Sportul, februarie 1978 (Anul 34, nr. 8773-8796)
1978-02-01 / nr. 8773
Pe pista de vite/ă de la Tuşnad PR MA EDiJIE A CAMPIONATELOR INTERNATIONALE ALE ROMÂNIEI La sfîrşitul acestei săptâmîni, simbătă şi duminică, pe pista lacului Ciucaş din staţiunea Tuşnad-Băi vor avea loc două mari competiţii la patinaj viteză : campionatele internaţionale ale României, organizate pentru prima oară la „viteză“, şi campionatele naţionale la multialion pentru seniori şi senioare. Cele două întreceri se vor desfăşura concomitent. La ediţia inaugurală a campionatelor internaţionale vor fi prezenţi patinatori din România, R.D. Germană, Polonia şi Ungaria. Tinerii patinatori români, care se pregătesc pentru tradiţionala intilnire internaţională „Cupa Prietenia“, ce va avea loc in zilele de 8—12 februarie în capitala R.D. Germane, participă la turnee peste hotare. Astfel, un lot de vitezişti compus din T. Faraoneanu (I.E.F.S.), T. Kopacz (S.C. M. Ciuc), Z. Adorján (Tractorul Braşov) şi Ibolya Szatmári (Mureşul Tg. Mureş) — antrenor Maria Taşnadi — concurează azi şi mîine la Budapesta. O altă grupă de juniori — formată din Maria Pardi, D. Jenei, S. Anghel (C.S.Sc. Viitorul Cluj- Napoca) şi St. Erdos (C.S.M. Cluj-Napoca) şi condusă de antrenorul Mihai Timiş — va evolua in zilele de 4 si 5 februarie la un important concurs internaţional la Zakopane (Polonia). ★ ÎNTÎLNIRI INTERNAŢIONALE DE TENIS In cadrul pregătirilor pentru activitatea competiţională pe teren acoperit, cit şi pentru reluarea celei în aer liber, echipe din prima divizie de tenis au susţinut cîteva întîlniri internaţionale. DINAMO BRAŞOV — M.T.R. BUDAPESTA 3—2. Disputa a avut loc în Sala sporturilor din Braşov. S-au desfăşurat meciuri de bun nivel tehnic, evidenţiindu-se Camelia Chiriac şi Octavian Vilcioiu (de la gazde) şi Árvai Katalin şi Lukacs Gabor (de la oaspeţi). Rezultate tehnice : Roxana Cocişiu — Arvai Katalin 3—6, 3—6 ; Camelia Chiriac — Kliment Gyöngyi 6—2, 6—2 ; Andrei Ţăranu — Böröcz Arpad 5—7, 6—3, 6—3 ; Florin Borzea — Lukacs Gabor 3—6, 2—6 ; Octavian Vilcioiu — Szöcsik András 7—5, 6—4; Carol GRUIA — coresp. M.G.U. MOSCOVA — POLITEHNICA BUCUREȘTI 6—7. Cîteva rezultate : Zaiţev—Geantă 4—6 6—2, 6—2 ; Kalevod — Niţă 7—6, 2—6, 6—7 ; Cesalov — R. Bădin 6—6, 4—6, 6—3 ; Jurba — Pavel 4—6, 3—6 ; Valentev — Curcă 2—6, 6—7 ; Olga Miklaşevskaia — Mihaela Flores 6—3, 6—3. întîlnirea s-a desfăşurat în sala de sport a Universităţii din Moscova. ARŢAGUL" CĂPITANULUI DE ECHIPĂ! In actualul sezon competiţional, reprezentativa de hochei a ţării noastre are un nou căpitan, în persoana lui Doru Tufeanu. Cinstea care i s-a făcut acestuia, prin acordarea funcţiei de căpitan al echipei naţionale, reprezintă, totodată, o recunoaştere a calităţilor tehnico-tactice care l-au ajutat pe Tureanu să devină unul dintre cei mai valoroşi jucători ai generaţiei sale. In acelaşi timp, această funcţie îi impune lui Tureanu şi un plus de responsabilitate, de exigenţă, faţă de activitatea proprie, faţă de activitatea coechipierilor săi. Iată de ce n-am înţeles „arţagul“ manifestat de Tufeanu în partida susţinută duminică. Bineînţeles, atitudinea sa n-a trecut neobservată arbitrului, care, pe bună dreptate, l-a eliminat de trei ori din joc, o dată pentru 5 minute. Asemenea gesturi nechibzuite pot avea însă consecinţe neplăcute pentru întreaga echipă ! Ele sunt de neadmis, în special, pentru căpitanul formaţiei reprezentative. Tufeanu trebuie să reflecteze serios şi să adopte atitudinea cea mai potrivită! (B. V.). • LA SUCEAVA s-au încheiat întrecerile turului al treilea, grupa I, in divizia juniorilor, in cadrul cărora hocheiştii de la C. S. Şcolar din Bucureşti au obţinut numai victorii : 10—3 cu Metalul Rădăuţi, 4—2 cu C.S. Şc. Galaţi şi 9—2 cu Steaua. Celelalte rezultate : Steaua cu C. S. Şc. Galaţi 6—5 şi cu Metalul 9—4, C. S. Şc. Galaţi cu Metalul 3—1. Pe primul loc al clasamentului se află, în continuare, C. S. Şc. Bucureşti. • LOTUL REPREZENTATIV B s-a aflat pentru un scurt stagiu de pregătire la Suceava, sub îndrumarea antrenorilor C. Dumitraş şi V. Crihan. Lotul a susţinut două partide de verificare cu Metalul Rădăuţi (7—3) şi cu selecţionata judeţului Suceava (12—5). Cele mai multe goluri au fost înscrise de Herghelegiu — 4, Dumitru şi Peter — cite 3. (I. MÎNDRESCU — coresp.). o PRIMA REPREZENTATIVA aRomâniei va susţine, joi şi vineri, două meciuri amicale, la Oslo, cu echipa Norvegiei, una dintre viitoarele ei adversare din cadrul grupei B a C.M. de la Belgrad (celelalte participante sunt : Elveția, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Polonia și Ungaria). PE DEALUL SASULUI (Urmare din pag. 1) Jos, de la Podul Dîmboviţa, de la Rucăr... Profesorii argeşeni şi dîmboviţeni nu pierd prilejul de a aranja pentru duminicile următoare întreceri între şcolile lor. „Cind facem un concurs de schi ?“ ,,Oricînd !