Sportul, iulie 1978 (Anul 34, nr. 8900-8925)

1978-07-22 / nr. 8918

PROIETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA 51 SPORT I ANUL XXXIV - Nr. 8918 I 4 PAGINI - 30 BANI Simbata 22 iune 1978 Campionatele internationale de lupte ale Romaniei SPORTIVII NOSTRI MEDALIATI AI C. E. I$I ONOREAZA CARTEA DE VIZITA Vineri dimineata, in sala de atletism de la complexul spor­­tiv 23 August din Capitala, au inceput intrecerile Campionate­­lor internationale de lupte li­bere si greco-romane ale Roma­niei. La aceastä editie a compe­­titiei organizatä anual de fede­­ratia noasträ de specialitate au räspuns invitatiei sportivi din 8 tari. Pe foile de concurs, aläturi de 100 de luptätori romani (44 la stilul greco-romane si 56 la libere) sint inscrisi 69 de con­curenti sträini (31 la greco-ro­mane si 38 la libere), multi din­tre ei cu o vastä experientä in­ternational. Numärul mai mare de spor­tivi prezenti la stilul libere i-a obligat pe organizatori ca in prima zi de intreceri sä repar­­tizeze acestui Stil douä dintre cele trei saltd­e de concurs. Primul meci al reuniunii de dimineata s-a disputat la cat 52 kg, intre doi luptätori ro­mani : Gh. Bircu si I. Arapu. S-ar putea crede cä a fost vor­­ba despre un meci din familie“, dar n-a fost asa. Cei doi con­­curenti, principali candidati la titularizarea in echipa reprezen­­tativä ce urmeazä sä participe la C.M. de la Ciudad de Mexi­co, au sustinut o adeväratä par­­tidä de selectie, disputata cu multä dirzenie de la primul pinä la ultimul sunet de gong. In prima parte a timpului, supe­­rioritatea a fost de partea lui Arapu (6—3). Apoi, Birou­l egalat (6—6) si a luat conduce­­rea la puncte (8—6). Cu un final mai bun, Gh. Bircu a ob­­tinut Victoria cu 10—8. La a­­celasi Stil (cat. 57 ka), tinarul V. Cioaca l-a depasit extrem de greu pe vest-germanul 11. Partsch, iar medaliatul cu ar­gint la C.E. din acest an. A. Neagu l-a invins prin descalifi­­care pe N. Anton. Mihai TRANCÄ Tinärul Victor Cioacä a print coapsa adversarului (H. Partsch — R.F.G.) si executä un „rebut“ Foto : I. MIHAICÄ Campionatul republican de pentation modern D. SPIRLEA $1 OLIMPIA I AU TRECUT IN FRUNTEA CL Ca de obicei, proba de scri­­ma a supus la un sever examen pe participanti­ la finala cam­­pionatului republican de pen­tation modern, mai ales in ce priveste pregatirea fizica si re­­zistenta specifica. In aceste con­­ditii, pe primele locuri ale cla­­samentului s-au situat cei mai bine pregätiti dintre sportivi, cei care aspirä cu indreptätire la pozitiile fruntase ale clasa­­mentului. Initr-adevär, au fost necesare aproape 8 ore si peste 700 de asalturi pentru desemna­­rea invingätorilor — individual ?i pe echipe — probei de scri­­mä, deseori decisivä in stabili­­rea ierarhiilor finale. Examen prin excelentä tehnic, proba de scrimä a triat sever valorile, astfel cä nu e nici o surprizä cä pe locurile fruntase s-au si­tuat componenti ai echipei re­­prezentative, sportivi care dese­ori s-au aflat in prim-planul marilor Intreceri interne. Constantin MACOVEI (Continuare in pag. 2—3) (Continuare in pag. 2—3) HANDBALUL NOSTRU PE DRUMUL INTARIRII POTENJIALULUL LA TOATE ESALOANELE! Clarificari $i direc|ii de lucru la aplicarea carora trebuie sa ia acest sport $i. In primul rind, membrii Programul competitional in­ternational este deosebit de incancat in acest an din cauza multiplelor campiona­­te europene si mondiale. Handbalul si-a dat de mult examenul, la inceputul anului Si, dupä cum se stie, nu