Sportul, februarie 1978 (Anul 34, nr. 8773-8796)

1978-02-01 / nr. 8773

Pe pista de vite/ă de la Tuşnad PR MA EDiJIE A CAMPIONATELOR INTERNATIONALE ALE ROMÂNIEI La sfîrşitul acestei săptâmîni, simbătă şi duminică, pe pista lacului Ciucaş din staţiunea Tuşnad-Băi vor avea loc două mari competiţii la patinaj vite­ză : campionatele internaţionale ale României, organizate pentru prima oară la „viteză“, şi cam­pionatele naţionale la multialion pentru seniori şi senioare. Cele două întreceri se vor desfăşura concomitent. La ediţia inaugurală a cam­pionatelor internaţionale vor fi prezenţi patinatori din România, R.D. Germană, Polonia şi Un­garia. Tinerii patinatori români, care se pregătesc pentru tradiţiona­la intilnire internaţională „Cupa Prietenia“, ce va avea loc in zi­lele de 8—12 februarie în capi­tala R.D. Germane, participă la turnee peste hotare. Astfel, un lot de vitezişti compus din T. Faraoneanu (I.E.F.S.), T. Kopacz (S.C. M. Ciuc), Z. Adorján (Trac­torul Braşov) şi Ibolya Szatmári (Mureşul Tg. Mureş) — antre­nor Maria Taşnadi — concurea­ză azi şi mîine la Budapesta. O altă grupă de juniori — formată din Maria Pardi, D. Jenei, S. Anghel (C.S.Sc. Viitorul Cluj- Napoca) şi St. Erdos (C.S.M. Cluj-Napoca) şi condusă de an­trenorul Mihai Timiş — va evo­lua in zilele de 4 si 5 februarie la un important concurs interna­ţional la Zakopane (Polonia). ★ ÎNTÎLNIRI INTERNAŢIONALE DE TENIS In cadrul pregătirilor pentru activitatea competiţională pe teren acoperit, cit şi pentru re­luarea celei în aer liber, echipe din prima divizie de tenis au susţinut cîteva întîlniri interna­ţionale. DINAMO BRAŞOV — M.T.R. BUDAPESTA 3—2. Disputa a avut loc în Sala sporturilor din Braşov. S-au desfăşurat meciuri de bun nivel tehnic, evidenţiin­­du-se Camelia Chiriac şi Octa­­vian Vilcioiu (de la gazde) şi Árvai Katalin şi Lukacs Gabor (de la oaspeţi). Rezultate teh­nice : Roxana Cocişiu — Arvai Katalin 3—6, 3—6 ; Camelia Chiriac — Kliment Gyöngyi 6—2, 6—2 ; Andrei Ţăranu — Böröcz Arpad 5—7, 6—3, 6—3 ; Florin Borzea — Lukacs Gabor 3—6, 2—6 ; Octavian Vilcioiu — Szöcsik András 7—5, 6—4; Carol GRUIA — coresp. M.G.U. MOSCOVA — POLI­TEHNICA BUCUREȘTI 6—7. Cîteva rezultate : Zaiţev—Gean­tă 4—6 6—2, 6—2 ; Kalevod — Niţă 7—6, 2—6, 6—7 ; Cesalov — R. Bădin 6—6, 4—6, 6—3 ; Jurba — Pavel 4—6, 3—6 ; Valentev — Curcă 2—6, 6—7 ; Olga Mikla­­şevskaia — Mihaela Flores 6—3, 6—3. întîlnirea s-a desfăşurat în sala de sport a Universităţii din Moscova. ARŢAGUL" CĂPITANULUI DE ECHIPĂ! In actualul sezon competiţio­­nal, reprezentativa de hochei a ţării noastre are un nou că­pitan, în persoana lui Doru Tu­­feanu. Cinstea care i s-a fă­cut acestuia, prin acordarea funcţiei de căpitan al echipei naţionale, reprezintă, totodată, o recunoaştere a calităţilor teh­­nico-tactice care l-au ajutat pe Tureanu să devină unul dintre cei mai valoroşi jucători ai ge­neraţiei sale. In acelaşi timp, această funcţie îi impune lui Tureanu şi un plus de respon­sabilitate, de exigenţă, faţă de activitatea proprie, faţă de ac­tivitatea coechipierilor săi. Iată de ce n-am înţeles „arţagul“ manifestat de Tufeanu în parti­da susţinută duminică. Bineîn­ţeles, atitudinea sa n-a trecut neobservată arbitrului, care, pe bună dreptate, l-a eliminat de trei ori din joc, o dată pentru 5 minute. Asemenea gesturi nechibzuite pot avea însă consecinţe neplă­cute pentru întreaga echipă ! Ele sunt de neadmis, în special, pentru căpitanul formaţiei re­prezentative. Tufeanu trebuie să reflecteze serios şi să adop­te atitudinea cea mai potrivită! (B. V.). • LA SUCEAVA s-au înche­iat întrecerile turului al treilea, grupa I, in divizia juniorilor, in cadrul cărora hocheiştii de la C. S. Şcolar din Bucureşti au obţinut numai victorii : 10—3 cu Metalul Rădăuţi, 4—2 cu C.S. Şc. Galaţi şi 9—2 cu Stea­ua. Celelalte rezultate : Steaua cu C. S. Şc. Galaţi 6—5 şi cu Metalul 9—4, C. S. Şc. Galaţi cu Metalul 3—1. Pe primul loc al clasamentului se află, în con­tinuare, C. S. Şc. Bucureşti. • LOTUL REPREZENTATIV B s-a aflat pentru un scurt stagiu de pregătire la Suceava, sub îndrumarea antrenorilor C. Dumitraş şi V. Crihan. Lotul a susţinut două partide de ve­rificare cu Metalul Rădăuţi (7—3) şi cu selecţionata jude­ţului Suceava (12—5). Cele mai multe goluri au fost înscrise de Herghelegiu — 4, Dumitru şi Peter — cite 3. (I. MÎN­­DRESCU — coresp.). o PRIMA REPREZENTATI­VA a­­României va susţine, joi şi vineri, două meciuri amicale, la Oslo, cu echipa Norvegiei, una dintre viitoarele ei adver­sare din cadrul grupei B a C.M. de la Belgrad (celelalte parti­cipante sunt : Elveția, Iugosla­via, Japonia, Olanda, Polonia și Ungaria). PE DEALUL SASULUI (Urmare din pag. 1) Jos, de la Podul Dîmboviţa, de la Rucăr... Profesorii arge­şeni şi dîmboviţeni nu pierd prilejul de a aranja pentru du­minicile următoare întreceri între şcolile lor. „Cind facem un concurs de schi ?“ ,,Ori­cînd !