“. Şi profesorii Ion Trifan, de la Şcoala generală din comuna Dîmbovicioara, Gh. Sfetcu, de la Şcoala generală din Malu cu Flori, pun la punct o confruntare în care la mijloc va fi şi prestigiul judeţelor lor... Pe cele două pîrtii au început marile emoţii. Pe cea argeşeană domină concurenţii din Dîmbovicioara, care ocupă toate locurile podiumului la fond prin R. Căciulă, A. Dobrin, E. Sumedrea — la fete, I. Poponeci, I. Stoian şi I. Ochi—la băieţi. „Este şi firesc, ne spune unul dintre profesori. La Dîmbovicioara copiii învaţă să schieze de la trei ani, iar elevii vin zilnic la şcoală pe schiuri“. La sanie, tot fetele din Dimbovicioara se dovedesc mai pricepute, Rodica Tiucă şi Adriana Dobrin cucerind primele două locuri. Doar la sanie-băieţi reprezentanţii acestei comune au pierdut primul loc (ocupat de Gh. Dulman, din Valea Iaşulu), mulţumindu-se cu poziţia a doua, a lui N. Ochi... Pe pîrtiile şcolarilor din judeţul Dîmboviţa, repurtează cele mai multe victorii reprezentanţii şcolilor de pe Valea... Ialomiţei. Cea mai bună concurenţă este, se vede clar, eleva dintr-a şaptea Maria Benea, de la Şcoala generală din comuna Virfuri. Ea ciştigă şi proba de coborire (urmată de Aurora Chiţulescu din Pucheni) şi pe cea de fond (urmată de colega sa de şcoală Elena Tudor, dintr-a cincea). întrecerea de coborîre-băieţi este dominată de elevii profesorului Ion Bănaru de la Şcoala generală nr. 1 din Pucioasa : T. Pătraşcu, M. Amalfi şi A. Tomescu. In schimb, la fond ciştigă I. Purghel (Micloşanii Mici), urmat de V. Tudor (Virfuri) şi V. Stanciu (Riul Alb). ...Pe nesimţite, ziua a trecut de jumătate. Dîmboviţenii, oaspeţi ai motelului, organizează o frumoasă festivitate de premiere la care ia parte toată lumea. Podiumul — o sanie. Aplauze pentru ciştigători, premii în hanorace şi diplome frumoase oferite de organizatorii etapei (C.J.O.P., Inspectoratul şcolar judeţean şi C.J.E.F.S. Dîmboviţa). Dar mai ales aplauze pentru şoimii care s-au alăturat în concurs pionierilor, pentru premiatul lor, Sorin, care a şi făcut cursa de „rămas bun“, urmărită cu aceeaşi plăcere de toată lumea. Pe platou, lingă podiumul de premiere, a venit şi şeful motelului, Virgil Brătăşanu, care a oferit micilor săi oaspeţi, înainte de plecare, cite un ştrudel cu mere... Apoi caravana a pornit la drum, pe Valea Dîmboviţei în jos. Pe serpentinele de sub Dealul Sasului, in autocare, micii drumeţi trăiau, in linişte încordată, ultimele emoţii ale zilei, împreună cu Dan Voicilă — finalul meciului de handbal România — Ungaria. Golul înscris de Durău avea să provoace o adevărată explozie de bucurie... LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ Şi la LOZ IN PLIC, anul 1978 a debutat cu numeroase şi valoroase ciştiguri in autoturisme şi bani. Iată cîţiva dintre cei mai recenţi ciştigători din ultima perioadă : Stanciu Ion din Tg. Jiu, judeţul Gorj — autoturism „Dacia 1300“ Ilomorodean Andrei Marcel din Bucureşti — autoturism „Dacia 1300" Huluţă Ana din Miercurea Ciuc, Jud. Harghita — autoturism „Dacia 1300“ Grigoraş Gheorghe din Bacău — autoturism „Dacia 1300“ Marcu Gh. Gheorghe din corn. Hotarele, jud. Ilfov — 20.000 Ici Man Ana din corn. Fericei, jud Sălaj — 20.000 lei Iugea Steriu din com. M. Kogălniceanu, jud. Tulcea — 20.000 Ici Păun Florin Vasile din com. Smîrdionsa, jud. Teleorman — în nou lei Gheorghe Lucian din Timişoara — 20.000 Ici Lozul in plic se găseşte în vinzare la toate agenţiile Loto-Pronosport, la vînzătorii volanţi şi la unităţile cooperaţiei de consum, comerţului şi poştei. Nu uitaţi . Jucînd cu perseverenţă la Loz in plic, vă veţi număra şi dv. printre marii cîştigatori ! Tragerea Pronoexpres de astăzi va fi televizată la ora 17,15. Rezultatele vor fi transmise şi la radio in cursul serii. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 29 IANUARIE 1978 Categoria 1 : (13 rezultate) 1 variantă 25% ; Dacia 1300 ; categoria 2 : (12 rezultate) 9,50 variante a 13.380 lei ; categoria 3 : (11 rezultate) 90,00 variante a 2.119 lei. REPORT CATEGORIA 1 : 35.929 lei. Autoturismul Dacia 1300 de la categoria 1 jucat 25% a revenit participantului CONSTANTIN ONEA din BUCUREȘTI. După prima ctapă a Diviziei de lupte greco romane ÎA DINAMO - PENURIERE JUNIORI, LA STEAUA - SCĂDEREA POTENŢIALULUI VAURIG Noua ediţie a Diviziei de lupte greco-romane a debutat sâmbătă în patru localităţi : Bacău (seria I), Bucureşti (seria a II-a), Piteşti (seria a III- a) şi Cluj-Napoca (seria a IV- a). Formula organizatorica adoptată în acest an (seriile au fost alcătuite pe criteriul geografic) s-a dovedit deosebit de eficientă încă de la prima etapă. Seria a II-a, in care sunt incluse toate echipele bucurestene (Dinamo, Steaua, Progresul, Rapid, Metalul şi provincialele Farul Constanţa şi Delta Tulcea este — prin valoarea acestor formaţii — cea mai puternică. In aceste condiţii, la turneele individuale care se organizează cu prilejul fiecărei etape se întrlnesc cei mai mulţi dintre componenţii lotului naţional. Chiar dacă, pentru nevoile echipelor, unii dintre luptătorii fruntaşi concurează la categorii superioare de greutate, nivelul întrecerilor este mult superior ediţiilor precedente, etapele Diviziei constituind pentru toţi sportivii un prilej de verificare serioasă a gradului lor de pregătire, întrecerile de la Bucureşti ne-au oferit prilejul unor constatări pe