si-a realizat obiectivul propus ca echipa masculina a Romaniei sä pastreze titlul mondial. Supre­­matia mondialä a fost pierdutä Si aceastä nereusitä a pus in discutie mecanismul handbalu­­lui nostru, la toate esaloanele. Plenara F.R. Handbal a luat mäsuri in problemele majore ale acestui sport iar acum douä luni de zile ziarul nostru a pu­blicat, la 17 mai, discutiile pri­­lejuite de o masä rotundä cu factori responsabili ai federa­­tiei pe tema : Handbalul roma­­nesc in cautarea stralucirilor de altadata... PRIN CE MI­JLOA­­CE ? IN CE RITM ? CU CE EFICIENTA ? In acest rastimp a luat sfirsit campionatul, au inceput prega­­tirile pentru finalele de handbal ale Daciadei (16—20 august), iar lotul reprezentativ va trece normele de control (de la 4 la 7 august) si apoi startul noului campionat la 3 septembrie a.c. Federafia de resort si antrenorii au­ continuat sä lucreze la noile hotäriri care urmäresc intärirea generalä a h­andbalului nostru s i, in mod deosebit, a lotului reprezentativ. In acest scop, la 11 si 12 iulie a avut loc la Bucuresti consfatuirea antreno­­rilor divizionari la care au fost dezbatute si definitivate direc­­tiile principale de actiune cu privire la : 1. Stabilirca conccptiel de lie angajafi tofi cei ce activeazä lotului reprezentativ joc, reactualizata in lumina ten­­dintelor de dezvoltare a hand­­balului pe plan international ; 2. Caile principale de activi­tate a sectiilor si antrenonlor echipelor divizionare pentru pe­­rioada 1978—1980 ; 3. C­ontinutul tehnico-tactic al activitatii jucatorilor de handbal specializati pe posturi ; 4. Mijloace de pregatire obli­gatorii in instruirea echipelor divizionare ; 5. Cerintele si normele de participare la campionatele re­­publicane in anul competitional 1978/79. In acest mod la toate echipele vor actiona aceleas i criterii de pregatire, indeosebi sub rapor­tul volumului, al tehnicii si tac­­ticii, urmind un fir lo­gic de la echipele de club la echipele reprezentative. Ra­mine insa de exercitat un con­trol ferm si exigent in aplica­­rea acestor hotariri pe care (Continuare in pag 2­3) In cadrul „Daciadei“, campionatele nationale de atletism CONSTANTEANUL ILIE FLOROIU A REALIZAT UN VALOROS RECORD PE 16000 m! • ASTAZI : FINALA PASIONANTA U SARITURA IN LUNG1ME (f) • MllNE : О CURSA MARE PE 1500 M, CU ILEANA SILAI, NATALIA MARA§£SCU SI ITAUANCA GABRIELLA DORIO Peste 500 de concurenti (339 baieti si 169 fete) din 27 de ju­­dete ale tarii si din municipiul Bucuresti s-au prezentat la fi­nalele campionatelor nationale de atletism, disputate pentru prima oara in cadrul Daciadei (imprejurare care impune si un clasament pe reprezentative de judete). Prima zi de intreceri, vineri dupä amiazä, pe Stadio­nul Republicii, s-a bucurat de o vreme admirabilä si de un public — generos in aprecierea performantelor — räsplätit In amurg cu frumosul record al constänteanului Ilie Floroiu. Lista campionilor a fost inau­­guratä de „veterana“ (29 ani) Alexandrina Bädescu, cistigä­­toare pentru a 3-a oarä a ti­­tlului la 400 mg, cu un timp (58,1) — cronometrat manual — care merita calificativul de re­cord. Asteptatä cu mult inte­res, cursa femininä pe 3000 m nu s-a desmintit, dind loc li­ne f­acerbe urmäriri Intre prin-­ cipalele favorite (Natalia Märäsescu Si Maricica Puicä), pornite dupä tim­­puriu evadata Georgeta Gazibara (care a rezistat 6 ture). Mai hotäritä in finis, craiovean­­ca Märäsescu a sprintat irezistibil, realizind si un timp bun (8:55,8). Pe 400 m