IV-a — Tg. Jiu , U­niversitatea Bucureşti, Con­structorul Hunedoara, Hidro­tehnica Constanţa, Mureşul Tg. Mureş. La capătul acestei prime e­­tape preliminare, deosebit de importantă, dacă avem în ve­dere faptul că a menţinut in lupta pentru primul loc doar ju­mătate din combatante, se cu­vine să facem citeva sublinieri. Mai intii a nemulţumit pregă­tirea precară a majorităţii echi­pelor prezente la startul „Cu­pei României“. Şi n-ar trebui să uităm că a fost vorba de elita handbalului nostru femi­nin : toate divizionarele A şi fruntaşele eşalonului secund (primele trei din fiecare serie a Diviziei B). Deşi reclamată cu insistenţă (ca un mijloc deosebit de eficient de pregă­tire şi afirmare, ca o posibili­tate de creştere a valorii di­vizionarelor B), întrecerea n-a fost tratată cu atenţia cuvenită. Unele echipe din prima scenă a handbalului nostru feminin s-au comportat la nivel de în­cepătoare şi simplul fapt că trei din cele patru serii preli­minare au fost ciştigate de e­­chipe din Divizia B este grăitor. Ar mai trebui adăugat şi faptul că in unele locuri în­trecerea nu s-a bucurat de o ambianţă adecvată. La Bucu­reşti, sala a fost aproape in permanenţă goală, iar la Iaşi s-au petrecut lucruri care vor trebui judecate cu severitate de F.R.H. In ultimele două zile de întrecere, în afara faptului că terenul de joc se dovedea a fi un veritabil bulevard (zeci de copii il traversau in timpul me­ciului !), spectatori huligani au făcut aproape imposibilă desfă­şurarea partidelor, au încercat să-i lovească pe arbitri, au in­vadat terenul și, in final, au încins o bătaie in toată regula. Toate acestea au fost posibile îndeosebi pentru faptul că or­ganizatorii locali n-au asigurat oameni de ordine, care să tem­pereze spiritele încinse, ia ne­voie chiar să-i evacueze din sală pe scandalagii. Credem că se impune suspendarea sălii din Iași pentru o perioadă de timp, astfel ca organele sportive lo­cale să aibă vreme să educe spectatorii şi să ia măsurile ce se impun pentru buna organi­zare a competiţiilor. Nutrim speranţa că atît clu­burile cit şi secţiile, antrenorii şi echipele vor desfăşura in­tense pregătiri în vederea par­ticipării la etapa a II-a a „Cu­pei României“. Noua întrecere trebuie tratată cu maximum de seriozitate şi responsabilitate. Un şut puternic şi Constructorul Baia Mare îşi măreşte avansul în partida cu Constructorul Hunedoara Foto : V. BAGEAC ECHIPA MASCULINA DE HANDBAL A ROMÂNIEI LA TURNEUL DE LA CORUNA Echipa masculină de handbal a României pleacă astăzi la Coruna (Spania) pentru a par­ticipa, intre 6 şi 12 ianuarie, la un turneu internaţional a­­mical. Lotul este alcătuit din Penu, Munteanu, Marchidan — portari, Tudosie, Nicolescu, Birtalan, Flangea, Voina, Dră­­găniţă, Durau, Deacu, Mironiuc, Kicsid, Stöckl, Fölkér, Stingă. Antrenori : Nicolae Nedef şi Cornel Oţelea. La acest turneu participă — aşa cum ne-a in­format antrenorul federal Ni­colae Nedef — reprezentativele Japoniei, României, Uniunii So­vietice și Spaniei. Acesta este ultimul turneu pe care reprezentativa României il întreprinde peste hotare înain­tea participării la turneul fi­nal al campionatului mondial, programat între 26 ianuarie