care le considerăm demne de semnalat. Fără îndoială, echipa Dinamo dispune de cel mai valoros lot de seniori. Dar, cum regulamentul campionatului pe echipe îi obligă pe antrenori să introducă informaţii şi sportivi tineri (juniori), această clauză regulamentară a evidenţiat faptul că in secţia respectivă nu există juniori crescuţi in club care să-şi poată măsura forţele, de la egal, cu colegii lor din alte cluburi. De pildă, Farul, Rapid şi celelalte componente ale seriei a II-a au prezentat mulţi juniori foarte bine pregătiţi (unii, de o valoare remarcabilă chiar şi pe plan internaţional) care au reuşit să-i întreacă şi pe seniori. Etapa inaugurală a scos în evidenţă şi o diminuare vizibilă a potenţialului secţiei clubului Steaua, până nu de mult una dintre principalele pretendente la titlul de echipă campioană. Dealtfel, aşa se şi explică faptul că formaţia militară a fost depăşită şi de Farul, şi de Rapid, ocupînd locul 4. Am apreciat măsura federaţiei de a reuni intr-o serie echipele cele mai puternice, folosind astfel Divizia ca un important mijloc de pregătire pentru luptătorii fruntaşi. Sugerăm, insă, ca la această grupă să se asigure şi un arbitraj corespunzător. Am remarcat competenţa şi corectitudinea unor arbitri ca M. Strulovici (Galaţi), A. Toth (Braşov), I. Teodorescu (Bucureşti), dar, în acelaşi timp, am semnalat şi prezenţe nedorite la o întrecere de acest nivel. Sperăm ca la etapele viitoare F.R. Lupte să programeze pentru această serie arbitri capabili să se comporte la nivelul competiţiei. Mihai TRANCA ACTUALITĂŢI DIN VOLEI • ANTRENORII LOTULUI NAŢIONAL FEMININ. A fost stabilit colectivul de tehnicieni care se va ocupa de pregătirea lotului reprezentativ de senioare : Sandy Chiriţă şi Gyula Bartha. Coordonatorii activităţii lotului sunt antrenorul emerit Gh. Constantinescu şi dr. Gabriel Cherebeţiu. N. GANI, NOUL ANTRENOR AL ECHIPEI VOINŢA. Pregătirea divizionarei A feminine Voinţa Bucureşti a fost încredinţată fostului jucător Nicolae Gani, care-l înlocuieşte pe C. Wesselly. • RESTANŢELE LA NORMELE DE CONTROL. Astăzi şi miine, in Capitală, sportivilor care nu au trecut pină in prezent normele de control (şi, prin urmare, nu au avut drept de joc) li se oferă o nouă posibilitate de a le susţine. O „CUPA C.S.U.“. La Piteşti s-au desfăşurat întrecerile din cadrul „Cupei C.S.U.“, competiţie la care au participat divizionarele B masculine Petrolul Ploieşti, C.F.R. Bucureşti, SARO Tîrgovişte şi C.S.U. Piteşti. Cupa a revenit echipei tirgoviştene (2—3 cu Petrolul, 3—2 cu C.F.R. şi 3—0 cu C.S.U.), urmată de cea bucureşteană. (M. Avanu, coresp.). O MECI INTERNATIONAL AMICAL. C.S.U. Baia Mare — Spartak Ivano Frankov (U.R.S.S.) 0—3 (—14, —5, —6). UN NOU CLUB DE RUGBY: SPORTUL STUDENŢESC Rugbyul românesc a împlinit şase decenii şi jumătate. Cam tot atîţia ani numără şi prima echipă de rugby universitară din ţara noastră, Sportul studenţesc. O existenţă lungă, care se confundă, aşadar, cu însăşi istoria sportului cu balonul oval de la noi, o perioadă în care rugbyştii universitari şi-au înscris în palmares 8 titluri de campioni naţionali ; de 7 ori ei au fost ciştigători ai „Cupei României“ şi de 2 ori ai „Cupei Federaţiei“. Ca o recunoaştere a meritelor lor la dezvoltarea acestei discipline in rîndul tineretului studios, cit şi la creşterea rugbyului in general, s-a aprobat, recent, ca Sportul studenţesc să devină club de rugby, a doua asemenea unitate de performanţă înfiinţată după R.C. Griviţa Roşie. O încredere onorantă, reliefată şi de faptul că Sportului studenţesc i-au fost înminate de către Ion Nae, secretar al C.M.E.F.S. Bucureşti, Diploma de onoare şi Cupa C.M.E.F.S. Bucureşti, ca preţuire pentru întreaga activitate desfăşurată. Momentul de constituire a clubului a prilejuit o intilnire emoţionantă intre generaţiile de rugbyşti. Au venit la intilnire foşti internaţionali : R. Eckert, A. Mărăşescu, Gh. Fântâneanu, I. Popa, Gh. Wirth, G. Aman, unii dintre ei activînd cu decenii în urmă sub culorile studenţeşti. N-a lipsit nici generaţia celor care abia acum învaţă tainele acestui bărbătesc joc şi care, prin elevii Călin Nistor şi Viorel Ivaşcu, a asigurat că va fi demnă purtătoare a ştafetei. Au fost insă mult mai mulţi cei prezenţi la acest eveniment deosebit de important. în sală s-au aflat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, ai Centrului universitar, ai federaţiei, ai tuturor echipelor din Capitală, ai studenţilor, ai părinţilor lor. S-au spus multe lucruri frumoase, emoţionante. Dar nu a fost numai o intilnire omagială, ci şi una de lucru, cu acest prilej fiind formulate interesante propuneri privind îmbunătăţirea activităţii in cadrul clubului. Am reţinut, printre altele, cele afirmate de conf. dr. ing. Florea Chiriac, prorector al Institutului de construcţii, preşedintele clubului . „Rugbyştii de la Sportul studenţesc îşi propun, în primul rind, să contribuie prin toate mijloacele la propăşirea acestui sport în rîndurile tineretului studios, fiind un model din toate punctele de vedere. De asemenea, ei se vor strădui să-și aducă un cit mai substanțial aport la dezvoltarea generală a rugbyului românesc". Emanuel FÂNTÂNEANU PROFESORI! ELEVI! UN CONSILIER AUTORIZAT — UN DEN STAUHO!! PENTRU ORGANIZAREA EXCURSIILOR OFICIUL JUDEJEAN DE TURISM « °'•Formatori de turism bine pregătiţi, dispunind de cunoştinţe mulţilaterale, precum şi de o documentaţie bogată vă pot oferi un spri- 2 l'nr° ,,i‘C°Lr'? alegerea Taseelor, in stabilirea tematicii excursiilor. 