“. Şi profesorii Ion Tri­­fan, de la Şcoala generală din comuna Dîmbovicioara, Gh. Sfetcu, de la Şcoala generală din Malu cu Flori, pun la punct o confruntare în care la mijloc va fi şi prestigiul jude­ţelor lor... Pe cele două pîrtii au început marile emoţii. Pe cea argeşea­­nă domină concurenţii din Dîm­bovicioara, care ocupă toate locurile podiumului la fond prin R. Căciulă, A. Dobrin, E. Sumedrea — la fete, I. Po­­poneci, I. Stoian şi I. Ochi—la băieţi. „Este şi firesc, ne spune unul dintre profesori. La Dîm­bovicioara copiii învaţă să schi­eze de la trei ani, iar elevii vin zilnic la şcoală pe schiuri“. La sanie, tot fetele din Dimbovi­­cioara se dovedesc mai pri­cepute, Rodica Tiucă şi A­­driana Dobrin cucerind primele două locuri. Doar la sanie-bă­­ieţi reprezentanţii acestei co­mune au pierdut primul loc (ocupat de Gh. Dulman, din Valea Iaşulu), mulţumindu-se cu poziţia a doua, a lui N. Ochi... Pe pîrtiile şcolarilor din ju­deţul Dîmboviţa, repurtează cele mai multe victorii repre­zentanţii şcolilor de pe Valea... Ialomiţei. Cea mai bună con­curenţă este, se vede clar, e­­leva dintr-a şaptea Maria Be­­nea, de la Şcoala generală din comuna Virfuri. Ea ciştigă şi proba de coborire (urmată de Aurora Chiţulescu din Pucheni) şi pe cea de fond (urmată de colega sa de şcoală Elena Tu­dor, dintr-a cincea). întrecerea de coborîre-băieţi este domi­nată de elevii profesorului Ion Bănaru de la Şcoala generală nr. 1 din Pucioasa : T. Pătraş­­cu, M. Amalfi şi A. Tomescu. In schimb, la fond ciştigă I. Purghel (Micloşanii Mici), ur­mat de V. Tudor (Virfuri) şi V. Stanciu (Riul Alb). ...Pe nesimţite, ziua a trecut de jumătate. Dîmboviţenii, oas­peţi ai motelului, organizează o frumoasă festivitate de pre­miere la care ia parte toată lumea. Podiumul — o sanie. A­­plauze pentru ciştigători, pre­mii în hanorace şi diplome fru­moase oferite de organizatorii etapei (C.J.O.P., Inspectoratul şcolar judeţean şi C.J.E.F.S. Dîmboviţa). Dar mai ales a­­plauze pentru şoimii care s-au alăturat în concurs pionierilor, pentru premiatul lor, Sorin, care a şi făcut cursa de „rămas bun“, urmărită cu aceeaşi plă­cere de toată lumea. Pe pla­tou, lingă podiumul de premie­re, a venit şi şeful motelului, Virgil Brătăşanu, care a oferit micilor săi oaspeţi, înainte de plecare, cite un ştrudel cu mere... Apoi caravana a por­nit la drum, pe Valea Dîmbo­viţei în jos. Pe serpentinele de sub Dealul Sasului, in auto­care, micii drumeţi trăiau, in linişte încordată, ultimele e­­moţii ale zilei, împreună cu Dan Voicilă — finalul meciului de handbal România — Ungaria. Golul înscris de Durău avea să provoace o adevărată explo­zie de bucurie... LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ Şi la LOZ IN PLIC, anul 1978 a debutat cu numeroase şi valo­roase ciştiguri in autoturisme şi bani. Iată cîţiva dintre cei mai re­cenţi ciştigători din ultima peri­oadă : Stanciu Ion din Tg. Jiu, jude­ţul Gorj — autoturism „Dacia 1300“ Ilomorodean Andrei Marcel din Bucureşti — autoturism „Dacia 1300" Huluţă Ana din Miercurea Ciuc, Jud. Harghita — autoturism „Da­cia 1300“ Grigoraş Gheorghe din Bacău — autoturism „Dacia 1300“ Marcu Gh. Gheorghe din corn. Hotarele, jud. Ilfov — 20.000 Ici Man Ana din corn. Fericei, jud Sălaj — 20.000 lei Iugea Steriu din com. M. Ko­­gălniceanu, jud. Tulcea — 20.000 Ici Păun Florin Vasile din com­. Smîrdionsa, jud. Teleorman — în­ nou lei Gheorghe Lucian din Timişoa­ra — 20.000 Ici Lozul in plic se găseşte în vin­­zare la toate agenţiile Loto-Pro­­nosport, la vînzătorii volanţi şi la unităţile cooperaţiei de con­sum, comerţului şi poştei. Nu uitaţi . Jucînd cu perseve­renţă la Loz in plic, vă veţi nu­măra şi dv. printre marii cîşti­­gatori ! Tragerea Pronoexpres de as­tăzi va fi televizată la ora 17,15. Rezultatele vor fi transmise şi la radio in cursul serii. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 29 IANUARIE 1978 Categoria 1 : (13 rezultate) 1 variantă 25% ; Dacia 1300 ; ca­tegoria 2 : (12 rezultate) 9,50 va­riante a 13.380 lei ; categoria 3 : (11 rezultate) 90,00 variante a 2.119 lei. REPORT CATEGORIA 1 : 35.929 lei. Autoturismul Dacia 1300 de la categoria 1 jucat 25% a revenit participantului CON­STANTIN ONEA din BUCUREȘTI. Du­p­ă prima ctapă a Diviziei de lu­pte greco romane ÎA DINAMO - PENURIE­RE JUNIORI, LA STEAUA - SCĂDEREA POTENŢIALULUI VAURIG Noua ediţie a Diviziei de lupte greco-romane a debutat sâmbătă în patru localităţi : Bacău (seria I), Bucureşti (se­­ria a II-a), Piteşti (seria a III- a) şi Cluj-Napoca (seria a IV- a). Formula organizatorica adoptată în acest an (seriile au fost alcătuite pe criteriul geo­grafic) s-a dovedit deosebit de eficientă încă de la prima eta­pă. Seria a II-a, in care sunt­ incluse toate echipele bucu­­restene (Dinamo, Steaua, Pro­gresul, Rapid, Metalul­ şi pro­vincialele Farul Constanţa şi Delta Tulcea este — prin va­loarea acestor formaţii — cea mai puternică. In aceste condi­ţii, la turneele individuale care se organizează cu prilejul fie­cărei etape se întrlnesc cei mai mulţi dintre componenţii lotu­lui naţional. Chiar dacă, pentru nevoile echipelor, unii dintre luptătorii fruntaşi concurează la categorii superioare de greuta­te, nivelul întrecerilor este mult superior ediţiilor precedente, etapele Diviziei constituind pentru toţi sportivii un prilej de verificare serioasă a gradu­lui lor de pregătire, întrecerile de la Bucureşti ne-au oferit prilejul unor con­statări pe care le considerăm demne