Sportul, martie 1978 (Anul 34, nr. 8797-8823)

1978-03-01 / nr. 8797

A plecat un tren din gară (II) DE LA SINAIA ŞI PROSPEŢIME, PREDEAL, VOIOŞIE, RELAXARE... Aşa cum le-am promis eroi­lor reportajului „A plecat un tren din gară...“, apărut luni în ziarul nostru, i-am căutat, după revenirea lor în Capitală, pen­tru impresii. Iată ce ne-au rela­tat interlocutorii noştri . „A fost o zi minunată, de­osebit de plăcută, duminică la Predeal, aşa cum ne-au­ urat la plecare. A fost foarte multă lu­me, cu schiuri, cu sănii sau sim­pli turişti, ca noi. A fost o zi însorită, ca de vară. împreună cu soţia am făcut o excursie pînă la cabana Susai. Acord calificativul excelent drumeţiei noastre. îmi permit să fac pro­punerea ca agenţia de voiaj C.F.R. din Predeal să-şi prelun­gească programul sîmbătă după­­amiază şi duminica, la fel cum cred că ar fi bine să se vîndă bilete fără locuri la trenurile rapide şi accelerate spre Bucu­reşti, favorizînd în acest fel re­venirea la ore mai potrivite a celor plecaţi pe cont propriu“ ne-a spus Nicolae Vesa. Inginerul Gabriel Cercel ne mărturiseşte că o bună parte din drumul spre Predeal, de sîmbătă, a avut de lămurit mi­cuţei Cornelia „Ce-a vrut nenea ăla din gală ?“, reporterul adi­că. N-a fost prea lămurită, dar tăticul i-a promis că-i va spune cînd va fi mai mare că la „tei ani“ a acordat primul interviu. „După felul în care a făcut pri­mii pași pe schiuri — ce-i drept, și cu năsucul prin zăpadă — eu cred că Ana Cornelia va ajunge dacă nu o campioană, în mod sigur o pasionată­ schioară de simbătă şi duminică, cum sunt tăticul şi mămica ei — aprecia­ză fericitul tată. A fost o zi splendidă, zăpada cam moale însă. Fetiţa a rămas la Predeal, la o cunoştinţă, pentru o săptă­­mină de „antrenamente“, aşa că sîmbătă vom fi din nou la Pre­deal, pentru a lua acasă­, cam­pioana“. O căutăm la serviciu, prin te­lefon, pe Florenţa Puşcaşiu. „A fost o zi admirabilă, ne spune ea. Am urcat din Sinaia la cota 1400 şi apoi cu telecabina la Cota 2000, unde am făcut plajă, mai ceva decit la Ma­maia. Coborînd, am prins ultima parte a concursului internaţio­nal de bob „Trofeul Carpaţi“. Drumul spre Sinaia a fost plin de peripeţii, pentru că in do­rinţa de a ajunge mai repede am folosit scurtăturile, cele mai multe insă doar presupuse, aşa că... dar, oricum, a fost minu­nat“. Pe studenţii de la Facultatea de geologie-geografie nu i-am găsit. Probabil că erau cu toţii intr-un laborator, să studieze mostra de rocă prelevată de co­legul Dan în impactul cu,, ză­pada, că doar de-aia şi-a luat schiurile ! Aşadar, a plecat un tren din gară, de data aceasta din Pre­deal sau Sinaia, şi a adus voio­şie, prospeţime, relaxare... Mihail VESA MOTOCROS PE GER ŞI PE ZĂPADĂ! Creşterea performanţelor mo­­tocrosiştilor noştri la cotele in­ternaţionale impune continua mă­rire a volumului de muncă în procesul de Instruire, precum şi lărgirea ariei competiţionale. A­­ceste nevoi au determinat pe spe­cialiştii federaţiei să înceapă. In acest an, mai devreme antrena­mentele motocicliştilor în aer li­ber, iniţiindu-se şi o competiţie dotată cu trofeul „Cupa de iar­nă“, în patru etape. Primele întreceri pe ger şi ză­padă au avut loc la Moreni. Tra­seul, extrem de dur, a supus pe alergători la un sever examen, căruia, din păcate, i-au făcut faţă doar jumătate dintre participanţi. In schimb, reuniunea inaugurală a evidenţiat alergătorii de la Tor­pedo Zărneşti (antrenor — P. Miilner), care s-au situat în prim­­planul disputelor : seniori — 1. E. Miilner (Torpedo Zărneşti), 2. R. Diaconu (Flacăra — Autome­­canica Moreni), 3. Al­enceanu (Steagul roşu Braşov) ; juniori — 1. Al. Ilieş (Torpedo Zărneşti), 2. Pr. Fodor (Electro Sf. Gheor­­ghe), 3. C. Gyorka (Electro Sf. Gheorghe). La proba care ar fi trebuit să fie cea mai populată, motoreta „Mobra“, s-au aliniat doar 4 concurenţi, victoria reve­nind lui H. Pascu (Flacăra — Automecanica Moreni).­­­ Duminică dimineaţa s-a con­sumat şi cea de a doua etapă a competiţiei pe dificilul traseu de la Sf. Gheorghe. Prezentîn­­du-se in ascensiune de formă, motocrosiştii de toate categoriile au furnizat întreceri mult gus­tate de public, cel mai aplaudat fiind duelul dintre seniorii E. Mi­lner și M. Banu. Iată învin­gătorii : E. Milner la clasa se­niorilor, Fr. Fodor la juniori și H. Pascu la proba motoretelor „Mobra“.