5 ' J judeţean de turism vă poate asigura, in acelaşi timp, milotice de transport confortabile, servicii de ghid, cazare si masă in unităţi de categorie preferată etc. 5 ai n IMPORTANTA aceasta perioadă se beneficiază de reduceri la transportul cu ? ° °C.a,e. Vm!cr°^UM’ diferenţiate pentru excursiile organizate X cursul sap.amint, (lun, vineri) faţă de cele care au loc simbătă X duminica şi in zilele de sărbători legale. AXHXvv I NU VĂD CEI BUNI ÎN PROPRIA CURTE... cad?U1 tre cut din Prima detam * lunii decembrie, anumit inaugurarea în Capitală tuimin puitor patinoare nărui Printre ele şi patinoa- — bagr.wplasat Pe terenurile de - ale Stadionului tineri străin 0 oglindă de gheaţă 0 lLai4cit°are 10 miînind seama de buna ca- 0 a gheţii, de faptul că 0 J^dionul tineretului este si- 0 urat în apropierea mai Inultn *or Şcoli generale şi licee, era de aşteptat ca această bază sportivă sezonieră să fie frecventată zilnic ^ mare număr de amatori de patinaj. Dar, tn aproximativ două luni de existenţă — timp în care D. Dragu, amenajatorul bazei sportive, şi ajutorul său, C. Anghel, s-au străduit, zi de zi, să întreţină gheaţa în cele mai bune condiţii — patinoarul de la Stadionul tineretului a fost vizitat de un nH,Inar neînsemnat de tineri. Cind şi cînd veneau aici să patineze cîte doi-trei amatori (nu unele zile mei atît), în timp ce gheaţa patinoarului artificial Fioreasca (uneori de o calitate... îndoielnică) era arhiaglomerată. Este regretabil că bunele intenţii ale administraţiei Stadionului tineretului nu sînt onorate, în primul rînd de Clubul sportiv şcolar, al cărui sediu se află chiar in incinta frumoasei baze sportive de la şosea ! Clubul sportiv şcolar are secţie de patinaj, încadrată cu trei antrenori, pe care îi poţi intîlni zilnic desfaşurîndu-şi activitatea la... patinoarul Floreasca, în condiţiile arătate mai sus. Accesul la patinoarul Stadionului tineretului este gratuit ; în imediata apropiere a gheţii se găsesc vestiare încălzite, iar adminis- t traţia bazei este oricînd dispusă să pună la dispoziţia solicitanţilor staţia sa de amplificare, prin care să se poată transmite melodiile necesitate de pregătirea sportivilor. Aici, la patinoarul stadionului, secţia de patinaj a C.S.Ş. ar putea organiza şi cursuri de iniţiere in patinaj, precum şi concursuri de selecţie, iar şcolile generale şi liceele din zona respectivă ar putea folosi patinoarul pentru organizarea concursurilor de viteză din cadrul „Daciadei“. Este păcat ca un asemenea patinoar, pentru întreținerea căruia se consumă multă energie și bani, să rămînă nefolosit, să nu-și poată îndeplini menirea... Gheorghe STEFANESCU 5 IN S A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Campionatele de radio telegrafie sală UNIRII ANUNŢĂ O IIMNSĂ NOTIUNE Ieri s-au încheiat, la Radioclubul judeţean Prahova din Ploieşti, Campionatele republicane de radiotelegrafie sală — regularitate, recepţie viteză şi transmitere viteză. Timp de patru zile, cei mai buni radiotelegrafişti din ţară, calificaţi din etapele judeţene, şi-au desemnat campionii. Ca noutăţi ale ediţiei din acest an a competiţiei — cea de-a 17-a — notăm : participarea pentru prima dată la întreceri a juniorilor mici — copii pină la 15 ani — precum şi participarea, tot pentru prima dată, la probele de recepţie viteză, a tuturor categoriilor de sportivi. Aceste măsuri introduse în regulamentul de desfăşurare a competiţiei au dus la sporirea numărului de concurenţi — dublu faţă de anul trecut — şi la dispute deosebit de atractive. Ca de obicei, lupta s-a dus, atât la seniori, cât şi la juniori mari, între fruntaşii ediţiilor trecute. Dintre juniorii mici s-au remarcat Alexandru Hera din Bucureşti, Stelică Limona — Constanţa, Mihai Costache — Iaşi şi alţii, ale căror rezultate prevestesc că nu peste mult timp tiparele vor fi sparte şi în această disciplină tehnico-aplicativă, tot mai mulţi tineri numărîndu-se printre protagoniştii întrecerilor. Clasamente. Regularitate. Juniori mici : 1. S. Limona, 2. A. Hera, 3. Georgeta Coman — Prahova. Juniori mari : 1. Mihai Budişteanu — Prahova, 2. Janeta Manea — Bucureşti, 3. Mihai Costache — Iaşi. Seniori : 1. Gheorghe Cimpeanu — Prahova, 2. Radu Bratu — Constanţa, 3. Corneliu Merluşcă — Bacău. Pe echipe : 1. Radioclubul municipiului Bucureşti, 2. Radioclubul Prahova, 3. Radioclubul Constanţa. Recepţie viteză. Juniori mici: 1. A. Hera, 2. S. Limona, 3. Karl Lux — Timiş. Juniori mari : 1. Janeta Manea, 2. M. Budişteanu, 3. M. Costache. Seniori : 1. R. Bratu, 2. Pavlic Coca — Suceava, 3. C. Merluşcă. Transmitere viteză. Juniori mici : 1. A. Hera, 2. S. Limona, 3. Adrian Udrescu — Bucureşti. Juniori mari : 1. M. Budişteanu, 2. M. Costache, 