de semnalat. Fără în­doială, echipa Dinamo dispune de cel mai valoros lot de se­niori. Dar, cum regulamentul campionatului pe echipe îi obli­gă pe antrenori să introducă in­formaţii şi sportivi tineri (ju­niori), această clauză regu­lamentară a evidenţiat faptul că in secţia respectivă nu există juniori crescuţi in club care să-şi poată măsura forţele, de la egal, cu colegii lor din alte cluburi. De pildă, Farul, Rapid şi celelalte componente ale se­riei a II-a au prezentat mulţi juniori foarte bine pregătiţi (unii, de o valoare remarcabi­lă chiar şi pe plan internaţio­nal) care au reuşit să-i întreacă şi pe seniori. Etapa inaugurală a scos în evidenţă şi o diminuare vizi­bilă a potenţialului secţiei clu­bului Steaua, până nu de mult una dintre principalele preten­dente la titlul de echipă cam­pioană. Dealtfel, aşa se şi ex­plică faptul că formaţia milita­ră a fost depăşită şi de Farul, şi de Rapid, ocupînd locul 4. Am apreciat măsura federa­ţiei de a reuni intr-o serie e­­chipele cele mai puternice, fo­losind astfel Divizia ca un im­portant mijloc de pregătire pentru luptătorii fruntaşi. Su­gerăm, insă, ca la această gru­pă să se asigure şi un arbitraj corespunzător. Am remarcat competenţa şi corectitudinea unor arbitri ca M. Strulovici (Galaţi), A. Toth (Braşov), I. Teodorescu (Bucureşti), dar, în acelaşi timp, am semnalat şi prezenţe nedorite la o întrece­re de acest nivel. Sperăm ca la etapele viitoare F.R. Lupte să programeze pentru această se­rie arbitri capabili să se com­porte la nivelul competiţiei. Mihai TRANCA ACTUALITĂŢI DIN VOLEI • ANTRENORII LOTULUI NAŢIONAL FEMININ. A fost stabilit colectivul de tehnicieni care se va ocupa de pregătirea lotului reprezentativ de senioa­re : Sandy Chiriţă şi Gyula Bartha. Coordonatorii activităţii lotului sunt antrenorul emerit Gh. Constantinescu şi dr. Ga­briel Cherebeţiu.­­ N. GANI, NOUL ANTRE­NOR AL ECHIPEI VOINŢA. Pregătirea divizionarei A femi­nine Voinţa Bucureşti a fost încredinţată fostului jucător Ni­­colae Gani, care-l înlocuieşte pe C. Wesselly. • RESTANŢELE LA NOR­MELE DE CONTROL. Astăzi şi miine, in Capitală, sportivilor care nu au trecut pină in pre­zent normele de control (şi, prin urmare, nu au avut drept de joc) li se oferă o nouă posibili­tate de a le susţine. O „CUPA C.S.U.“. La Piteşti s-au desfăşurat întrecerile din cadrul „Cupei C.S.U.“, competi­ţie la care au participat divi­zionarele B masculine Petrolul Ploieşti, C.F.R. Bucureşti, SARO Tîrgovişte şi C.S.U. Piteşti. Cupa a revenit echipei tirgoviştene (2—3 cu Petrolul, 3—2 cu C.F.R. şi 3—0 cu C.S.U.), urmată de cea bucureşteană. (M. Avanu, coresp.). O MECI INTERNATIONAL AMICAL. C.S.U. Baia Mare — Spartak Ivano Frankov (U.R.S.S.) 0—3 (—14, —5, —6). UN NOU CLUB DE RUGBY: SPORTUL STUDENŢESC Rugbyul românesc a împlinit şase decenii şi jumătate. Cam tot atîţia ani numără şi prima echipă de rugby universitară din ţara noastră, Sportul stu­denţesc. O existenţă lungă, care se confundă, aşadar, cu însăşi istoria sportului cu balonul oval de la noi, o perioadă în care rugbyştii universitari şi-au în­scris în palmares 8 titluri de campioni naţionali ; de 7 ori ei au fost ciştigători ai „Cupei României“ şi de 2 ori ai „Cupei Federaţiei“. Ca o recunoaştere a meritelor lor la dezvoltarea acestei disci­pline in rîndul tineretului stu­dios, cit şi la creşterea rugbyu­­lui in general, s-a aprobat, re­cent, ca Sportul studenţesc să devină club de rugby, a doua a­­semenea unitate de performan­ţă înfiinţată după R.C. Griviţa Roşie. O încredere onorantă, reliefată şi de faptul că Spor­tului studenţesc i-au fost înmi­­nate de către Ion Nae, secretar al C.M.E.F.S. Bucureşti, Diplo­ma de onoare şi Cupa C.M.E.F.S. Bucureşti, ca preţuire pentru în­treaga activitate desfăşurată. Momentul de constituire a clu­bului a prilejuit o intilnire emo­ţionantă intre generaţiile de rugbyşti. Au venit la intilnire foşti internaţionali : R. Eckert, A. Mărăşescu, Gh. Fântâneanu, I. Popa, Gh. Wirth, G. Aman, unii dintre ei activînd cu de­cenii în urmă sub culorile stu­denţeşti. N-a lipsit nici genera­ţia celor care abia acum învaţă tainele acestui bărbătesc joc şi care, prin elevii Călin Nistor şi Viorel Ivaşcu, a asigurat că va fi demnă purtătoare a ştafetei. Au fost insă mult mai mulţi cei prezenţi la acest eveniment deosebit de important. în sală s-au aflat reprezentanţi ai Mi­nisterului Educaţiei şi Invăţă­­mintului, ai Centrului universi­tar, ai federaţiei, ai tuturor echipelor din Capitală, ai stu­denţilor, ai părinţilor lor. S-au spus multe lucruri frumoase, emoţionante. Dar nu a fost nu­mai o intilnire omagială, ci şi una de lucru, cu acest prilej fiind formulate interesante pro­puneri privind îmbunătăţirea activităţii in cadrul clubului. Am reţinut, printre altele, cele afirmate de conf. dr. ing. Florea Chiriac, prorector al Institutului de construcţii, preşedintele clu­bului . „Rugbyştii de la Sportul studenţesc îşi propun, în primul rind, să contribuie prin toate mijloacele la propăşirea acestui sport în rîndurile tineretului studios, fiind un model din toate punctele de vedere. De aseme­nea, ei se vor strădui să-și adu­că un cit mai substanțial aport la dezvoltarea generală a rug­­byului românesc". Emanuel FÂNTÂNEANU PROFESORI! ELEVI! UN CONSILIER AUTORIZAT — UN DEN STAUHO!! PENTRU ORGANIZAREA EXCURSIILOR OFICIUL JUDEJEAN DE TURISM « °'•Formatori de turism bine pregătiţi, dispunind de cunoştinţe mul­­­ţi­latera­le, precum şi de o documentaţie bogată vă pot oferi un spri- 2 l'nr° ,,i‘C°Lr'? alegerea Taseelor, in stabilirea tematicii excursiilor. 