plat a cistigat net con­­stänteanul Horia Toboc, urmat de fratii Nagy, Stefan Si Sigismund, ori­ginar­ din com. U­­nirea, jud. Alba. Finalele de sprint au adus ca de obi­cei in ultimii ani, (Continuare in рад. 2—3) In cursa de asteptare pe 3 000 m, Natalia Marasescu (1717) a fost mereu talonati de Maricica Puicä — dar ordinea sosirii va ri­mine aceeati Ieri ulravncafä, In cadrul ceL'l­oc­ ai fi­ica Forum National al Pionierilor UN REUSIT FESTIVAL AL „CRAVATELOR ROSII CU TRICOLOR“ Sportul a constituit o prezentä activä In programul acestei mari manifestär! a celor mai tineri ceta|eni ai patrie! Forumul National al Pionieri­­lor, anul acesta la a VII-a edi­ti­e, a avut o zi, cea de vineri, consacratä Festivalului purtäto­­rilor cravatelor rosii cu trico­lor­ . Manifestarea s-a desfäsu­­rat pe un fundal särbätoresc, cu totul emotionant, in Parcul ti­­neretului din Capitalä, in pre­­zenta a zeci de k­­ii de copii — $oimi ai patriei ?i pionieri, elevi din scolile generale — si, in calitate de invitati, tineri utecisti. Festi­valul a debutat printr-o impresionantä paradä, sustinutä de citeva mii de bäieti si fete reprezentind toate unitätile de pionieri din Capitalä. Pe Bule­­vardul Dimitrie Cantemir si pe aleile Parcului tineretului, pina la Palatul sporturilor si culturii, un sir viu de copii a defilat in­­tr-o ordine si o disciplina exem­plare. De o parte si de alta a traseului, publicul a tinut sa a­­plaude, incintat, pe reprezen­tara celor peste doua milioane de „cravate rosii cu tricolor“. Dupä incheierea paräzii, au urmat activitati sportiv-recrea­­tive desfäsurate pe uriasa „sce­­nä deschisä“ care o constituie Parcul tineretului. Asistenta a avut prilejul sä admire, mai in­tim, foarte reunite reprize de gimnasticä ritmicä executate de­­Continuare in рад 2—3) Secventa din repriza de gimnasticä ritmicä a pionierelor din sec­torul 5 al Capi­tlel Foto VASILE BAGEAC „TÜIKMELL“ LA ORA AMPRLMifRTI Radiografii ale echipelor r­oastre de fotbal angajate in Cupele continentals Intr-un inspirat cuplaj — cum federatia n-a prea programat niciodata, Intre cele mai repre­zentative echipe romanesti de club, intilnirea dintre Invingatoa­­rea campionatului §i detinätoarea „Cupei Romaniei“, precum si par­­tida dintre cele douä echipe care $i-au cistigat dreptul sä evolueze In „Cupa U.E.F.A.“ — am avut prilejul sä vedem la ora „repeti­­tiilor generale“ exponentele fot­­balului nostru care vor intra in­­tr-un viitor apropiat pe scena im­­trecerilor continentale. Ni-au „spus“, ce semne ne-au arätat cele patru echipe la startul etapei de jocuri care urmeazä pregätirii generale fäcute la Bra­sov si Poiana Brasov . Spre deosebire de alti ani, cind aceste formatii dädeau chiar si dupä primele 2—3 etape de cam­pionat semne de Insuficientä a­­daptare, de neintrare in tot, a­cum. Inaintea inceperii campiona­tului, echipele — mai bine zis trei dintre cele patru — au dove­­dit cä au „muscäturä“, cä se „bat“ cu destulä vitalitate, cä „vor ceva“ In teren, cä se manifestä cu o per­sonalitate distinctä. Nu stim cine „e de vinä“, aerul de munte, prezenta rivalelor In curtile veci­­ne sau seriozitatea cu care Fede­rate de fotbal pare hotäritä sä fie abordatä noua editie a Cupelor europene, cert este faptul cä semne pozitive se aratä. Rämine de väzut In ce mäsurä se vor confirma ele In säptäminile atit de importante care urmeazä, rä­mine de väzut In ce mäsurä an­trenorii si jucätorii vor sti sä-si Marius POPESCU (Continuare in рая. 2—S)

Next