3. Floarea Gemănaru — Suceava. Seniori : 1. Gh. Cimpeanu, 2. R. Bratu, 3. C. Merluşcă, I. HOABAN Pregătirile pentru retur — In spiritul exigenţei şi responsabilităţii F.C.M. REŞIŢA CREDE, TOTUŞI, ÎN ŞANSA SALVĂRII DE LA RETROGRADARE Argumentul principal : o instruire superioară cantitativ şi, mai ales, calitativ celei din sezonul trecut sezonul trecut „Numai printr-o minune F.C.M. Reşiţa mai poate scăpa de la retrogradare“ , înclină să creadă cei mai mulţi dintre iubitorii fotbalului. „Fiecare cu părerea lui“, pare să spună antrenorul Ion Motroc şi fotbaliştii de la F.C.M. Reşiţa, pe care ii pregăteşte de la începutul actualei perioade de iarnă împreună cu colegul său Dănilă Otiman. „Credem in şansa noastră de a supravieţui în prima divizie, afirmă preşedintele clubului din Valea Comanului, prof. Valentin Munteanu, adică într-o minune nu numai teoretic, ci şi practic realizabilă“. Sporind intr-o asemenea fericită eventualitate, conducătorii şi jucătorii reşiţeni îşi amintesc, desigur, şi aduc în sprijinul optimistelor lor declaraţii exemplul formaţiei C.F.R. Cluj-Napoca, aceea care, cu ani în urmă, aflată după prima parte a campionatului tot pe ultimul loc in clasament şi doar cu 8 puncte, a reuşit ceea ce părea, practic, de domeniul imposibilului, să se menţină în prima divizie. Dar, ca istoria să se repete, de astă dată în favoarea echipei F.C.M. Reşiţa, nu este de ajuns simplul argument pe care-l oferă experienţa altora. Mai este nevoie şi de altceva mult mai important, cu o pondere decisivă la termenul scadent al campionatului. Şi acest altceva ţine de capacitatea fotbaliştilor reşiţeni de a depăşi marile dificultăţi ale competiţiei cu mijloacele pe care Ie pune la dispoziţie, înainte de orice, o pregătire exemplară, fără fisuri. Antrenorul Ion Motroc a ştiut bine acest lucru cînd şi-a asumat responsabilitatea preluării conducerii tehnice, din mers, a unei echipe aflată foarte aproape de graniţa Diviziei B. De aceea, nu şi-a făcut simple iluzii, plecînd de la ideea că „încercarea moarte nu are“. Analizînd sub toate aspectele situaţia reală a echipei, el a ajuns la concluzia că există la indemnia elevilor săi posibilitatea reală a creşterii randamentului colectiv pe seama unui proces de pregătire superior — ca volum şi mai ales calitativ — instruirii desfăşurate pină acum. Acesta a fost, de altfel, şi punctul de plecare — şi principalul punct de sprijin — în temerara tentativă a salvării de la retrogradare. Şi intr-adevăr, am avut, recent, prilejul să ne convingem că la F.C.M. Reşiţa există in prezent un climat de muncă favorabil obţinerii unor rezultate care în ansamblul lor să permită redresarea echipei și chiar plasarea în finalul întrecerii dincolo de limita care separă absolventele de repetente, fără ca acest lucru să treacă neapărat drept o minune. Pe pantele din jurul Predealului, in această etapă a pregătirii, Windt, Ilieş, Bochiş, Hergane, Filipescu, Boţonea, Poraţchi, Chivu, Irimie, Uţiu, Gabel, Portic, Bora, lovati, Doja (transferat de la Gloria Reşiţa), Atodiresei, Bojin, Oancea, Florea, Mioe şi Telescu au dovedit zi de zi adeziunea lor la ideea instruirii conştiente, fără menajamente, care să le dea forţa şi rezistenţa necesară depăşirii obstacolelor competiţionale. Au mai fost, ce-i drept, pe ici şi colo, şi unele încercări, unele mai timide, altele mai îndrăzneţe, de a scăpa cit de puţin din chingile efortului. Dar nici antrenorii şi mai ales medicul echipei, dr. Ion Şerbescu, nu s-au lăsat „fentaţi“ în astfel de împrejurări, acesta din urmă spunîndu-le celor care sperau poate o uşurare fără temei obiectv : „nu aveţi nici o şansă la mine. La treabă, dacă vrem să facem ceva“. Dar grijile actuale ale conducerii F.C.M. Reşiţa şi ale antrenorului echipei nu s-au rezumat, cum s-ar crede, doar la ceea ce rezultă din datele ciclului de pregătire. Complexitatea acţiunii in perspectivă, de a se desprinde din „zona de foc“ a clasamentului, presupune încă multe alte probleme, unele mai dificile decit altele. Aşa de pildă, preşedintele clubului, V. Munteanu, ne-a vorbit de necesitatea unei reechilibrări treptate pe plan psihic a formaţiei, care resimte încă efectele unui traumatism moral creat de nereuşitele din toamna anului trecut. Antrenorul I. Motroc, convins că în cadrul lotului există multe valori individuale capabile să dea şi conţinut şi culoare jocului echipei, se arăta preocupat de a găsi mijloacele de mobilizare a tuturor resurselor acesteia , de a-i învăţa foarte bine pe elevii săi o serie de lucruri, legate de joc, pe care să le aplice cu maximum de randament , de a pregăti cu cea mai mare atenţie meciul pe teren propriu, plecînd de la ideea că situaţia actuală a echipei se datorează în principal pierderii unui mare număr de puncte in partidele susţinute acasă. De asemenea, conducerea tehnică şi-a propus să facă totul pentru creşterea responsabilităţii morale a jucătorilor faţă de colectiv, faţă de club, faţă de fotbal in general şi de oraşul pe care il reprezintă. Pentru că nu trebuie trecut cu vederea faptul că adevăraţii suporteri ai echipei F.C.M. Reşiţa