5 ' J judeţean de turism vă poate asigura, in acelaşi timp, mil­ot­ic­e­ de transport confortabile, servicii de ghid, cazare si masă in­­ unităţi de categorie preferată etc. 5 a­­­i n IMPORTANT­A aceasta perioadă se beneficiază de reduceri la transportul cu ? ° °C.a,e. V­­m!cr°^UM’ diferenţiate pentru excursiile organizate X cursul sap.amint, (lun,­­ vineri) faţă de cele care au loc simbătă X duminica şi in zilele de sărbători legale. AXHXvv I NU VĂD CEI BUN­I ÎN PROPRIA CURTE... cad?U1 tre cut d­in Prima de­­tam * lunii decembrie, anum­it ina­­ugurarea în Capitală tuimin puitor patinoare nă­rui Printre ele şi patinoa- — bagr.wplasat Pe terenurile de - ale Stadionului tine­ri stră­in 0 oglindă de gheaţă 0 lLai4cit°are 1­0 miînind seama de buna ca- 0 a gheţii, de faptul că 0 J^dionul tineretului este si- 0 urat în apropierea mai Inul­tn *or Şcoli generale şi licee, era de aşteptat ca a­­ceastă bază sportivă sezonieră să fie frecventată zilnic ^ mare număr de amatori de patinaj. Dar, tn aproximativ două luni de existenţă — timp în care D. Dragu, amenajatorul ba­zei sportive, şi ajutorul său, C. Anghel, s-au străduit, zi de zi, să întreţină gheaţa în cele mai bune condiţii — pa­­tinoarul de la Stadionul tine­retului a fost vizitat de un nH,Inar neînsemnat de tineri. Cind şi cînd veneau aici să patineze cîte doi-trei amatori (nu unele zile mei atît), în timp ce gheaţa patinoarului artificial Fio­reasca (uneori de o calitate... îndoielnică) era arhiaglomerată. Este regreta­bil că bunele intenţii ale ad­ministraţiei Stadionului tine­retului nu sînt onorate, în primul rînd de Clubul spor­tiv şcolar, al cărui sediu se află chiar in incinta frumoa­sei baze sportive de la şosea ! Clubul sportiv şcolar are sec­ţie de patinaj, încadrată cu trei antrenori, pe care îi poţi intîlni zilnic desfaşurîndu-şi activitatea la... patinoarul Flo­­reasca, în condiţiile arătate mai sus. Accesul la patinoarul Stadio­nului tineretului este gratuit ; în imediata apropiere a ghe­­ţii se găsesc vestiare încăl­zite, iar adminis- t traţia bazei este­­ oricînd dispusă să pună la dispo­ziţia solicitanţilor staţia sa de amplificare, prin care să se poată transmite melodiile necesitate de pregă­tirea sportivilor. Aici, la pa­tinoarul stadionului, secţia de patinaj a C.S.Ş. ar putea or­ganiza şi cursuri de iniţiere in patinaj, precum şi con­cursuri de selecţie, iar şco­lile generale şi liceele din zo­na respectivă ar putea folosi patinoarul pentru organizarea concursurilor de viteză din cadrul „Daciadei“. Este pă­cat ca un asemenea patinoar, pentru întreținerea căruia se consumă multă energie și bani, să rămînă nefolosit, să nu-și poată îndeplini meni­rea... Gheorghe STEFANESCU 5 I­N S A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Campionatele de rad­io telegraf­ie sală UNIRII ANUNŢĂ O IIMNSĂ NOT­IUNE Ieri s-au încheiat, la Radioclu­­bul judeţean Prahova din Plo­ieşti, Campionatele republicane de radi­otelegra­fie sală — regu­laritate, recepţie viteză şi trans­mitere viteză. Timp de patru zi­le, cei mai buni radiotelegrafişti din ţară, calificaţi din etapele judeţene, şi-au desemnat campio­nii. Ca noutăţi ale ediţiei din a­­cest an a competiţiei — cea de-a 17-a — notăm : participarea pen­tru prima dată la întreceri a ju­niorilor mici — copii pină la 15 ani — precum şi participarea, tot pentru prima dată, la pro­bele de recepţie viteză, a tutu­ror categoriilor de sportivi. A­­ceste măsuri introduse în regu­lamentul de desfăşurare a com­petiţiei au dus la sporirea nu­mărului de concurenţi — dublu faţă de anul trecut — şi la dis­pute deosebit de atractive. Ca de obicei, lupta s-a dus, atât la seniori, cât şi la juniori mari, între fruntaşii ediţiilor tre­cute. Dintre juniorii mici s-au remarcat Alexandru Hera din Bucureşti, Stelică Limona — Con­stanţa, Mihai Costache — Iaşi şi alţii, ale căror rezultate preves­tesc că nu peste mult timp tipa­rele vor fi sparte şi în această disciplină tehnico-aplicativă, tot mai mulţi tineri numărîndu-se printre protagoniştii întrecerilor. Clasamente. Regularitate. Juni­ori mici : 1. S. Limona, 2. A. He­ra, 3. Georgeta Coman — Pra­hova. Juniori mari : 1. Mihai Budişteanu — Prahova, 2. Jane­­ta Manea — Bucureşti, 3. Mihai Costache — Iaşi. Seniori : 1. Gheorghe Cimpeanu — Prahova, 2. Radu Bratu — Constanţa, 3. Corneliu Merluşcă — Bacău. Pe echipe : 1. Radioclubul munici­piului Bucureşti, 2. Radioclubul Prahova, 3. Radioclubul Constan­ţa. Recepţie viteză. Juniori mici: 1. A. Hera, 2. S. Limona, 3. Karl Lux — Timiş. Juniori mari : 1. Janeta Manea, 2. M. Budişteanu, 3. M. Costache. Seniori : 1. R. Bratu, 2. Pavlic Coca — Sucea­va, 3. C. Merluşcă. Transmitere viteză. Juniori mici : 1. A. Hera, 2. S. Limona, 3. Adrian Udrescu — Bucureşti. Juniori mari : 1. M. Budişteanu, 2. M. Costache, 