­­ Comisia de specialitate din cadrul C.M.E.F.S. București va organiza la 5 martie prima eta­pă a concursului de îndemânare din cadrul „Daciadei“, deschis tuturor posesorilor de motorete „Mobra“. înscrierile concurenților se fac zilnic la sediul C.M.E.F.S., din str. Biserica Amzei nr. 6, în­tre orele 10—15, la secretariat. „CAMPIOANA A FOST ÎN IMPAS“ (Urmare din pag. I) revenim. Și o să vedem noi in campionatul viitor“ adăugă le­­gănind din cap şi zîmbind forţat. După o incursiune făcută a­­gale in terenul abia părăsit de cele patru dinamoviste, Mircea Tutovan revine şi se aşază pe podea, alături. „Am ratat titlul în prima întilnire cu Steaua, pe care trebuia să o cîştigăm. Personal, mă simt vinovat de pierderea setului decisiv, in fi­nal, cind conduceam cu două puncte. Am greşit două atacuri decisive și gata !“ Dar cam­pionatul nu s-a încheiat, ii spun cu jumătate de gură. Teo­retic........Nu mai putem spera nimic, ştiţi foarte bine, iar noi nu ne facem iluzii ! Poate nici n-ar fi drept, sportiv, ca steliş­­tii să piardă“. Coordonatorul de joc Teofil Chiş invocă la rindu-i oboseala psihică acu­mulată de echipă, schimbările survenite în sextet, recunos­când că formaţia lui Drăgan a fost bine pregătită in momen­tele importante, adică pentru jocurile cu Dinamo. Ca profe­sor de educaţie fizică, apre­ciază calitatea exercitiilor utili­zate in antrenament de Wili Schreiber, il apără pe colegul său Marian Păuşescu, faţă de care îmi exprimasem părerea că aproape s-a prăbuşit : „a avut numai ghinioane, entorsă după entorsă in momente cheie pentru el, apoi au venit neîn­crederea in posibilităţile lui la lot, demoralizarea“. „­Antrenamentul este in toi. Schreiber il conduce calm, fo­­losindu-se de fluier si vorbind puţin, încet, numai cit trebuie ca să se facă interes, încălzire, exerciţii de mobilitate, preluare din atac. Cu rindul, jucătorii trebuie să recepţioneze „bom­bardamentul“ in semicerc al co­legilor, să plonjeze după mingi plasate. Apoi, uşoară relaxare pentru cel supus tirului. Il „a­­croşez“ pe Gabriel Udişteanu, căpitanul echipei, pentru cî­teva clipe. Ce gîndeşte oare despre Dinamo de acum, des­pre Steaua de acum ? Soco­tește infringerile ca o urmare a unui complex de Împreju­rări. „Nu-s lipsit de modestie, dar afirm că incă.­ nu avem adversar in divizie. Steaua nu are valoarea noastră. Am pier­dut intilnirea din retur si pen­tru că meciul a fost amînat de sîmbătă, cînd echipa era pregătită psihic pentru derby. Pînă luni, la ora întîlnirii, noi ne-am relaxat complet, în timp ce Steaua si-a păstrat tonusul ridicat si moralul. Cred că in toamnă Dinamo va fi mai o­­mogenă şi se va detaşa fără probleme. Campioana a fost în impas psihic, dar se va ri­dica iarăşi...“. Se referă la re­venirea lui Oros, la marea spe­ranţă care este tinărul ridică­tor Căta-Chiţiga, la fineţea pedagogică de care trebuie să dea dovadă antrenorii lotului naţional pentru a se evita o eventuală scindare sufletească intre dinamovişti si stelişti, pentru a se păstra atmosfera colegială existentă anul trecut. Zgircit la vorbă, Wili Schrei­ber găseşte mai multe expli­caţii coboririi echipei sale in plan secundar, dar trece repe­de peste cele pe care le con­sideră de importanţă minoră, peste greşelile Chiş­a Tutovan din finalul primului meci cu Steaua, peste faptul că, evi­dent, steliştii au progresat şi i-au surprins pe băieţii săi. „Nu este uşor să schimbi un singur jucător intr-un sextet de bază. Să nu mai vorbim de faptul că majoritatea jucători­lor noştri au dus greul echipei nationale pe umeri si sunt o­­bositi. Acum a revenit Gabi, se integrează Gîrleanu şi Enescu, dar acesta încă mai are de in­­vătat. Sper să reuşesc să pre­zint echipa mult mai bine pusă la punct pentru turneul final“. De alături, fostul antrenor George Eremia, şeful sectorului jocuri sportive din cadrul clu­bului, îl aprobă pe tinărul an­trenor... Peste două zile, Steaua pier­dea, aproape incredibil, la Bra­şov, făcînd să renască speran­ţele dinamoviştilor. Azi, de la Baia Mare, unde liderii se de­plasează pentru un meci greu, cu Explorări, se aşteaptă un verdict important. Se va relan­sa, în ultimă instanţă, lupta pentru titlu ? CUM SE INTEGREAZĂ IN MUNCĂ, LA CATEDRĂ, TINERII ABSOLVENŢI? (Urmare din pag. 1) ne îngăduim o menţiune în plus pentru cei doi profesori din Ba­ia Mare, încadraţi intr-o unitate de învăţămint — Şcoala gene­rală nr. 19 — cu clase cu profil sportiv, nataţie şi gimnastică , pînă acum ei se achită bine de obligaţiile de catedră şi de co­lectiv, dovedindu-se de un real folos în acţiunea de consacrare a şcolii ca nucleu al performan­ţei în municipiul şi în judeţul Maramureş. Este o menţiune re­zultată nu numai din cele văzute de noi, ci şi din opiniile prof. Petru Albu, directorul şcolii. Un demaraj încurajator, in judeţul Alba, au luat şi profe­sorii Gheorghe Roxa (com. Rî­­meţ) şi Ion Brad (com­. Sîncel, satul Panade), elemente bine pregătite, care predau lecţii atractive, dublate de ore de co­lectiv cu participarea întregii mase a elevilor, bucuroşi să se afle acum la primele lor com­petiţii cu public, la şah, tenis de masă şi schi. Pentru Marian Rada, titular la catedra de lupte a Clubului sportiv şcolar nr. 2 din Con­stanţa, trecerea de la activita­tea de sportiv la aceea de pro­fesor-antrenor are o ţintă cu... bătaie lungă , dintre copiii pe care i-a selectat pentru grupele de „greco-romane“ intenţionează (muncind de dimineaţă pînă seara) să scoată nu numai cam­pioni ai ţării — clubul avînd o cunoscută tradiţie — ci şi lau­reaţi balcanici, la prima compe­tiţie de acest fel ce va avea loc la Bucureşti, in vară. „Are şan­se ?