sunt încă alături de ea, cred în redresarea ei şi că cei mai mulţi nici nu vor să se gîndească la alternativa retrogradării în „B“, optimismul lor fiind exprimat cum nu se poate mai plastic în cuvintele şoferului Ilie Doroftei, de pe autobuzul cu care echipa s-a deplasat la Predeal . „Dacă n-aş fi sigur că băieţii noştri scapă, plecam de mult cu maşina şi îi lăsam să vină, la Reşiţa, pe jos“. Mihai IONESCU MAI IMPORTANTE SUNT MUNC PERSEVERENŢA! (Urmare din pag. 1) sătmărean. Astfel, baza materială este insuficientă pentru desfăşurarea unei activităţi la nivelul exigenţelor internaţionale. O sală de sport polivalentă — de exemplu — ar da posibilitate ca în Salu Mare 85 la sută din sportivi să-şi continue activitatea de pregătire şi competiţională pe timpul iernii. Este şi vina noastră. Nu folosim suficient căile pe care democraţia socialistă ni le pune la îndemînă. Dacă, de pildă, am pune problema bazei materiale in discuţia Consiliilor oamenilor muncii, a deputaţilor, cu siguranţă că am reuşi să rezolvăm multe dintre probleme. O altă lacună este şi aceea că nu ne bucurăm de suficientă îndrumare tehnică. Activiştii C.J.E.F.S. pot ajunge — în cel mai bun caz — o dată pe an intr-o asociaţie sportivă. Existenţa unui consiliu orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport ar schimba in bine" situaţia. Poate că şi un sprijin organizat al profesorilor de educaţie fizică ne-ar fi de folos...“ MARCELA SAvIANU: „Deşi femeile iubesc sportul, procentul celor care-l practică este încă mult preamic. Şi, in mod sigur, se pierd multe talente, multe locuri fruntaşe în marile întreceri. Cauzele sunt, după opinia mea, multiple : comoditatea multora dintre fetele tinere, inexistenţa unor baze sportive in apropierea locului de muncă, clemenţa profesorilor de educaţie fizică faţă de absenţele elevelor la orele de sport — ceea ce le creează stereotipul... ignorării efortului fizic — şi o propagandă inundată de mult prea multe generalităţi. Nu este de ajuns să spui sau să scrii „Practicaţi sportul ci este nevoie să arăţi „de ce“, să îndrumi — „unde“, „ce sport“, să informezi — „cindi“. Ar trebui să cădem de acord că posibilităţile femeilor — evidente şi in sport — nu sunt suficient puse in valoare şi ca urmare a faptului că se manifestă un interes mai mic din partea celor care organizează, îndrumă şi conduc sportul“. LAZAR MOSCOVICI : „Nemulţumirea generală faţă de realizările în domeniul performanţei este justificată. Sigur, motivele arătate sunt şi ele valabile. Dar eu cred că tinerii pe care-i îndrumăm spre rezultate nu ieuncesc suficient, nu dovedesc tragere de inimă, ei socotesc că tot ce li se oferă li se cuvine, iar ceea ce li se cere este exagerat. Ar trebui traşi la răspundere, ar trebui să dea socoteală pentru cit şi cum muncesc, pentru modul cum îşi petrec timpul liber şi — mai ales — pentru modul cum fructifică investiţiile care se fac pentru pregătirea lor. Şi mai este ceva. Vorbim de educarea tineretului sportiv, dar uneori ocolim tocmai locul cel mai propice pentru aceasta, cel mai eficient : locul de muncă. Oare nu este munca cel mai bun educator ? Oare nu sunt tovarășii de muncă cei care pot să-l ajute cel mai bine pe tînărul sportiv ? Cocoloșindu-i, înlesnindu-le escamotarea îndatoririlor de muncă le facem un mare rău lor şi unul — numai în teorie mai mic — nouă“. GHEORGHE RACZ : „Totul depinde de oameni , şi condiţiile materiale care pot deveni mai bune.Drtai bogate prin eforturile noastre ale tuturor, şi performanţele — rod al sirguinţei, abnegaţiei şi conştiinciozităţii sportivilor şi antrenorilor. Iată, un singur exemplu: fără condiţii speciale, antrenîndu-se pe malul Someşului, in poligoane amenajate ad-hoc, fraţii Birzu, lăcătuşi la Unio, au devenit campioni şi recordmani ai ţării la tir cu arcul. Alţii au şi săli, şi aparate, şi antrenori, şi psihologi, şi medici, de toate, şi nu reuşesc. Fără a considera neimportante condiţiile, decisive sunt — după părerea mea — munca, perseverenţa. Dacă există acestea, vin şi condiţiile. In ceea ce priveşte propaganda sportivă, cred că performerii sunt cel mai eficient mijloc de popularizare. Nadia Comăneci a atras spre sălile de gimnastică zeci de mii de copii, iar Ilie Năstase a deschis apetitul tuturor spre tenis“. Dezbaterea sportului sătmărean, realizată de muncitori pasionaţi ai exerciţiuluui fizic, din care am redat cîteva dintre opiniile ce ni s-au părut a fi esenţiale, a scos in evidenţă o seamă de resurse nevalorificate care ar putea contribui decisiv la o şi mai amplă dezvoltare a mişcării sportive din acest judeţ. Am reţinut, deci : " Se impune o mai susţinută activitate de îmbogăţire a bazei materiale, îndeosebi r amenajarea de terenuri în imediata apropiere a întreprinderilor şi şcolilor. • Realizarea unei propagande eficiente, cu scop de popularizare şi îndrumare. • Educarea sportivilor trebuie să se facă la locul de muncă, direct de către colectivul de muncitori. Legarea lor de locul de producţie va contribui la creşterea responsabilităţii şi conştiinciozităţii în pregătire, la amplificarea ambiţiei de a dobândi succese