3. Floarea Gemănaru — Suceava. Seniori : 1. Gh. Cimpeanu, 2. R. Bratu, 3. C. Merluşcă, I. HOABAN Pregătirile pentru retur — In spiritul exigenţei şi responsabilităţii F.C.M. REŞIŢA CREDE, TOTUŞI, ÎN ŞANSA SALVĂRII DE LA RETROGRADARE Argumentul principal : o instruire superioară cantitativ şi, mai ales, calitativ celei din sezonul trecut sezonul trecut „Numai printr-o minune F.C.M. Reşiţa mai poate scăpa de la retrogradare“ , înclină să creadă cei mai mulţi dintre iubitorii fotbalului. „Fiecare cu părerea lui“, pare să spună an­trenorul Ion Motroc şi fotba­liştii de la F.C.M. Reşiţa, pe care ii pregăteşte de la începu­tul actualei perioade de iarnă împreună cu colegul său Dănilă Otiman. „Credem in şansa noas­tră de a supravieţui în prima divizie, afirmă preşedintele clu­bului din Valea Comanului, prof. Valentin Munteanu, adică într-o minune nu numai teo­retic, ci şi practic realizabilă“. Sporind intr-o asemenea fe­ricită eventualitate, conducăto­rii şi jucătorii reşiţeni îşi a­­mintesc, desigur, şi aduc în sprijinul optimistelor lor de­claraţii exemplul formaţiei C.F.R. Cluj-Napoca, aceea care, cu ani în urmă, aflată după prima parte a campionatului tot pe ultimul loc in clasament şi doar cu 8 puncte, a reuşit ceea ce părea, practic, de do­meniul imposibilului, să se menţină în prima divizie. Dar, ca istoria să se repete, de astă dată în favoarea echipei F.C.M. Reşiţa, nu este de ajuns sim­plul argument pe care-l oferă experienţa altora. Mai este ne­voie şi de altceva mult mai important, cu o pondere deci­sivă la termenul scadent al campionatului. Şi acest altceva ţine de capacitatea fotbaliştilor reşiţeni de a depăşi marile di­ficultăţi ale competiţiei cu mij­loacele pe care Ie pune la dis­poziţie, înainte de orice, o pre­gătire exemplară, fără fisuri. Antrenorul Ion Motroc a ştiut bine acest lucru cînd şi-a a­­sumat responsabilitatea preluă­rii conducerii tehnice, din mers, a unei echipe aflată foarte a­­proape de graniţa Diviziei B. De aceea, nu şi-a făcut sim­ple iluzii, plecînd de la ideea că „încercarea moarte nu are“. Analizînd sub toate aspectele situaţia reală a echipei, el a ajuns la concluzia că există la indemnia elevilor săi posibili­tatea reală a creşterii randa­mentului colectiv pe seama u­­nui proces de pregătire supe­rior — ca volum şi mai ales calitativ — instruirii desfăşu­rate pină acum. Acesta a fost, de altfel, şi punctul de plecare — şi principalul punct de spri­jin — în temerara tentativă a salvării de la retrogradare. Şi intr-adevăr, am avut, re­cent, prilejul să ne convingem că la F.C.M. Reşiţa există in prezent un climat de muncă favorabil obţinerii unor rezul­tate care în ansamblul lor să permită redresarea echipei și chiar plasarea în finalul în­trecerii dincolo de limita care separă absolventele de repe­tente, fără ca acest lucru să treacă neapărat drept o minu­ne. Pe pantele din jurul Pre­dealului, in această etapă a pregătirii, Windt, Ilieş, Bochiş, Hergane, Filipescu, Boţonea, Poraţchi, Chivu, Irimie, Uţiu, Gabel, Portic, Bora, lovati, Doja (transferat de la Gloria Reşiţa), Atodiresei, Bojin, Oancea, Flo­rea, Mioe şi Telescu au dovedit zi de zi adeziunea lor la ideea instruirii conştiente, fără me­najamente, care să le dea for­ţa şi rezistenţa necesară depă­şirii obstacolelor competiţionale. Au mai fost, ce-i drept, pe ici şi colo, şi unele încercări, unele mai timide, altele mai îndrăz­neţe, de a scăpa cit de puţin din chingile efortului. Dar nici antrenorii şi mai ales medicul echipei, dr. Ion Şerbescu, nu s-au lăsat „fentaţi“ în astfel de împrejurări, acesta din urmă spunîndu-le celor care sperau poate o uşurare fără temei o­­biectv : „nu aveţi nici o şansă la mine. La treabă, dacă vrem să facem ceva“. Dar grijile actuale ale con­ducerii F.C.M. Reşiţa şi ale an­trenorului echipei nu s-au re­zumat, cum s-ar crede, doar la ceea ce rezultă din datele ci­clului de pregătire. Complexi­tatea acţiunii in perspectivă, de a se desprinde din „zona de foc“ a clasamentului, presupune încă multe alte probleme, unele mai dificile decit altele. Aşa de pildă, preşedintele clubului, V. Munteanu, ne-a vorbit de ne­cesitatea unei reechilibrări trep­tate pe plan psihic a formaţiei, care resimte încă efectele u­­nui traumatism moral creat de nereuşitele din toamna anului trecut. Antrenorul I. Motroc, convins că în cadrul lotului e­­xistă multe valori individuale capabile să dea şi conţinut şi culoare jocului echipei, se ară­ta preocupat de a găsi mijloa­cele de mobilizare a tuturor re­surselor acesteia , de a-i învă­ţa foarte bine pe elevii săi o serie de lucruri, legate de joc, pe care să le aplice cu maxi­mum de randament , de a pre­găti cu cea mai mare atenţie meciul pe teren propriu, ple­cînd de la ideea că situaţia ac­tuală a echipei se datorează în principal pierderii unui mare număr de puncte in partidele susţinute acasă. De asemenea, conducerea tehnică şi-a propus să facă totul pentru creşterea responsabilităţii morale a ju­cătorilor faţă de colectiv, faţă de club, faţă de fotbal in ge­neral şi­ de oraşul pe care il re­prezintă. Pentru că nu trebuie trecut cu vederea faptul că adevăraţii suporteri ai echipei F.C.M. Reşiţa sunt