“ ii întrebăm pe prof. C. Muşat, directorul acestei unităţi de învăţămint. „Fără nici un dubiu ! Pentru că ştie să lucre­ze cu copiii şi fiindcă are o mare ambiţie. Iar condiţiile de lucru ce li se oferă concură şi ele la reuşită...“ Angajarea în performanţă, în­că din startul activităţii profe­sionale, pare să preocupe şi pe foarte tinerii profesori vilceni Ion Gorgorin, de la Clubul spor­tiv şcolar din Drăgăşani (fot­bal), Liliana Leau, din Băbeni (atletism, în perspectivă de a trece antrenoare la Clubul spor­tiv şcolar din Rm. Vîlcea) şi Suita tinerilor prezentaţi aici ca integraţi trup şi suflet pro­fesiei o completăm cu cîteva cazuri care comportă — pentru cei vizaţi —o anumită reflecţie. Iată, de pildă, pe cel oferit de Ilie Gabriel, de la Şcoala gene­rală din comuna Rediu (Neamţ), Volodea Cebuc (Voineasa, volei­balistă activă, solicitată in con­tinuare în activitatea competi­­ţională­. „Ne bucură mult fap­tul că Maria Efta, repartizată în şcoala noastră, dovedeşte temei­nice cunoştinţe şi o mare ener­gie“, ne mărturiseşte prof. Ioan Covrig, şeful catedrei de resort a Şcolii generale nr. 1 din Si­ghişoara, cu clase speciale de handbal. Prezenţa tinerei antre­noare la un cerc pedagogic ju­deţean, la Tg. Mureş, a confir­mat aceste­­ calităţi probate la locul de muncă. „Fiindcă se a­­rată a fi excelent pregătită, pe Nicoliţa Popescu am adus-o din­­tr-o comună, de la Călugăreni, la Clubul sportiv şcolar din Tg. Jiu, în colectivul antrenorilor de handbal“, ne spune inspecto­rul metodist judeţean Nicolae Sandu. Cu exigenţa-i cunoscută, un alt inspector metodist, cel al judeţului Cluj, Marian Păş­­călău, apreciază că Elena Mu­­reşan (C.S. Şcolar Dej) şi Carol Raduli (C.S. Şcolar Cluj-Napo­­ca) pot contribui din plin la re­­vitalizarea atletismului, intr-un judeţ rămas dator, cam de mulţi ani, acestei discipline sportive. „Calitatea lecţiilor predate este slabă, nu satisface cerinţele în­­văţămintului. Trebuie să se pre­gătească mai conştiincios, mai metodic, valorificîndu-şi atent şi stăruitor cunoştinţele. Adică aşa cum o face atunci cînd este vorba de activităţile sportive de masă. Dar acolo, deh, există un plan de măsuri pe care trebuie să-l respecţi, vrei, nu vrei ! Oricum, una e să munceşti din convingere, din proprie iniţiati­vă, să ai idei şi să le pui în aplicare, şi alta e să aştepţi să te împingă cineva de la spate...“ Este opinia inspectorului meto­­crst judeţean Constantin Ţapu. Şi este totodată de înţeles că atîta timp cit va fi navetist (Rediu — Bacău : 80 km !), prof. Ilie Gabriel nu va reuşi să obţină plusuri in propria pregătire şi activitate. Un caz perfectibil este cel o­­ferit de prof. Elena Zomaru de la Şcoala generală nr. 1 din Motru (Gorj). „Foarte greu s-a descurcat în condiţiile mai pu­ţin propice pe care le-a avut la început în şcoală. Acum, iată, are sală de sport, să o vedem la lucru. Am dori în acelaşi timp ca ea să apară şi mai mult in postura educatoarei, ţi­­nînd seama că lucrează cu cla­sele mici, să-şi mai tempereze zelul de tehniciană. Va avea tot timpul pentru aceasta...“ ■Ar Oprim, deocamdată, aici son­dajul nostru. Apare limpede faptul că acolo unde proaspătul absolvent de institut aduce cu sine, în activitatea de la cate­dră sau din afara ei (din colec­tivul sportiv), competenţă, dă­ruire şi simţ de răspundere, re­zultatele vor fi întotdeauna cele dorite. Cînd doreşti din toată inima să triumfe noul, punînd în aplicare tot ce ai învăţat, tot ce ţi-ai însuşit în anii de facul­tate,­­şi cînd înţelegi să conti­nui să înveţi, nici o oprelişte nu se va afla în cale, tinereţea nu va fi un handicap, ci un atu !... Pe tema integrării tinerilor profesori de educaţie fizică in procesul muncii — atît de strin­gentă, dominantă în contextul vieţii noastre sociale, in bătălia pentru o permanentă autodepă­­şire, pentru o nouă calitate — vom reveni, însă, ilustrind felul cum este ea înţeleasă (şi mai ales tradusă în viaţă) şi de că­tre alţi dascăli de sport ieşiţi recent de pe băncile Institutu­lui. DIN SAU DE SPORT A ŞCOLII, U... BALCANIADĂ ! „UNA E SĂ MUNCEŞTI DHI CONVINGERE ŞI ALTA SA TE ÎMPINGĂ­ CINEVA DE LA SPATE I...