de prestigiu. • Cadrele tehnice, profesorii de educaţie fizică, antrenorii să aibă un contact organizat cu asociaţiile sportive din întreprinderi, să urmărească desfăşurarea competiţiilor de mase pentru a de a selecţiona elemente talentate. ECHIPA CU... MAI MULTE MOAŞE! în vara anului trecut, după un duel lung cu C.S.M. Drobeta Tr. Severin, Pandurii Tg. Jiu a reuşit să promoveze în eşalonul secund al fotbalului nostru. O promovare mult dorită şi aşteptată de... 30 de ani de toţi cei ce îndrăgesc fotbalul de pe meleagurile Gorjului. Euforia succesului a durat, însă, mult prea mult şi „ciocnirea“ echipei cu rigorile Diviziei B a fost dură. în turul campionatului, formaţia a obţinut rezultate slabe, iar înfrîngerea la scor, pe teren propriu, în partida cu Dinamo Slatina, a o mare decepţie şi discuţii aprinse in rîndul jucătorilor. Antrenorul Constantin Oţel, energic — cum îi e firea —, bine pregătit şi intransigent, a căutat să redreseze din mers situaţia precară a formaţiei, dar eforturile sale n-au avut un sprijin eficient din partea forurilor locale. Iată şi de ce... Echipa se numeşte Pandurii — jumătate din conducerea ei aparţine acestei asociaţii —, dar în acte continuă să fie a... Cimentului, deşi toată lumea ştie că ea este, de fapt, a oraşului ! ? Aşa stînd lucrurile, sarcinile sint pasate de la unii la alţii, intr-un triunghi... vicios, din care fiecare caută să se sustragă. Și văzînd că nimeni nu ,se străduiește să pună putină ordine in această „încurcătură“ în care se află Pandurii, după încheierea turului antrenorul C. Oţel a plecat de la echipă, afirmind că nu va mai reveni la Tg. Jiu. Pină la urmă, s-a întors. „Mi s-a promis ajutor — ne spunea el cu puţin timp în urmă. La Her- culane, împreună cu colaboratorul meu A. Stănescu, am desfăşurat o pregătire foarte bu- nă şi sperăm să reuşim un retur care să îndepărteze echipa de zona locurilor retrogradante. In lot se află cîţiva jucători tineri de certă perspectivă (Papadopol, Mihuţ, Băluţă, Croitoru), pe care ne bazăm pentru a putea mări forţa de joc a echipei. Dar, repet, menţinerea în Divizia B va depinde înainte de toate de felul cum vom fi sprijiniţi pe plan local in tentativa noastră“. Va depinde, în primul rind, de cele cîteva... moaşe actuale ale Pandurilor, datorită cărora echipa ar putea rămine (sau nu) acolo unde a promovat după o aşteptare de trei decenii. Laurenţiu DUMITRESCU produs riNALIZARI SLABĂ, VECHEA POVESTE în ansamblu, turneul organizat sâmbătă şi duminică la Ploieşti a fost destul de reuşit. Pe Ungă cele două divizionare A (Petrolul şi Universitatea Craiova), au contribuit la aceasta şi două bune formaţii din Divizia C — Poiana Cimpina (antrenor Tudor Dima) şi Chimia Brazi (pregătită de Petre Dragomir). Cîmpinenii au făcut o partidă excelentă simbătă, cind au învins pe Universitatea Craiova cu 1-0, şi au confirmat părerile bune în finala cu Petrolul. Mulţi se aşteptau ca trofeul să şi-l dispute cele două divizionare. Dar n-a fost aşa. Craiovenii s-au comportat slab în primul joc şi au fost învinşi, pentru ca duminică să fie conduşi cu 1-0 de către echipa din Brazi aproape o oră, perioadă în care au arătat din nou unele carenţe, îndeosebi la finalizare. Ştim, terenul a fost greu (îngheţat, alunecos), dar marile ratări ale lui Bălăci (5 la număr) sunt nepermise pentru un asemenea jucător. Ritmul de joc în partidele vizionate duminică a fost bun, arătînd că în privința pregătirii fizice s-au dobindit acumulări importante în perioada aceasta. La Universitatea rămine, însă, de lucrat în privinţa construcţiei jocului, pe compartimente (îndeosebi la linia de mijlocaşi) şi în ansamblul echipei. Au ieşit la iveală lipsuri mai vechi, cum ar fi căratul inutil al balonului (Donose, Marcu, Beldeanu, Bălăci), întîrzieri în transmiterea acestuia (Negrilă, Berneanu, Donose, Ungureanu), complicări inutile şi riscante în dauna jocului simplu (Ştefănescu, în special). Cît priveşte Petrolul, ea ne-a arătat din nou aceeaşi disciplină de joc şi seriozitate. Rămine şi aici, ca principal obiectiv pentru perioada ce urmează, îmbunătăţirea eficacităţii, şutul la poartă (State, Toporan, FI. Nicolae, Angelescu). In acest sens ni se pare că Dobrescu (adus de la Metalul Plopeni) va fi o rezolvare. Pe lingă capacitatea de efort, el a arătat şi calităţi bune de şuter. Constantin ALEXE ŞTIRI ® ŞTIRI © ŞTIRI ® ŞTIRI ® ŞTIRI • PE STADIONUL DINAMO are loc astăzi, cu începere de la ora 15.15, o partidă ce se anunţă interesantă şi în care echipa gazdă primeşte replica formaţiei F. C. Baia Mare. • „CUPA SILVIU PLOIEŞTEANUL la Braşov se vor disputa astăzi primele meciuri din cadrul ediţiei a 8-a a competiţiei dotată cu „Cupa Silviu Ploieşteanu“. Participă 12 echipe, împărţite în două serii. Iată programul primei etape : Steagul roşu — Precizia Săcele, Nitramonia Făgăraş — Carpaţi Braşov şi C.S.U. Braşov -- Chimia Oraş Victoria (seria I), I.C.I.M. Braşov — Metrom, Tractorul — I.T. Braşov şi Utilajul Făgăraş — Torpedo Zărneşti (seria a II-a). (C. GRUIA, coresp.). • CHIMIA RM. VILCEA — UNIREA ALEXANDRIA 3—1 (1—1). Golurile liderului seriei a