și 5 februarie, în Danemarca. ANDREI ERDELY - UN MERITUOS CAMPION ABSOLUT SI RECORDMAN LA PATINAJ VITEZĂ Junioara Szusza Halle, pe primul loc in clasamentul senioarelor Cea de-a doua probă (5000 m masculin) din cadrul primei re­uniuni a campionatelor naţio­nale de poliatlon ale sezonului trecut, desfăşurate pe pista la­cului Ciucaş din Tuşnad, s-a încheiat cu rezultate scontate. Disputele băieţilor au fost domi­nate copios de braşoveanul An­drei Erdély, care a sosit faţă de principalul său adversar, Cornel Munteanu, cu un avans de pes­te 30 de secunde. A doua zi, in pofida faptului că a plouat în cursul nopţii şi gheaţa nu a mai avut acelaşi coeficient de alunecare ca în reuniunea inaugurală, s-au obţi­nut citeva cifre remarcabile. Confirmînd bunele aprecieri, Andrei Erdély a doborit, eveni­ment rar petrecut in confruntă­rile interne, recordul republican la 10 000 m cu 17:15,1 (v.r. 17:19,00). El a totalizat în cla­samentul general 193,658 p, ceea ce reprezintă un nou record la poliatlon (v.r. 195,103 p), deve­nind­­— in acelaşi timp — un merituos campion absolut şi re­cordman al ţării. De asemenea, se cuvine să subliniem şi com­portarea lui Vasile Coros, cro­nometrat pe distanţa de 1 500 m cu 2:16,7, ceea ce constituie cea mai bună performanţă realizată pe pistele din ţară. în rest, cu excepţia lui M. Vrinceanu şi L. Lazar, ceilalţi seniori au evoluat mediocru. In schimb, dornici de afirmare, juniorii I. Opincaru, A. Bakoş, fraţii N. şi D. Jenei, T. Faraoneanu, Z. Adorján şi T. Copacz au fost autorii unor rezultate mai mult decit promi­ţătoare, numărîndu-se printre animatorii întrecerilor. Şi o sur­priză, pe cit de neaşteptată, pe atît de plăcută : poliatlonul se­nioarelor a fost de fapt al... ju­nioarelor, deoarece ele s-au im­pus cu autoritate in faţa aler­gătoarelor experimentate, toate titlurile fiind cucerite de tinere­le viteziste. Iată, pe probe, campionii edi­ţiei 1976—1977 : 500 m — Eva Molnár (C.S. M. Ciuc) 49,8 ; V. Coroş (I.E.F.S. Buc.) 41,6; 1500 m — Szusza Halle (C.S.S. M. Ciuc) 2:41,7; V. Coroș 2:16,7 ; 5 000 m (b) — A. Erdély (Trac­torul Brașov) 8:18,7 ; 3 000 m (f) Szusza Hallo 5:41,0 ; 1 000 m (f) — Eva Molnár 1:44,9 ; 10 000 m (b) — A. Erdély 17:15,1. CLA­SAMENTELE GENERALE: femi­nin : 1. Szusza Hallo 213,933 (campioană absolută), 2. Eva Molnár 215,344, 3. Emese Rusz (C.S.S. M. Ciuc) 227,300 , mas­culin : 1. A. Erdély 193,658, (campion absolut), 2. L. Lazar (S.C. M. Ciuc) 201,935,, 3. C. Munteanu (I.E.F.S. Buc.) 203,457. Traian IOANITESCU BOXERII ROMMÂNI AU PLECAT ÎN S.U.A. Ieri a plecat în S.U.A. re­prezentativa de box a ţării noastre, care va susţine trei partide cu selecţionata State­lor Unite ale Americii. Au făcut deplasarea următorii sportivi : Sali Adem (semi­­muscă), Niţă Robu (muscă), Teodor Dinu (cocoş), Gheorghe Ciochină (pană), Dragomir Ilie (semiuşoară), Carol Hajnal (u­şoară), Cornel Hoduţ (semimij­­locie), Ion Miron (mijlocie mică), Alec Năstac (mijlocie), Costică Dafinoiu (semigrea), Mircea Simon (grea). Antre­nori : Constantin Dumitrescu şi Ion Chiriac. Ca arbitru va oficia Constantin Chiriac. Con­ducătorul delegatei este Cristea Petroșeneanu, secretarul F.R. Box. Aniversarea Republicii Cuba REZULTATE CU REZONANŢĂ LA MARILE COMPETIŢII MONDIALE Fiecare început de an este aşteptat şi sărbătorit de har­nicul şi talentatul popor cubanez cu multă însufleţire. 