“ Astăzi, penultima etapă in campionatele de volei EXPLORĂRI BAIA MARE - STEAUA, MECI CU IMPLICAŢII ASUPRA TITLULUI! Campionatele de volei se apropie de sfîrşit. Mai sunt de disputat doar două etape (in urma cărora vor fi cunoscute echipele care vor retro­grada) ţi turneele finale pentru de­semnarea noilor campioane. Astăzi este programată runda a XXI-a, cu multe partide importante, care anga­jează formaţii aflate şi ambii poi­ ai clasamentului. Dintre toate reţine cu deosebire atenţia meciul de la Baia Mare, dintre formaţiile mascu­line Explorări şi Steaua, care poate relansa lupta pentru titlul de cam­pioană în carul unei victorii a gaz­delor, dar care, pe de altă parte, îl poate unifti pe stellfd­ dacă ei vor învinge. Celelalte partide mascu­line : Delta Tulcea - Tractorul Bra­­șov, „U“ Cluj-Napoca - Politehnica limișoara, C.S.M. Suceava - L 'cv. Craiova, Viitorul Bacău — Dinamo şi Rapid — Constructorul Brăila (sc­­ Giuletti, ora 16). La feminin, derbyul etapei anga­jează pe Chimpex Constanţa şi Di­namo, în rest fiind programate par­tidele : Univ. Timişoara — Ştiinţa Ba­cău, Maratex Baia Mare — Farul Constanţa, Univ. Craiova — I.E.F.S., Penicilina lofi — C.S.U. Galaţi şi Rapid — Voinţa (sala Giulefti, ora 17). FEMININ 12. Constructorul 20 4 16 20:51 24 fi ora 1. DINAMO 20 20 0 60 : 8 40 2. Penicilina 20 17 3 54:19 37 3. Chimpex 20 1­3 7 43:30 33 4. Farul 20 12 8 44:29 32 5. Ştiinţa 20 12 8 42:35 32 6. Univ. Timiș­ 20 11 9 38:33 31 7. C.S.U. Galați 20 10 10 43:40 30 8. Univ. Craiova 20 10 10 40:40 30 9. Rapid 20 8 12 35:47 28 10. Maratex 20 3 17 23:54 23 11. I.E.F.S. 20 2 18 14:56 22 12. Voinţa 20 2 18 11:56 21 MASCULIN 1. STEAUA 20 19 1 59:10 39 2. Dinamo 20 1 7 3 54:15 37 3. Explorări 20 16 4 53:17 36 4. Tractorul­­ 20 12 8 41:32 32 5. Univ. Craiova 20 9 11 38:45 29 6. Viitorul 20 8 12 31 :40 28 7. C.S.M. Suceava 20 8 12 28:42 28 8. Delta Tulcea 20 7 13 23:42 27 9. „U" Cluj-Napoca 20 7 13 26:42 27 10. Polit. Timis. 20 7 13 26:45 27 11. Rapid 20 6 14 27:48 26 SCHIMBUL DL MÎINE, SCHIMBUL DL ASTĂZI (Urmare din pag 1) , ultima vreme pe distanta d (prof. V. Ionescu), Tudorel Duia (12 ani), de la Şc. gen. nr. 28 (prof. A. Cuţululis). Nici copiii talentaţi depistaţi în diferite comune ale judeţu­lui n-au fost lăsaţi in voia soartei. Acestora li s-au creat condiţii bune de învăţătură şi de pregătire sportivă in muni­cipiul Galati. De pildă, Cecilia Bernea, selecţionată din comuna Tuluceşti (n.n de unde au pornit spre Galaţi mulţi luptă­tori de performantă), este acum elevă in anul I la Liceul eco­nomic din Galati, avînd asigu­rate toate condiţiile pentru a deveni o bună atletă. Dealtfel, rezultatele înregistrate de ea în ultima vreme pe distanta de 600 m sunt în permanentă îm­bunătăţire. In concluzie, se poate vorbi despre o amplă acţiune de se­lecţie, care a pătruns adine şi în mediul sătesc si ale cărei roade, sub forma primilor mu­guri, au început să apară. Aş­teptăm ca ei să se dezvolte şi atletismul gălăţean să se afir­me cu adevărat. Joi şi vineri, In sala Floreasca „PARADA GREILOR" LA BOX Joi şi vineri, în sala Floreas­ca din Capitală, incepînd de la orele 18, se vor disputa cele două gale pugilistice in cadrul cărora vor fi trecuţi în revistă cei mai buni boxeri de catego­ria grea din întreaga ţară. Sunt înscrişi 37 participanţi (dintre care 13 seniori şi 24 juniori) la această adevărată „Paradă a greilor". Printre competitorii mai cunoscuţi : Ion Boancă (Mangalia), Gică Axente (Ga­laţi), Teodor Pîrjol (Dinamo), Petre Ungureanu (C. Lung Muscel) etc. CARMEN BUNACIU IŞI ANUNŢĂ ATUURILE ! In luntea nataţiei, Carmen­­ Bunaciu­­este cunoscută ca u­­­na dintre cele mai bune spe­cialiste aie procedeului spate. ! Recenta invitaţie lansată de­­ federaţia canadiană de spe­cialitate a campioanei noastre , pentru a participa la con­­­­cursul nimilor şase peri­o r­­■ meri ai­ lumii din anul 1977 , nu reprointă altceva decit o­­ recunoaşere oficială a valo­­­­rii sportvei românce. Nu de m­ult, în luna decem­brie a aniului trecut, ne-a convins că este şi o bună sprin­teră, ea fiind pri­ma înotătoare din ţară care­ a parcurs „suta*4 îij mai puţin de 60 de secunde.