Sportul, iunie 1978 (Anul 34, nr. 8874-8899)

1978-06-01 / nr. 8874

VIE §1 DEPUNĂ SATISFACȚIE. APROBARE UNANIMĂ PENTRU STRĂLUCITELE REZULTATE ALE VIZITEI ÎNTREPRINSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRI SOCIALISTE DIN ASIA Comunişti, toji cetăţenii pa­triei dau o inaită apreciere re­zultatelor vizitei pe care to­varăşul N­i­colae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a intreprins-o in ţări socialiste din Asia, în telegrame adresate Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, comitete judeţene de partid, organizaţii de masă, ministere se exprimă vibranta aprobare, unanima şi înalta apreciere a întregului nostru popor pentru strălucitele rezultate ale noii solii de pace, prietenie şi solidaritate a secre­tarului general al partidului nostru. Documentele semnate, acordurile încheiate exprimă in mod elocvent realismul politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, stabilite de Congresul al XI-lea al partidu­lui, un consens deplin cu reali­tăţile lumii contemporane, cu voinţa de pace şi progres a în­tregii omeniri. Vizita întreprinsă în Repu­blica Populară Chineză, Repu­blica Populară Democrată Co­reeană, Republica Socialistă Vietnam, Republica Democrată Populară Laos şi Kampuchia Democrată s-a transformat în­­tr-o adevărată sărbătoare a prie­teniei intre popoare, scoţînd încă o dată în relief stima şi pre­ţuirea de care se bucură to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea pusă în sluj­ba poporului român, a bunăstă-r­ii forlei­­i­nale, în slujba socialismului, păcii şi progre­sului in lume. Se subliniază că aceste vizite se înscriu cu litere de aur in cronica internaţională a acestor ani, atestînd încă o dată excepţionala activitate de revoluţionar înflăcărat, de mi­litant consecvent pentru edifi­carea unei lumi a înţelegerii şi colaborării multilaterale, a secre­tarului general al partidului nostru. Militînd pentru înteme­ierea relaţiilor dintre state pe principiile respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţio­nale, avantajului reciproc, ega­lităţii şi neamestecului in tre­burile interne, pentru democra­tizarea relaţiilor internaţionale şi instaurarea unei noi ordini economice şi politice în lume, într-un climat de etică şi echi­tate internaţională, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a scris în­că o ilustră pagină in cartea de aur a prestigiului şi consecven­ţei militante a permanenţei ro­mâneşti în lume. Expresie elocventă a pre­ocupării statornice a partidului şi statului nostru pentru lăr­girea pe multiple planuri a re­laţiilor de prietenie cu toate ţă­rile socialiste, a grijii pentru dezvoltarea continuă a priete­niei şi solidarităţii dintre ţările socialiste, pentru întărirea uni­tăţii mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale, această vizită se înscrie ca o confir­mare strălucită a consecvenţei cu care secretarul general al partidului nostru, preşedintele Republicii militează pentru creşterea prestigiului şi influ­enţei socialismului in lume. Se exprimă vibranta emoţie şi nemărginita bucurie a între­gului nostru popor pentru am­plele manifestări de stimă şi respect cu care a fost intimpi­­nat pretutindeni tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înal­tele aprecieri pe care persona­lităţi de vază din ţările vizitate le-au exprimat la adresa pre­şedintelui nostru, într-o impresionantă unani­mitate, in telegrame se expri­mă mindria oamenilor muncii din patria noastră, a întregului popor pentru strălucitul exem­plu pe care primul bărbat al ţarii, conducătorul iubit şi sti­mat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl oferă naţiunii noastre, pentru clarviziunea şi înţelepciunea cu care conduce destinele României socialiste, în acelaşi timp, se exprimă ho­­tărîrea fermă a tuturor oameni­lor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — de a munci fără preget, de a face totul, sub conducerea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru în­făptuirea hotăririlor Congre­sului al XI-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale Partidului Co­munist Român, a orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului pentru în­tărirea relaţiilor de prietenie, colaborare şi solidaritate inter­naţională ale poporului român cu popoarele ţărilor vizitate, pentru triumful cauzei socialis­mului şi păcii, al progresului şi înţelegerii internaţionale. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN TI-VA­­ ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXXIV - Nr. 887­­­ 4 PAGINI - 30 BANI ! Joi 4 iunie 1978 Ieri, la Sofia, 1-1, cu selecţionata de fotbal a Bulgariei REZULTAT MULŢUMITOR AL ECHIPEI NOASTRE CALIFICATĂ ÎN FINALA CUPEI BALCANICE SOFIA, 31 (prin telefon). Re­prezentativa de fotbal a Româ­niei a terminat neînvinsă jocu­rile din cadrul seriei a II-a a Cupei balcanice, în ultima par­tidă din prima fază a compe­tiţiei, naţionala noastră a ter­minat la egalitate 1—1 (1—1) cu formaţia gazdă. Jocul, dispu­tat pe stadionul Vasil Levski, in faţa a 15 000 spectatori, intre care 1 000 de turişti români, a prezentat un echilibru pronun­ţat in prima parte, iar in a doua repriză, prin retragerea în apă­rare a selecţionatei noastre şi prin renunţarea,­in bună parte, la jocul combinativ, fotbaliştii bulgari au avut mai mult Ini­ţiativa. Elementul cel mai pozi­tiv din comportarea reprezenta­tivei noastre îl constituie ran­damentul bun al apărării, care a făcut faţă cu destul succes deselor solicitări la care a fost supusă de adversari. Trebuie, de asemenea, subliniată presta­ţia din prima repriză a între­gii echipe, care a atacat cu mai multă convingere şi cu destulă precizie în finalizare (o dova­dă : raportul şuturilor pe spa­ţiul porţii este favorabil jucă­torilor noştri : 5—4). Mai notăm că după obţinerea egalării re­prezentativa română a dominat, a terminat bine repriza şi nu a lipsit mult ca să ia condu­cerea. Cu atit mai surprinză­toare a fost renunţarea la ofen­sivă in partea a doua a meciu­lui, retragerea pe exagerate poziţii defensive. O oarecare consolidare a jocului echipei Mihai IONESCU (Continuare în pag. a 4-a) Primele finale ale „DACIADEI“ la canotaj Cele mai bune canotoare ale ţării şi-au disputat ieri la Sna­­gov — pe o vreme admirabilă — titlurile primei ediţii a com­petiţiei naţionale „Daciada“, în­treceri care au coincis şi cu campionatele republicane indi­viduale. Excelenta organizare a concursului, condiţiile propice de vislit, precum şi foarte buna pregătire a marii majorităţi a competitoarelor au asigurat re­gatei de ieri un succes deplin. Cele mai multe din finale au fost extrem de disputate, unele fiind decise chiar pe linia de sosire. Aşa a fost, de pildă, între­cerea dintre echipajele de 2 f.c. ale cluburilor Steaua şi Dinamo. Marlena Predescu-Zagoni şi Angelica Chertic (Steaua) şi E­­lena Oprea — Florica Petcu (Dinamo) s-au detaşat de cele­lalte finaliste chiar după pri­mii metri şi au vislit „cap la cap“ întreaga distanţă. Cu un splendid efort, dar şi cu şansa de a se afla in momentul so­sirii „pe atac“ — in timp ce adversarele erau in momentul „degajării“ — Zagoni şi Cher­tic au cîştigat proba cu o ze­cime de secundă ! La prima lor participare in­tr-un concurs oficial, tinerele canotoare de la Viitorul Bucu­reşti au evoluat remarcabil, cîştigind două probe şi urcind pe podium în alte trei finale. Valeria Racilă (21 de ani, 1,80 şi 70 kg) este noua campioană a ţării la simplu, depăşind — cu un timp excelent (3:41,9) — pe favorita cursei, Maria An­­done. Şi coechipierele sale Sanda Tom­a (fostă aruncătoare de greutate) şi Olga Homeghi au impresionat, realmente, ieri dimineaţă în finala probei de dublu visle unde au întrecut confortabil perechea dinamo­­vistă Aneta Marin­a Lucia Buzuc, care pornea cu prima şansă. In celelalte trei finale Metalul (4 + 1 rame), C.N. ASE (4 + 1) viste şi Dinamo (8 + 1) au înregistrat victorii scontate. De subliniat performanţa „op­­tului“ dinamovist care a acope­rit distanţa in 3:00,00, timp de valoare mondială. REZULTATE TEHNICE : Sim­plu : 1. Valeria Răcilă (Viitorul) 3:41,9 ; 2. Maria Andone (Steaua) 3:47,4 ; 3. Eva Toth (C.N.