încă alături de ea, cred în redresarea ei şi că cei mai mulţi nici nu vor să se gîndească la alternativa retrogradării în „B“, optimis­mul lor fiind exprimat cum nu se poate mai plastic în cu­vintele şoferului Ilie Doroftei, de pe autobuzul cu care echi­pa s-a deplasat la Predeal . „Dacă n-aş fi sigur că băieţii noştri scapă, plecam de mult cu maşina şi îi lăsam să vină, la Reşiţa, pe jos“. Mihai IONESCU MAI IMPORTANTE SUNT MUNC PERSEVERENŢA! (Urmare din pag. 1) sătmărean. Astfel, baza mate­rială este insuficientă pentru des­făşurarea unei activităţi la nivelul exigenţelor internaţio­nale. O sală de sport poliva­lentă — de exemplu — ar da posibilitate ca în Salu Mare 85 la sută din sportivi să-şi con­tinue activitatea de pregătire şi competiţională pe timpul iernii. Este şi vina noastră. Nu folosim suficient căile pe care democraţia socialistă ni le pu­ne la îndemînă. Dacă, de pildă, am pune problema bazei ma­teriale in discuţia Consiliilor oamenilor muncii, a deputaţi­lor, cu siguranţă că am reuşi să rezolvăm multe dintre pro­bleme. O altă lacună este şi aceea că nu ne bucurăm de suficientă îndrumare tehnică. Activiştii C.J.E.F.S. pot ajunge — în cel mai bun caz — o dată pe an intr-o asociaţie sportivă. Existenţa unui consi­liu orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport a­r schimba in bine" situaţia. Poate că şi un sprijin organizat al profesori­lor de educaţie fizică ne-ar fi de folos...“ MARCELA SAvIANU: „Deşi femeile iubesc sportul, procen­tul celor care-l practică este încă mult prea­­mic. Şi, in mod sigur, se pierd multe talente, multe locuri fruntaşe în marile întreceri. Cauzele sunt, după opinia mea, multiple : comodi­tatea multora dintre fetele ti­nere, inexistenţa unor baze sportive in apropierea locului de muncă, clemenţa profesori­lor de educaţie fizică faţă de absenţele elevelor la orele de sport — ceea ce le creează ste­reotipul... ignorării efortului fizic — şi o propagandă inun­dată de mult prea multe ge­neralităţi. Nu este de ajuns să spui sau să scrii „Practicaţi sportul ci este nevoie să arăţi „de ce“, să îndrumi — „unde“, „ce sport“, să infor­mezi — „cindi“. Ar trebui să cădem de acord că posibilită­ţile femeilor — evidente şi in sport — nu sunt suficient puse in valoare şi ca urmare a fap­tului că se manifestă un inte­res mai mic din partea celor care organizează, îndrumă şi conduc sportul“. LAZAR MOSCOVICI : „Ne­mulţumirea generală faţă de realizările în domeniul perfor­manţei este justificată. Sigur, motivele arătate sunt şi ele valabile. Dar eu cred că tine­rii pe care-i îndrumăm spre rezultate nu ieuncesc sufici­ent, nu dovedesc tragere de inimă, ei socotesc că tot ce li se oferă li se cuvine, iar ceea ce li se cere este exagerat. Ar trebui traşi la răspundere, ar trebui să dea socoteală pentru cit şi cum muncesc, pentru modul cum îşi petrec timpul liber şi — mai ales — pentru modul cum fructifică investi­ţiile care se fac pentru pre­gătirea lor. Şi mai este ceva. Vorbim de educarea tineretului sportiv, dar uneori ocolim toc­mai locul cel mai propice pen­tru aceasta, cel mai eficient : locul de muncă. Oare nu este munca cel mai bun educator ? Oare nu sunt tovarășii de mun­că cei care pot să-l ajute cel mai bine pe tînărul sportiv ? Cocoloșindu-i, înlesnindu-le es­camotarea îndatoririlor de muncă le facem un mare rău lor şi unul — numai în teorie mai mic — nouă“. GHEORGHE RACZ : „Totul depinde de oameni , şi condi­ţiile materiale care pot de­veni mai bune.Drtai bogate prin eforturile noastre ale tuturor, şi performanţele — rod al sir­­guinţei, abnegaţiei şi conştiin­ciozităţii sportivilor şi antreno­rilor. Iată, un singur exemplu: fără condiţii speciale, antre­­nîndu-se pe malul Someşului, in poligoane amenajate ad-hoc, fraţii Birzu, lăcătuşi la Unio, au devenit campioni şi record­mani ai ţării la tir cu arcul. Alţii au şi săli, şi aparate, şi antrenori, şi psihologi, şi me­dici, de toate, şi nu reuşesc. Fără a considera neimportante condiţiile, decisive sunt — după părerea mea — munca, perse­verenţa. Dacă există acestea, vin şi condiţiile. In ceea ce priveşte propaganda sportivă, cred că performerii sunt cel mai eficient mijloc de popu­larizare. Nadia Comăneci a a­­tras spre sălile de gimnastică zeci de mii de copii, iar Ilie Năstase a deschis apetitul tu­turor spre tenis“. Dezbaterea sportului sătmă­­rean, realizată de muncitori pa­sionaţi ai exerciţiuluui fizic, din care am redat cîteva dintre o­­piniile ce ni s-au părut a fi esenţiale, a scos in evidenţă o seamă de resurse nevalorificate care ar putea contribui decisiv la o şi mai amplă dezvoltare a mişcării sportive din acest judeţ. Am reţinut, deci : " Se impune o mai susţinu­tă activitate de îmbogăţire a bazei materiale, îndeosebi r a­­menajarea de terenuri în ime­diata apropiere a întreprinde­rilor şi şcolilor. • Realizarea unei propagan­de eficiente, cu scop de popu­larizare şi îndrumare. • Educarea sportivilor tre­buie să se facă la locul de muncă, direct de către colec­tivul de muncitori. Legarea lor de locul de producţie va con­tribui la creşterea responsabi­lităţii şi conştiinciozităţii în pregătire, la amplificarea am­biţiei de a dobândi succese de