1 ianuarie, dată la care in 1959 a fost consemnată victoria in lupta pentru eliberare, reprezintă o mare sărbătoare, un prilej de consemnare a noi şi semnificative progrese pe dru­mul dezvoltării economice şi sociale a ţării. Printre acestea, un loc important îl ocupă şi numeroasele succese din do­meniul sportului. Sportul de performanţă din Cuba s-a impus treptat şi cu tot mai multă autori­tate pe plan mondial, adău­­gîndu-şi an de an noi vic­torii la un palmares ajuns azi impresionant. (Numai la J. O. din 1976 a cucerit 13 medalii). Avind o trainică bază de mase (3 500 000 de sportivi legitimaţi), activita­tea sportivă de performanţă din Cuba socialistă şi prie­tenă s-a impus în mod deosebit în atletism, volei, box, haltere, baschet şi ca­notaj. Atletismul, în special, este una dintre cele mai popu­lare discipline sportive din Cuba, rezultatele din a­­ceastă ramură fiind de refe­rinţă. Numele lui Alberto Juantorena, dublu învingă­tor olimpic la Montreal şi deţinător al unui record mondial în proba de 800 m (1:43,44), socotit unul dintre cei mai buni sportivi ai anului 1977, al hurdierului Alejandro Casanas, şi ea recordman mondial la 110 m.g. (cu 13,21), al lui Silvio Leonard, supranumit „boli­dul pistelor“, creditat re­cent cu un excelent rezul­tat pe 100 m (9,98) sunt astăzi cunoscute in lumea atletismului. In ceea ce privește voleiul, un alt sport în care Cuba s-a re- ■ marcat, vom consemna că,­­ de pildă, in 1977, reprezen-­­ tativa feminină a ţării a­­ ocupat locul secund la , „Cupa Mondială“ din Japo-­­ nia, după echipa ţării gazdă,­­ iar selecţionata masculină a terminat pe locul III în aceeaşi mare dispută mon­dială a voleiului, confirmind comportarea meritorie de la J.O. de la Montreal, unde a obţinut tot medaliile de bronz. Comportarea întregii echi­pe cubaneze, dar cu deose­bire a lui Roberto Urrutia, câştigătorul medaliei de aur la cate uşoară, la campiona­tele mondiale de haltere de la Stuttgart, de anul trecut, rezultatele mereu foarte bune ale boxerilor, în frun­te cu dublul medaliat olim­pic Teofilo Stevenson, po­ziţia fruntaşă a baschetului cubanez, unele performanţe notabile la judo sau cano­taj — toate vorbesc despre impetuoasa dezvoltare a sportului cubanez în anii puterii populare despre perspectivele din ce in ce mai largi ale activităţii sportive de masă şi de per­formanţă din această ţară,în condiţiile unui sprijin mul­tilateral şi permanent al Voleibaliştii cuba­nezi au obţinut in ultimii ani rezul­tate din ce in ce mai bune. La J.O. de la Montreal şi la ultima ediţie a Cupei Mondiale, reprezentativa mas­culină a Cubei s-a clasat pe locul trei, înaintea altor for­maţii cu r­enume. Iată o imagine din meciul pe care vo­leibaliştii cubanezi l-au susţinut la Montreal in com­pania selecţionatei Poloniei Prima acţiune a anului fotbalistic 1978 50 DE ANTRENORI SE REUNESC LA CURSUL DE PERFECŢIONARE Joi va începe, la Snagov, cursul de perfecţionare a an­trenorilor principali şi secunzi de la echipele divizionare