II-a a Diviziei B au fost marcate de G. Stan, Savu (din penalty) şi Stanca. Pentru Unirea a înscris Radu. (P. GIORNOIU, coresp.). O U.T.A. SUSŢINE TREI PARTIDE IN CEHOSLOVACIA. In cadrul turneului pe care îl întreprinde în Cehoslovacia, U.T.A. va întîlni la 3 şi 5 februarie (la Praga şi Rakovnik) selecţionata de tineret a ţării gazdă, iar la 7 februarie (la Brno) liderul campionatului cehoslovac, formaţia Zbrojovka. A ASTAZI, LA bacău, se va disputa un atractiv meci de verificare în care se vor întîlni divizionarele A S.C. Bacău şi Politehnica Iaşi. • ISAIA A RAMAS ACASĂ. Am fost informaţi că forul de specialitate nu a aprobat ca jucătorul Isaia să plece în turneul pe care echipa lui, C.S. Tîrgovişte, îl efectuează în prezent in Liban. Aceeaşi măsură va fi luată în cazul acestui fotbalist şi cu prilejul primei deplasări pe care lotul naţional de juniori o va face în perioada următoare. O măsură binevenită. Poate că, rămas acasă, tânărul Isaia va medita asupra comportării sale și va redeveni, într-adevăr, o speranță a fotbalului nostru. Din viaţa cluburilor ŞOIMII SIBIENI ÎŞI PREGĂTESC ZBORUL... 7 In două rînduri, Şoimii Sibiu au pierdut din... înălţime, rotind mult iivnita promovare în Divizia A. Dintr-o mie şi unul de motive. Epuizată, parcă, de acest efort, acum un an echipa din oraşul de pe malul Cibinului se afla aproape în postura de retrogradată. Refluxul neaşteptat a fost discutat pe larg de conducerea clubului şi de factorii locali, hotărîndu-se o serie de măsuri, printre care şi aceea ca soarta echipei să fie încredinţată antrenorului Bratu Pantelimon, revenit în oraşul natal care l-a lansat ca jucător. Prin muncă, disciplină şi ambiţie din partea tuturor, ,,obiectivul salvării“ a fost îndeplinit. Acum, la jumătatea unei noi ediţii a diviziei secunde, F.C. Şoimii are o zestre de 17 puncte în clasamentul seriei a II-a. Putea să aibă 19 (bilanţul ar fi fost în acest caz şi mai mulţumitor) dacă în etapele 7—8, disputate acasă, nu interveneau două meciuri egale surprinzătoare (0—0 cu Carpaţi Sinaia şi 2—2 cu Progresul Bucureşti). Biroul clubului a tras un nou semnal de alarmă şi împreună cu conducerea tehnică s-au analizat cauzele semieşecurilor, luîndu-se măsuri în consecinţă. Rezultatul : pierderile de pe teren propriu au fost... recuperate la Alexandria şi la Plopeni. Iată doar două din aspectele muncii operative desfăşurate de conducerea clubului, în care activează un mănunchi de oameni inimoşi ca Vasile Lupea — preşedinte, Remus Medrea şi Mircea Rodeanu — vicepreşedinţi, Nicolae Roman, Ion Botezan, Nicolae Băcilă — membri. Aplicarea riguroasă a regulamentului de ordine interioară (afişat şi în vestiarul jucătorilor), discutarea fiecărei abateri — oricit de neînsemnată ar părea ca în şedinţele de analiză organizate după fiecare joc în parte au dus la instaurarea în cadrul colectivului a unei atmosfere de disciplină şi responsabilitate. Aşa se explică şi faptul că în tot sezonul de toamnă echipa sibiană a avut doar doi jucători suspendaţi : o etapă pentru Oprea (acumularea a 3 cartonaşe galbene) şi una pentru Rotaru (eliminare pentru atac neregulamentar asupra rapidistului Manea). In mod firesc, in centrul atenţiei s-a situat şi problema schimbului de mîine, adică a copiilor şi juniorilor, capitol vital pentru o echipă care doreşte să-şi pregătească, în timp şi cu multă temeinicie, „rampa de relansare“ a aspiraţiilor sale la promovare. Prima acţiune a fost „aruncarea balastului“ din centrul de pregătire, oprindu-se doar copii şi juniori de reală perspectivă. Aşa se face că Sibiul are acum în campionat o foarte tînără şi talentată echipă de juniori (14 ani media), în care evoluează doi jucători reţinuţi pentru lotul republican : mijlocaşul Bogdan Kerekeş şi portarul Liviu Coman , fiul fostului portar divizionar A cu acelaşi nume. „Vor mai veni şi alte selecţii şi îmbunătăţiri la centrul de copii şi juniori, pentru a recupera nişte ani pierduţi care au păgubit prima echipă de elemente valoroase“, spune preşedintele clubului, Vasile Lupea. Este un semn de remediere a acelei insuficiente productivităţi a centrului respectiv. Pregătirea viitorului zbor la altitudine al Şoimilor Sibiu este însă indisolubil legată şi de rezolvarea altor probleme. De pildă: » Clubul nu are un teren gazonat pentru pregătirea copiilor şi juniorilor. » „In frumosul cartier Hipodrom, unde trăiesc aproape 50 000 de locuitori, edilii n-aulăsat nici cel mai mic spaţiu pentru amenajarea de microterenuri pentru joaca copiilor şi, atunci, cum să apară urmaşii lui Oană, Apolzan, Dragoman, Greavu, Văcaru 7“ (Nicolae Roman) . „Puţini, foarte puţini sibieni mai răspund la apelurile clubului, pentru a deveni suporteri activi ai echipei, în scopul de a-i sprijini în acţiunea de autofinanţare“ (medic stomatolog Ionel-Ovidiu Perde). E drept că şi conducerea clubului a dezarmat repede la replica primită : „Mai întii intraţi in Divizia A şi după aceea vom vedea noi...“ Deşi mai normal ar fi ca fotbalul sibian SA FIE AJUTAT ACUM, CU nădejde, de toţi iubitorii acestui sport, de toţi factorii locali. Stelian TRANDAFIRESCU 7