prestigiu. • Cadrele tehnice, profesorii de educaţie fizică, antrenorii să aibă un contact organizat cu asociaţiile sportive din în­treprinderi, să urmărească des­făşurarea competiţiilor de ma­se pentru a­­ de a selecţiona elemente talentate. ECHIPA CU... MAI MULTE MOAŞE! în vara anului trecut, du­pă un duel lung cu C.S.M. Drobeta Tr. Severin, Pan­durii Tg. Jiu a reuşit să promoveze în eşalonul se­cund al fotbalului nostru. O promovare mult dorită şi aşteptată de... 30 de ani de toţi cei ce îndrăgesc fotba­lul de pe meleagurile Gor­­jului. Euforia succesului a durat, însă, mult prea mult şi „ciocnirea“ echipei cu ri­gorile Diviziei B a fost dură. în turul campionatului, for­maţia a obţinut rezultate slabe, iar înfrîngerea la scor, pe teren propriu, în partida cu Di­namo Slatina, a o mare decepţie şi dis­cuţii aprinse in rîndul ju­cătorilor. Antrenorul Con­stantin Oţel, energic — cum îi e firea —, bine pregătit şi intransigent, a căutat să redreseze din mers situaţia precară a formaţiei, dar e­­forturile sale n-au avut un sprijin eficient din partea forurilor locale. Iată şi de ce... Echipa se numeşte Pan­durii — jumătate din con­ducerea ei aparţine acestei asociaţii —, dar în acte con­tinuă să fie a... Cimentului, deşi toată lumea ştie că ea este, de fapt, a oraşului ! ? Aşa stînd lucrurile, sarcinile sint pasate de la unii la al­ţii, intr-un triunghi... vicios, din care fiecare caută să se sustragă. Și văzînd că ni­­meni nu ,se străduiește să pună putină ordine in a­­ceastă „încurcătură“ în care se află Pandurii, după în­cheierea turului antrenorul C. Oţel a plecat de la echipă, afirmind că nu va mai reveni la Tg. Jiu. Pină la urmă, s-a întors. „Mi s-a promis ajutor — ne spunea­­ el cu puţin timp­­ în urmă. La Her-­­ culane, împreună­­ cu colaboratorul­­ meu A. Stănescu,­­ am desfăşurat o­­ pregătire foarte bu-­­ nă şi sperăm să reuşim un retur care să îndepărteze echipa de zo­na locurilor retrogradante. In lot se află cîţiva jucători tineri de certă perspectivă (Papadopol, Mihuţ, Băluţă, Croitoru), pe care ne ba­zăm pentru a putea mă­ri forţa de joc a echipei. Dar, repet, menţinerea în Divi­zia B va depinde înainte de toate de felul cum vom fi sprijiniţi pe plan local in tentativa noastră“. Va depinde, în primul rind, de cele cîteva... moaşe actuale ale Pandurilor, da­torită cărora echipa ar pu­tea rămine (sau nu) acolo unde a promovat după o aşteptare de trei decenii. Laurenţiu DUMITRESCU produs riNALIZARI SLABĂ, VECHEA POVESTE în ansamblu, turneul orga­nizat sâmbătă şi duminică la Ploieşti a fost destul de reuşit. Pe Ungă cele două divizionare A (Petrolul şi Universitatea Craio­va), au contribuit la aceasta şi două bune formaţii din Divizia C — Poiana Cimpina (antrenor Tudor Dima) şi Chimia Brazi (pregătită de Petre Dragomir). Cîmpinenii au făcut o partidă excelentă simbătă, cind au în­vins pe Universitatea Craiova cu 1-0, şi au confirmat părerile bune în finala cu Petrolul. Mulţi se aşteptau ca trofeul să şi-l dispute cele două diviziona­re­­. Dar n-a fost aşa. Craio­­venii s-au comportat slab în pri­mul joc şi au fost învinşi, pen­tru ca duminică să fie conduşi cu 1-0 de către echipa din Brazi aproape o oră, perioadă în care au arătat din nou unele carenţe, îndeosebi la finalizare. Ştim, te­renul a fost greu (îngheţat, alu­necos), dar marile ratări ale lui Bălăci (5 la număr) sunt neper­­mise pentru un asemenea jucător. Ritmul de joc în partidele vi­zionate duminică a fost bun, a­rătînd că în privința pregătirii fizice s-au dobindit acumulări importante în perioada aceasta. La Universitatea rămine, însă, de lucrat în privinţa construcţiei jocului, pe compartimente (­în­deosebi la linia de mijlocaşi) şi în ansamblul echipei. Au ieşit la iveală lipsuri mai vechi, cum ar fi căratul inutil al balonului (Donose, Marcu, Beldeanu, Bă­lăci), întîrzieri în transmiterea acestuia (Negrilă, Berneanu, Do­nose, Ungurean­u), complicări inutile şi riscante în dauna jocu­lui simplu (Ştefănescu, în special). Cît priveşte Petrolul, ea ne-a arătat din nou aceeaşi disciplină de joc şi seriozitate. Rămine şi aici, ca principal obiectiv pentru perioada ce urmează, îmbunătă­ţirea eficacităţii, şutul la poartă (State, Toporan, FI. Nicolae, An­­gelescu). In acest sens ni se pare că Dobrescu (adus de la Metalul Plopeni) va fi o rezolvare. Pe lingă capacitatea de efort, el a arătat şi calităţi bune de şuter. Constantin ALEXE ŞTIRI ® ŞTIRI © ŞTIRI ® ŞTIRI ® ŞTIRI • PE STADIONUL DINAMO are loc astăzi, cu începere de la ora 15.15, o partidă ce se anunţă interesantă şi în care echipa gazdă primeşte replica formaţiei F. C. Baia Mare. • „CUPA SILVIU PLOIEŞTEA­NUL la Braşov se vor disputa astăzi primele meciuri din ca­drul ediţiei a 8-a a competiţiei dotată cu „Cupa Silviu Ploieştea­­nu“. Participă 12 echipe, împăr­ţite în două serii. Iată progra­mul primei etape : Steagul roşu — Precizia Săcele, Nitramonia Făgăraş — Carpaţi Braşov şi C.S.U. Braşov -- Chimia Oraş Victoria (seria I), I.C.I.M. Braşov — Metrom, Tractorul — I.T. Bra­şov şi Utilajul Făgăraş — Tor­pedo Zărneşti (seria a II-a). (C. GRUIA, coresp.). • CHIMIA RM. VILCEA — U­­NIREA ALEXANDRIA 3—1 (1—1). Golurile liderului seriei