A, acţiune organizată de Federa­ţia română de fotbal, prin Co­legiul central al antrenorilor, la care au fost invitaţi să ia parte, alături de cei mai expe­rimentaţi tehnicieni ai fotbalu­lui nostru, şi cîţiva antrenori de perspectivă, printre care : Gh. Constantin, V. Matoianu, M. Pigulea, P. Libardi, Al. Con­­stantinescu, Ion Ionescu (Bu­zău). Timp de o săptămînă (5—11 ianuarie), cei aproxima­tiv 50 de cursanţi vor parti­cipa la un program complex de pregătire, în cadrul căruia şe­dinţele cu caracter teoretic vor fi urmate de discuţii şi lecţii practice, în scopul aprofundă­rii elementelor de conţinut ale procesului instructiv-educativ şi ale jocului modern. In această idee, tematica cursului de la Snagov se axează pe două di­recţii principale : 1. dezbateri, pe durata a două zile, asupra factorului fizic (deficienţele şi cauzele lor, metode şi mijloace de îmbunătăţire a capacităţii de efort) ; 2. organizarea jocului, bazat pe elementele fotbalului modern, cerinţă obiectivă pen­tru creşterea performanţei spor­tive (acestei probleme îi sunt rezervate ,patru zile); în partea finală a cursului, antrenorii vor fi supuşi unei testări, constind dintr-o lucrare scrisă, în care vor fi sintetizate principalele aspecte ale cursului de perfecţionare. In vederea unei bune desfă­şurări a acestei acţiuni foarte importante, forul de specialitate a asigurat un corp de lectori cu o bună calificare profesio­nală şi experienţă pedagogică. Printre aceştia : Şt. Covaci, N. Petrescu, A. Niculescu, dr. I. Drăgan, M. Bîrsan, I. Voica, C. Drăguşin, C. Cernăianu, O. Popescu. LOTO — PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1978 FAZA I : Extragerea I : 74 9 33 26 37 65 23 51 58 44 ; extragerea a Il-a : 11 28 83 32 4 15 89 57 88 38. FAZA a II-a: Extragerea a IlI-a: 75 25 58 81 69 9 40 30 5 52 ; extra­gerea a iv-a : 31 1­2 70 67 76 19 13 22 88 ; extragerea a V-a : 31 75 14 71 22 33 90 72 39 51 ; extrage­rea a vi-a : 64 38 30 27 6 43 12 70 10 43. FAZA a IlI-a : Extragerea a vil-a : 26 76 82 34 9 62 81 12 63 31 ; extragerea a VIII-a : 32 56 13 78 35 67 49 77 44 38. faza a IV-a : Extragerea a IX-a : 4 15 76 22 72 21 40 29 55 10 ; extragerea a X-a : 65 31 57 69 12 46 75 71 18 17 ; extragerea a XI-a : 44 36 29 65 43 77 85 28 54 75 ; extragerea a XII-a : 21 8 32 48 24 39­­ 10 50 20. FOND TOTAL DE CIŞTIGURI : 7.400.000 lei (provizoriu) Plata cîştigurilor de la această tragere se va face astfel : in municipiul Bucureşti de la 18 ianuarie pînă la 1 martie 1978 , în țară, de la 23 ianuarie pînă la 1 martie 1978, iar prin mandate poștale începînd de la data de 23 ianuarie 1978. S-au pus în vînzare biletele pentru tragerea extraordinară PRONOEXPRES a Noului An din 8 ianuarie 1978. REŢINEŢI La 28 decembrie 1977 a fost introdusă Ejit ONOUA FORMULA UHNICA £ m TRAGERILE OBISIrUITE , PRONOEXPRES care oferă noi şi impor­tante avantaje participanţi­lor. Noua formulă prevede 2 extrageri a cîte 6 numere — în continuare — şi atri­buie 8 categorii unice de cîş­­tiguri pe întreaga tragere. Se pot obţine ciştiguri cumulate pe aceeaşi va­riantă simplă. NU UITAŢI ! MARŢI este ultima zi pentru procura­rea biletelor la tragerile obişnuite PRONOEXPRES!

Next