­­ Mai mult, în urmă cu cîteva zile, sportiva dina­­movistă a corectat şi recordul ţării la 200 m mixt şi un cal­cul simplu ne arată că eleva Cristinei Şoptereanu deţine la această oră aproape jumătate (5 din 12) din recordurile pro­­belor individuale ! Este un fapt cu totul ine­dit, dar nu cel mai important în ceea ce o priveşte pe Bu­­naciu. Ultimele sale două re­corduri — 59,9 la 100 m liber şi 2:25,5 la 200 m mixt — de certă valoare, dar fără a ex­prima posibilităţile maxime ale înotătoarei noastre, ambele fi­ind obţinute în plină perioadă pregătitoare, la capătul unor antrenamente lungi, obositoa­re, spun foarte mult. Mai con­cret, că Bunaciu şi antrenoa­­rea sa au învăţat că la baza performanţei de înaltă valoa­re stă pregătirea multilaterală, pe toate cele 4 procedee, cu perioade foarte exacte de lu­cru, atît pentru dezvoltarea rezistenţei, cit şi pentru spo­rirea vitezei. Adică exact ceea ce recomandă cu insistenţă F.R.N., prin noua linie meto­dică de antrenament, înotăto- Him­ din performanţă. Dealtfel, tipul înotătorului — jolly-jocker este la moată astăzi in lu­mea nataţiei şi cel mai bun exem­plu iu-i oferă Ulrike Tauber (R.D.G.) — nr. 1 a înotului feminin în anul 1977. Noi perspective se deschid, aşadar, în faţa talentatei noas­tre campioane, fiindcă pe lin­gă cele două curse de 100 şi 200 m spate ea poate oferi o mare surpriză şi intr-o probă de tetratlon, unde un spor de 5—6 secunde o poate duce di­rect pe podiumul C.M. din vară ! Pe Carmen o mai aș­teaptă însă cîteva bune săp­­tămîni de pregătire, la fel de intensă, apoi concursurile din primăvară. Și abia după aceea antrenoarea sa va putea de­cide... Adrian VASILIU ATLETISM , stadionul MILON­OM TINERETULUI din Capitală *-a desfăşurat faza pe mu­nicipiu a campionatelor republicane de cros. lata cîţiva cîştigători : se­niori : Florea Şandru (Steaua), se­nioare : Eliza Enache (Olimpia), ti­neret : Radu Bracuţă (Dinamo), ju­niori­­ : Gheorghe Dragomir (Dina­mo), junioare I : Adriana Mustaţă (Dinamo), juniori 14 : Lucian Mămă­ligă (Metalul), junioare II : Viorica Constantin (Metalul) (Nicolae D. Ni­colae — coresp.) . LA BACAU, peste 300 de alergători au luat parte la faza judeţeană a campionatelor de cros. La seniori, pe primul loc s-a clasat Emil Adamoaie (Ştiinţa Ba­cău), iar la senioare Iulia Grigoraş CS.­C Bacău). (Eugen Tetrâu — co­bobi „sanie ‘srA’Ks. Deoarece temperatura ridicată din ultima vreme nui mai permite menţi­nerea pîrtiei din Sinaia în stare de a găzdui întreceri, F.R.B.S. a hotâ­rit contramandarea competiţiilor care urmau să aibă loc săptămîna aceas­ta : „Criteriul Internaţional al junio­rilor" la sanie şi campionatele na­ţionale la bob — 4. H­­­st NUMEROASE RECOR­I­DURI personale in ul­timul concurs al înotătorilor reşiţeni (bazin de 25 m) : Valeria Buzatu 2:16.0, Eugen Almer 2:16,4 și Adina Schuster 2:29,2 la 200 m delfin ; Ion Imling 2:41,5 la 200 la bras ; Mariana Marin 2:32,6 la 200 m spa­te ; Mircea Codaru (14 cmi) 2:50,3 la 200 m bras. (D. Glăvan — co­­nsp.). POPirc meciuri restante ■ wrlV^1 din prima etapă a returului diviziei A. La feminin. Me­trom Braşov — Laromet Bucureşti 2498—2668 p.d. Oscor Individual 1—5). Formaţia bucure­şt­ea­na, campioana ţării, a evoluat foarte bine, toate jucătoarele ei obţinînd rezultate de peste 430 p, cea mai bună fiind Elena Trandafir, cu 466 p.d. De la Metrom s-a remarcat Emma István cu 455 p. d. (C. Gruia — coresp.). In competiţia masculină : Aurul Baia Mare — C.F.R. Timişoara 5679 — 5180 p.d. (5—1). Popicarii băimăreni au stabilit două noi recorduri ale arenei lor — pe echipe (v.r. 5617) şi la Individual, prin veteranul Gh. Vuţă cu 995 p.d. (v.r. 992). I. Bice, din echipa naţională, a realizat 986 p.d. De la feroviari cel mai precis a fost Gh. Weis - 910 p.d. (L Chira — coresp.). * Gloria Bucureşti — Tehno­­metal Bucureşti 5264—4874 (6-0), Gh. Liţă (G) cu 974 p.d. a modificat re­cordul arenei. (O. Guţu — coresp.) C/~LJICONCURSUL REPUBLICAN AL COPIILOR. Pe pirita Clăbucet din Predeal, peste 200 de schiori al­pini din întreaga ţară au participat la „Concursul republican al copiilor". Au avut lioc curse de slalom special, (două manşe) şi slalom uriaş. Orga­nizarea foarte bună a fost asigurată de Liceul din localitate, iată cîşti­­gătorii : slalom special, fete I : Karin Covaci (Braşovia) ; băieţi I : Florin Voinea (Sinaia) ; fete I : Anca Moraru (Th­. Predeal) ; băieţi II : Ionuţ Frăţilă (Lic. Predeal) ; slalom uriaş, fete I : Carmen Cozma (M. Giuc) ; băieţi I : Florin Voinea (Sinaia) ; fete II : Anca Moraru (Lic. Predeal) ; băieţi H : Ionuţ Frăţilă (Lie. Predeal). (L Codreanui — co­resp.). ----------------------------------------------------------------------­ PRIMELE ÎNTÎLNIRI ALE PGLOIŞTILOR (Urmare din pag. I) Ce vor face însă celelalte trei participante in prima serie — Progresul Bucureşti, O.N.U. şi Crişul Oradea —, de la care se aşteaptă de mai mult timp un serios salt calitativ, o contribu­ţie efectivă la creşterea nive­lului întrecerii pe prima scenă a poloului românesc şi implicit o contribuţie la întărirea lotu­rilor reprezentative, angajate şi in acest an în competiţii de mare amploare ? Noul campionat debutează astăzi (bazinul Floreasca, de la ora 17) cu o etapă care aduce în faţa publicului pe toate cele şase competitoare , în ordine, Rapid — Crişul, Dinamo — O.N.U. şi Progresul — Voinţa, (a. v.). LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ la 7 MARTIE 1978 TRAGERE EXTRAORDINARA La această atractivă tragere se pot câștiga :­­ — autoturisme „Dacia 1300“ — excursii peste hotare — cistiguri in bani, fixe si variabile RETINEŢI !