a II-a a Diviziei B au fost marcate de G. Stan, Savu (din penalty) şi Stanca. Pentru Unirea a înscris Radu. (P. GIORNOIU, coresp.). O U.T.A. SUSŢINE TREI PAR­TIDE IN CEHOSLOVACIA. In cadrul turneului pe care îl între­prinde în Cehoslovacia, U.T.A. va întîlni la 3 şi 5 februarie (la Praga şi Rakovnik) selecţionata de tineret a ţării gazdă, iar la 7 februarie (la Brno) liderul campionatului cehoslovac, forma­ţia Zbrojovka. A AST­AZI, LA bacău, se va disputa un atractiv meci de ve­rificare în care se vor întîlni di­vizionarele A S.C. Bacău şi Po­litehnica Iaşi. • ISAIA A RAMAS ACASĂ. Am fost informaţi că forul de specialitate nu a aprobat ca ju­cătorul Isaia să plece în turneul pe care echipa lui, C.S. Tîrgo­vişte, îl efectuează în prezent in Liban. Aceeaşi măsură va fi lua­tă în cazul acestui fotbalist şi cu prilejul primei deplasări pe care lotul naţional de juniori o va face în perioada următoare. O măsură binevenită. Poate că, ră­mas acasă, tânărul Isaia va me­dita asupra comportării sale și va redeveni, într-adevăr, o spe­ranță a fotbalului nostru. Din viaţa cluburilor ŞOIMII SIBIENI ÎŞI PREGĂTESC ZBORUL... 7 In două rînduri, Şoimii Sibiu au pierdut din... înălţime, rotind mult iivnita promovare în Divi­zia A. Dintr-o mie şi unul de motive. Epuizată, parcă, de a­­cest efort, acum un an echipa din oraşul de pe malul Cibinului se afla aproape în postura de retrogradată. Refluxul neaşteptat a fost discutat pe larg de con­ducerea clubului şi de factorii locali, hotărîndu-se o serie de măsuri, printre care şi aceea ca soarta echipei să fie încredin­ţată antrenorului Bratu Panteli­­mon, revenit în oraşul natal care l-a lansat ca jucător. Prin mun­că, disciplină şi ambiţie din partea tuturor, ,,obiectivul­ sal­­vării“ a fost îndeplinit. Acum, la jumătatea unei noi ediţii a diviziei secunde, F.C. Şoimii are o zestre de 17 puncte în clasamentul seriei a II-a. Pu­tea să aibă 19 (bilanţul ar fi fost în acest caz şi mai mulţumi­tor) dacă în etapele 7—8, dispu­tate acasă, nu interveneau două meciuri egale surprinzătoare (0—0 cu Carpaţi Sinaia şi 2—2 cu Progresul Bucureşti). Biroul clu­bului a tras un nou semnal de alarmă şi împreună cu conduce­rea tehnică s-au analizat cauzele semieşecurilor, luîndu-se măsuri în consecinţă. Rezultatul : pierde­rile de pe teren propriu au fost... recuperate la Alexandria şi la Plopeni. Iată doar două din as­pectele muncii operative desfă­şurate de conducerea clubului, în care activează un mănunchi de oameni inimoşi ca Vasile Lupea — preşedinte, Remus Medrea şi Mircea Rodeanu — vicepreşedinţi, Nicolae Roman, Ion Botezan, Nicolae Băcilă — membri. Aplicarea riguroasă a regula­mentului de ordine interioară (a­­fişat şi în vestiarul jucătorilor), discutarea fiecărei abateri — oricit de neînsemnată ar părea ca­­ în şedinţele de analiză organiza­te după fiecare joc în parte au dus la instaurarea în cadrul colecti­vului a unei atmosfere de disci­plină şi responsabilitate. Aşa se explică şi faptul că în tot se­zonul de toamnă echipa sibiană a avut doar doi jucători suspen­daţi : o etapă pentru Oprea (a­­cumularea a 3 cartonaşe galbe­ne) şi una pentru Rotaru (elimi­nare pentru atac neregulamentar asupra rapidistului Manea). In mod firesc, in centrul aten­ţiei s-a situat şi problema schim­bului de mîine, adică a copiilor şi juniorilor, capitol vital pentru o echipă care doreşte să-şi pre­gătească, în timp şi cu multă temeinicie, „rampa de relansare“ a aspiraţiilor sale la promovare. Prima acţiune a fost „aruncarea balastului“ din centrul de pregă­tire, oprindu-se doar copii şi ju­niori de reală perspectivă. Aşa se face că Sibiul are acum în campionat o foarte tînără şi ta­lentată echipă de juniori (14 ani media), în care evoluează doi jucători reţinuţi pentru lotul re­publican : mijlocaşul Bogdan Kerekeş şi portarul Liviu Coman , fiul fostului portar divizionar A cu acelaşi nume. „Vor mai veni şi alte selecţii şi îmbună­tăţiri la centrul de copii şi ju­niori, pentru a recupera nişte ani pierduţi care au păgubit prima echipă de elemente valo­roase“, spune preşedintele clubu­lui, Vasile Lupea. Este un semn de remediere a acelei insufici­ente productivităţi a centrului respectiv. Pregătirea viitorului zbor la altitudine al Şoimilor Sibiu este însă indisolubil legată şi de rezolvarea altor probleme. De pildă: » Clubul nu are un teren gazonat pentru pregătirea copiilor şi juniorilor. » „In fru­mosul cartier Hipodrom, unde trăiesc aproape 50 000 de locuitori, edilii n-au­­lăsat nici cel mai mic spaţiu pentru amenajarea de microterenuri pentru joaca copii­lor şi, atunci, cum să apară ur­maşii lui Oană, Apolzan, Drago­man, Greavu, Văcaru 7“ (Nicolae Roman) . „Puţini, foarte puţini sibieni mai răspund la apelurile clubului, pentru a deveni supor­teri activi ai echipei, în scopul de a-i sprijini în acţiunea de autofinanţare“ (medic stomatolog Ionel-Ovidiu Perde). E drept că şi conducerea clubului a dezarmat repede la replica primită : „Mai întii intraţi in Divizia A şi după aceea vom vedea noi...“ Deşi mai normal ar fi ca fotbalul sibian SA FIE AJUTAT ACUM, CU nădejde, de toţi iubitorii acestui sport, de toţi factorii locali. Stelian TRANDAFIRESCU 7

Next