­ASE) 3:53,7 ; 4. Paraschiva Serendan (Voinţa Timiş) 4:01,9 ; 5. Elisa­­beta Barta (UTA) 4:06,7 ; dublu viste : 1. Viitorul (Sanda Tom­a— Olga Homeghi) 3:21,5 ; 2. Dinamo (Aneta Marin — Lucia Buzuc) 3:23,6 ; 3. Metalul (Maria Jugă­­naru — Ileana Borcea) 3:39,4 ; 4. Voinţa Tim. 3:46,2 ; 5. UTA 3:47,1; 6. C.N.­ASE 3:53,1 ; 2 rame f.c. : 1. Steaua (Marlena Predescu- Zagoni — Angelica Chertic) 3:28,4; 2. Dinamo (Elena Oprea — Flo­rica Petcu) 3:28,5 ; 3. Voinţa Buc. (Margareta Garaiman — Silvia Ne­­delcu) 3:35,6 ; 4. Steaua 3:42,5; 5. C.F.R. Timiş. 3:48,5 ; 6. Voinţa Timiş. 8:51,0 : 4+1 rame : 1. Me­talul (Marioara Boariu, Valeria Cotescu, Maria Avram, Elena Chi­­riţoiu + Elena Vasilescu) 3:21,0 ; 2. Viitorul (Elena Bondar, Geor­­geta Andrei, Elena Horvat, Maria Hanganu + Mariana Ştefănescu) 3:24,0 ; 3. C.N.­ASE (Magdalena Zamfir, Maria Leonte, Carmen Constantinescu, Elena Pîngaru + Veronica Burza) 3:25,0 : 4. Voinţa Timiş. 3:28,0 ; 5. Ceahlăul P. Neamţ 3:34,5 : 4+1 viste : 1. C.N.­ASE (Mariana Catană, Magdalena Vasilescu, Nicoleta Vasilescu, An­gela Hrebeniuc + Veronica Bur- Adrian VASILIU Vladimir MORARU (Continuare in pag. 2—3) UN CONCURS DE VALOARE CU MULTE SURPRIZ la prima lor aparitie oficială, tinerele sporive de la Viitorul au dominat întrecerile Primul campionat , primul titlu pentru Sanda Tom­a și Olga Homeghi la 2 viste ZIUA COPIILOR NOŞTRI CU OCHII STROPI DE SOARE Zi însorită — în acest ca­pricios sfirşit de mai —, zi cu soare călduţ, cu uşoare a­­dieri de vint ce se joacă in­­frunzişul plopilor din jurul splendidei baze sportive a F.R.B.-ului. Astăzi, gazonul te­renului de fotbal, dreptunghiu­rile de zgură roşie tasate proas­păt şi pista de alergări şi co­vorul de iarbă din umbra po­milor au fost dăruite copiilor. Copii, mai mici şi mai mări­şori, copii îmbrăcaţi in tricouri albe, şi roşii, si albastre, chiar şi cei mai mici in ţinută de sport, intr-o revărsare a zbur­dălniciei, cu fete scăldate in lumină şi ochii numai stropi de soare. Este una din zilele „Dacia­dei“ copiilor din Sectorul 3 al Capitalei, din cartierul-oraş Pantelimon şi, cu deosebire, a copiilor celor ce muncesc la F.R.B. Mai intii intră in „scenă“ iubitorii balonului rotund, an­grenaţi intr-o splendidă competi­ţie „Cupa micul fotbalist“, des­chisă elevilor din clasele IV— VI. Au fost 20 de echipe şi iată-i acum ajunşi la penulti­mul act. Se intîlnesc echipele şcolilor generale nr. 66 şi nr. 61 şi ale şcolilor generale nr. 56 şi nr. 46. Jocul e încins, galeriile sunt aprinse, profesorii Elena Godorogea, Constantin Albuş, Constantin Alexandrescu şi Mihai Boerescu au emoţii mai mari decit elevii. Cui îi va reveni cinstea de a-şi pre­zenta echipele la finală ?... Arbitrul a fluierat sfirşit de repriză şi pe terenuri au in­trat grupele mari ale grădini­ţei, isteţii şoimi ai patriei. „A­­cum mergem ca ostaşii... Unu... doi... trei... patru !“ — co­mandă educatoarea Elena Vie­zure. Copiii ţin cadenţa legă­­nind din mîini. „Şi-acum, ca uriaşii !...“ Se înalţă pe vir­­furi, ridică braţele spre slăvi. Apoi aleargă, pentru că se aude comanda : „Şi acum, zburăm ca fluturaşii !...“ încălzirea s-a încheiat şi în­cep întrecerile. „Voi ştiţi ce în­seamnă o întrecer ?“ — ii în­treabă prof. Angel Slăvuţeanu. „Ştiu­m !“ — răsună voci, un cor. „Noi ne-am întrecut şi la Cîntarea României“ — spune Cornelia. „Ştefania a luat locul 1 la cin­te­ce, iar eu am luat tot locul 1“. „Şi ce mai în­seamnă Întrecere ?“ „înseamnă să fii harnic, aşa cum sunt pă­rinţii noştri la fabrică !“ Se împart ş1 grupe pentru alergări, prof. Slăvuţeanu dă startul cu pistolul, ca la marile concursuri. In alt sector se a­­runcă cu mingea, iar alţii trag la ţintă. Fotoreporterul este în­trerupt din căutarea unui unghi mai bun de către Neluţu Don . „La aruncări a cîştigat Valen­tin“ — ii spune Neluţu. „Cine-i Valentin ?“ „Păi... fratele meu, cine să fie ! ?“ întrecerile celor mici s-au încheiat. Se inminează diplome, se dau premii de... ciocolată. Pe teren intri din nou fotba­liştii... Viorel TONCEANU ...ŞI CE MAI ÎNSEAMNĂ ÎNTRECERE? - înseamnă să fii harnic, aşa cum sunt PĂRINŢII NOŞTRI LA FABRICA ! Secvenţă din marea întrecere a celor... mici de la F.R.B. Foto : Dragoş NEAGU

Next