­­ Se efectuează 12 extrageri repartizate în 4 faze • Se extrag in total 120 de nu­mere. Sansele d­v. sporesc deoarece CISTIGURILE ATRIBUITE LA FAZA a I-A — SUPLIMEN­TARA — SE SUPORTA DIN FONDUL SPECIAL AL SISTE­MULUI LOTO. Participarea — pe bilete de 5, 15 si 25 lei varianta simplă. Vînzarea biletelor — plnă luni 6 martie a.c. Tragerea extraordinară Prono­­expres de astăzi se va desfășura la Casa de cultură „M. Emines­­cu“ a sectorului 2, din str. M. Eminescu nr. 89, la ora 17. Panoul cu rezultatele tragerii va fi televizat la ora 18,45.­­ CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 26 FEBRUARIE 1978 Categoria 1 : (13 rezultate) 21,25 variante a 7,223 lei ; Categoria 2 : (12 rezultate) 1.109,25 variante a 323 lei. Cîștigul de categoria a 3-a fiind sub plafonul minim de 40 lei, fon­dul acestei­­categorii, conform re­gulamentului, a fost repartizat ce­lorlalte doua categorii. \\\\\\\\\\\m\\\\\\\m In prima etapă a returului CAPACITATEA FIZICĂ A FOST BUNĂ. OBLIGAȚIA JUCĂTORILOR ȘI ANTRENORILOR ESTE SĂ NU O PIARDĂ PE DRUM Ne-am propus să urmărim, Încă din prima etapă a returu­lui, comportarea echipelor divi­zionare A sub raportul pregă­tirii fizice. Mai precis — pentru că, practic, nu putem separa „fizicul“ de ceilalţi factori ai jocului — am vrut să vedem in ce măsură şi cu ce efecte, in contextul general al întrecerii, se angajează în efort fotbaliştii noştri fruntaşi, în condiţiile u­­nor terenuri grele, ţinind seama, totodată, şi de faptul că ne a­­flam, totuşi, la începutul sezo­nului oficial şi că, teoretic cel puţin, rezervele de energie do­­bindite in perioada de iarnă sunt, deocamdată, intacte. Conform aşteptărilor, compo­nentele primului eşalon au ma­nifestat, un ansamblu privind lucrurile, o evidentă prospeţime fizică şi o bună dispoziţie de joc, care au făcut ca meciurile de duminică să se desfăşoare intr-un tempo alert şi intr-o notă de angajament specific partidelor cu miză. Cîteva din confruntările primei etape a re­turului s-au ridicat, din acest punct de vedere, la un nivel superior mediei actualei ediţii de campionat, prilejuind dispu­te fotbalistice deosebit de atrac­tive, aşa cum a fost cazul în­tâlnirilor Sportul studenţesc — Universitatea Craiova, Politeh­nica Timişoara — F.C. Constan­ţa, Sport Club Bacău — Dina­mo, A.S.A. — Petrolul şi Steaua — F. C. Bihor. Acesta ar fi un prim efect care exprimă munca de instruire depusă pînă acum. Dincolo de o asemenea re­marcă, îmbucurătoare desigur, va trebui să menţionăm însă că s-a observat, în acest început de sezon, la unele echipe, cum ar fi de pildă A.S.A., Politehni­ca Iaşi, F.C.M. Reşiţa, o tendin­ţă de a „reduce motoarele“ pe parcursul întrecerii. O astfel de atitudine ar putea fi pusă, in primul rînd, pe seama unei ve­chi mentalităţi, potrivit căreia certitudinea victoriei creează o anumită stare de mulţumire şi de deconectare în urma căreia se instalează un relativ echili­bru de forţe în teren. Au fost însă şi cazuri (Olimpia Satu Mare, C.S. Tîrgovişte, Dinamo) în care s-a urmărit o anumită dozare a efortului pe parcursul celor 90 de minute de joc (ceea ce nu-i rău deloc) fără a se reuşi însă evitarea unor osci­laţii mari şi dăunătoare, uneori, între perioadele de maximă şi medie sau chiar de redusă soli­citare. In sfârşit, ar mai fi de re­marcat şi faptul că, pe fondul acesta de bună exprimare, în general, a echipelor divizionare , sub raport fizic, sunt de sem­nalat şi unele situaţii in care reducerea angajamentului la e­­fort, in special in repriza a doua, s-a datorat nu unui pro­ces deliberat, ci şi unor carenţe de pregătire. Cum au fost, de exemplu, la unii jucători de la Jiul, F.C. Constanţa şi U.T.A. Printre aceştia : Sălăjan, Du­mitrache, Mardale, Domide, Leac. Acestea ar fi doar cîteva con­sideraţii, privind factorul fizic, pe marginea etapei inaugurale a returului Diviziei A. Fără în­doială că s-ar mai putea spune încă multe alte lucruri în legă­tură cu capitolul pregătire fizi­că, la care echipele noastre s-au dovedit, de regulă, deficitare atît pe plan competiţional in­tern, cit şi internaţional. Mai mult decit orice, este ne­voie acum, in condiţiile unui start bun în ce priveşte pregăti­rea fizică, să nu se uite ceea ce este esenţial şi de care de­pinde în bună măsură expri­marea viitoare a echipelor noastre in contextul întrecerii divizionare : O MARE GRIJA PENTRU A NU SE IROSI A­­CUMULARILE dobindite in pe­rioada pregătitoare de iarnă si, in acelaşi timp, un EFORT SUSŢINUT, conştient, dirijat, în aşa fel incit CIŞTIGURILE LA TOŢI FACTORII JOCULUI — NU NUMAI FIZIC — SA FIE CONTINUU SPORITE. Numai in acest fel putem a­­vea garanţia unui real progres al fotbalului nostru. Mihai IONESCU INVITAŢII TURISTICE­­ ÎN LUNA MĂRŢIŞORULUI a a începeţi primăvara anului 1978 cu vizitarea celor mai pito­reşti staţiuni de odihnă, vacanţe şi turism ! a reţinut pentru 6 dv. locuri în toate ^ staţiunile. ţ Luna martie vă o­ ?­feră :­­ © satisfacţii peisa- ţ gistice ? © atmosferă puter- 5 nie ionizată d­e posibilitatea ► practicării ? excursiilor 5 “ ® lipsa aglomera- ^ ţici 5 Zilnic, între orele 8—20, filialele I.T.H.R., din bd. 1848 , nr. 4, Bd. N. Bălcescu nr. 34, bd. Republicii nr. 4 şi 68 şi 2 Cal. Griviţei nr. 140, vă pun la dispoziţie : — bilete pentru a excursii şi locuri în staţiunile balneoclimatice — informaţii­­ turistice — material publicitar. ? REŢINEŢI TELEFOANELE : 13.75.33. 15.74.11. 14.72.08.­­ 14.08.00, 18.02.37.­­ ÎNTREPRINDEREA­­ DE TURISM, \ HOTELURI \ 51 RESTAURANTE BUCUREŞTI \ CE SE ÎNTIMPLĂ CU FOTBALUL CRAIOVEAN ? întrebarea din titlu pare fără obiect dacă ne amintim că, in vara anului tre­cut, cel de-al doilea trofeu naţional Cupa României — lua drumul Craiovei, du­pă o aplaudată finală susţi­nută la Bucureşti. S-a vor­bit atunci elogios — şi pe merit — despre tinăra echi­pă din Cetatea Băniei, des­pre șansele ei — reale — de a avea un drum lung în Cupa cupelor, despre rezer­vorul de talente care-l con­stituie Universitatea Craiova pentru fotbalul românesc. Etc. etc. N-a trecut insă multă vre­me de atunci și întrebarea din titlu a devenit temă foarte la 6­ ^305555 biect. Pentru că după frământări... discuții... analize... sus­pendări... ridicări de sus­pendări şi schimbări de antrenori, Universitatea a devenit la un moment dat de nerecunoscut. Jucătorii, îmbătați după succesul din vară, au început — în toam­nă — să conducă ei antre­namentele, să alcătuiască ei echipa, să facă nazuri ori de cite ori li se cerea să muncească cu adevărat la orele de pregătire. Ba au a­­juns să ceară (!) arbitrului cartonaşul galben salvator ca să nu joace (citeşte : să nu se obosească) in etapa următoare ! Despre dragoste faţă de club, faţă de oraşul care i-a înconjurat cu atîta simpatie şi le-a creat bune condiţii de lucru şi de în­văţătură, aproape că nu mai putea fi vorba. Şi Universi­tatea a început să alunece , însoţită şi de scăderea­­ simptomatică a numărului­­ de spectatori — pe toboga-­­ nul clasamentului, fiind a­­ 12-a la încheierea turului şi­­ a 15-a după înfrîngerea de­­ duminică de pe „Republi- \ cii“. Departe, foarte departe de năzuinţele suporterilor,­­ de valoarea jucătorilor. Dar toamna a fost cenuşie­­ pentru toate echipele soco-­­ tite de elită din Craiova. „ Electroputere, din Divizia B, este penultima în seria a 2-a înaintea campaniei de pri­măvară , în Divizia C. Con­structorul ocupă locul 15 (tot penultimul !). Doar C.F.R. se găsește fânl0/ll~­ mai bine Plasată : ■, locul 8, in „C“. Tabloul e comple­tat tot de Universitatea, e­­chipa sa de juniori iernînd pe locul 9 în Divizia naţio­nală a juniorilor, după me­ciul din Capitală, cu Sportul studenţesc, trecind pe 10. Deci, ce se întîmplă cu fotbalul craiovean ? Ce mo­tive au stat la baza căderii echipelor sale spre poalele clasamentelor ? Credem că o analiză se­rioasă, pertinentă, care să scoată cu realism şi spirit de răspundere la iveală toate racilele, spre a hotărî mă­suri eficiente pentru redre­sare, se impune cu tărie. Pentru că locurile pe care se află in clipa de faţă di­vizionarele craiovene sunt departe de a fi onorante... Mircea TUDORAN ŞTIRI... ŞTIRI... ŞTIRI... * ORA DE ÎNCEPERE A ME­CIURILOR ETAPEI A II-A A RETURULUI CAMPIONATULUI DIVIZIEI A. Jocurile etapei a n-a a returului Diviziei A vor Începe la ora 16. • DUMINICA, IN CAPITALĂ, este programat un singur meci în cadrul campionatului Diviziei A , Dinamo — Politehnica Iași. El se va disputa pe stadionu­l Dinamo, cu începere de la ora 16.­­ ASTAZI, LA INNSBRUCK, la cadrul „Cupei campionilor europeni“, se va juca meciul dintre echipele Swarovschi In­nsbruck şi Borussia Mönchen­gladbach, care va fi condus de o brigadă de arbitri din ţara noas­tră, avîndu-l la centru pe N. Rain­ea, ajutat la linie de C. Ghi­­ţa şi N. Petriceanu. • DOUA JOCURI DE TRIAL IN CAPITALA. După cum ara mai anunţat, astăzi au loc două meciuri de trial, în vederea al­cătuirii loturilor A, olimpic şi de tineret. Pentru această acţiune de selecţie au fost convocaţi în Ca­pitală peste 40 de jucători. • CUNOSCUTA FORMAŢIE SOVIETICA TORPEDO MOSCO­VA îşi încheie azi turneul în ţara noastră, evoluînd la Timi­şoara în compania divizionarei A, Politehnica. PUNCTUL ECHIPEI, PUNCTUL IUI NICOLAE PROCA... La Hunedoara, „Il“-le tîrgoviştean a in­terpretat cu o mare exactitate o partitură... compusă de antrenorul Nicolae Proca pentru meciul cu F. C. Corvinul. C. S. Tîrgovişte ŞTIA că echipa gazdă va ataca supranumeric, că multe din acţiunile ei ofensive vor fi purtate prin Lucescu şi fundaşul-extremă Văetuş. Şi şi-a luat măsuri de precauţie pe flancuri. Pitaru a primit sarcina să-l stopeze pe Lucescu. Cu orice preţ. Şi a făcut-o, dar abuzînd de faulturi. Pitaru a fost jucătorul de sacrificiu al oas­peţilor şi după ce a primit cartonaşul galben s-a aflat la un pas de eliminare. Pentru ce­lălalt „autor de centrări“ (Văetuş), antidotul s-a numit Grigore. „Nr. 7“ din formaţia tir­­govişteană s-a ţinut scai de adversarul său direct, deposedîndu-l de mai multe ori in propriul careu... C. S. Tîrgovişte ŞTIA că, dintre cei trei mijlocaşi ai gazdelor, Petcu era cel care trebuia să apară frecvent în faţa porţii, la finalizare. Furnică a fost... omul lui, cel care i-a „suflat“ lui Petcu, in extremis, cel puţin trei mingi de gol... C. S. Tîrgovişte ştia... ŞTIA, DE FAPT, TOATE ACESTEA AN­TRENORUL NICOLAE PROCA, omul de care le era teamă conducătorilor tehnici ai echipei hunedorene. „Parcă i-a așezat cu mina la fiecare fază , sublinia, supărat dar lucid, la două ore după meci, Ion Socol, vi­cepreședintele clubului Corvinul. Prima dintre schimbările făcute mi s-a părut de bun augur... pentru noi, scoţîndu-l din teren pe Tătaru, pionul lor nr. 1. Şi cînd colo...“ Jucătorul intrat ERA ABSOLUT NECESAR ECHIPEI IN ACEA PERIOADA. Cu forţe proaspete, calm, cu un bun control al balo­nului, Tănase a creat — prin acţiunile sale individuale — momentele de respiro pentru o apărare ultrasolicitată. „N-am făcut anti­­joc — afirma N. Proca. E adevărat, nici spectaculos n-am jucat. Am căutat să obţi­nem un rezultat favorabil cu forţele pe care le are echipa“. Şi C. S. Tîrgovişte a reuşit ce şi-a propus. Pentru că ŞI-A ASCULTAT ANTRE­NORUL. Pentru că ANTRENORUL A ȘTIUT CE SA CEARĂ jucătorilor săi, unui „11“ care a fost intr-adevăr o ECHIPA. Laurențiu DUMITRESCU ....................'"'''''''''"''''"\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m FLORIN HALAGIAN : ,UNA AM VORBIT IN CABINĂ SI ALTA AU FĂCUT­­ JUCĂTORII PE TEREN" — Florin Halagian, pentru dumneata şi pentru F.C. Argeş returul a început neaş­teptat de rău. Cum explici eşecul şi, mai ales, scorul de la Iaşi ? — Sincer să fiu, nu ne aşteptam la aşa ceva. împreună cu colegul meu, Tănase Dima, am făcut o pregătire şi o mobilizare minuţioasă şi uite ce a ieşit ! Nu vreau să arunc vina pe jucători, dar una am vorbit in cabină şi alta au făcut pe teren. Ieşenii au jucat bine, e adevărat, dar trebuie să spun că şi noi le-am facilitat acest succes. Am jucat exagerat­­ de deschis, s-au lăsat culoare foarte mari,­­ pe unde adversarul a acţionat in voie. Golul ^ şase a fost tipic în acest ^ sens : Bărbulescu s-a dus ^ înainte, replierea nu s-a fă- ^ cum cum trebuie, Iovănescu ^ nu și-a marcat adversarul și 0 golul n-a putut fi evitat. Așa 0 a fost : nici marcaj, nici du- ^ blaj... g — Golurile curgeau. Ce 0 au făcut antrenorii în a- ^ cele momente ? 0 — Am încercat să-i calmăm 0 pe jucători, să le insuflăm încredere in for- ^ țele lor. Dar Stancu, de pildă, căpitanul echi- 0 pei, era alb ca varul și nu știa ce e cu el. 0 — Cristian a apărat slab, a fost coautor ^ la cîteva goluri. Știm că Speriatu a ter- 0 minat excelent sezonul de toamnă. De ce 0 n-a fost el titular la Iaşi ? ^ — In perioada de pregătiri, Speriatu s-a ac- 0 cidentat la genunchi şi la Focşani, in meciul ^ de Cupă, a apărat Cristian. Şi a apărat bine. £ La Iaşi, tnsâ, a fost neaşteptat de slab. 0 — cum a explicat el această comportare? ^ — Pînă acum n-a explicat-o. După meci 0 eram nervoşi toți și n-am stat de vorbă. Apoi, ^ luni, el a plecat la lotul național. Drept să ^ sjjun, mie în locul lui mi-ar fi fost rușine să 0 mă mai prezint acolo... 0 — Ce faceți în această săptămînă ? Tre- 0 buie spălată rușinea... ^ _ Trebuie. Vom face o analiză serioasă, vom 0. lua şi măsuri. Sperăm să trecem peste acest s hop. Da, să spălăm ruşinea, bine aţi zis. Cu 0 cei rămaşi acasă, pentru că avem opt jucă-­­ tori la loturi, vom face antrenamente duble. „ Sunt convins că F.C. Argeş va redeveni ce-a­­ fost, adică echipa capabilă de o cu totul altă ^ comportare. Oricum, jucătorii noştri, care nu­­ mai sunt nişte copii, ar trebui să-şi facă şi ei ^ o autoanaliză, să tragă concluziile necesare. ^ Este nepermis să te pierzi, aşa cum s-a în- 0 tâmplat cu el la Iaşi. : 0 Constantin ALEXE 0

Next