Sportul, august 1978 (Anul 34, nr. 8926-8951)

1978-08-01 / nr. 8926

„Daciada“, in plinä desfä§urare! I PROGRAMUL COMPfTilHlOl] Bf MASA 1 §1 Dl РММАЩ Pl LUNA AUGUST ; Ca gi celelalte luni ale sezonului estival, gi august va avea , inscrise pe agenda sa o serie de concursuri 5i competifii , care se vor desfagura sub insemnele marii intreceri nafiona­­­­Ie „Daciada“. Este vorba de actiuni­­de amploare din sportul­­ de masä gi de performantä care vor reuni la start mii de­­ tineri gi tinere din toate judetele tärii.­­ Latä principalele intreceri care vor avea loc in luna ce­­ incepe chiar astäzi d IN SPORTUL DE MASA . •­OINA : „Cupa sperantelor" (10—14 ani), finala, 4—6 VIII, S Mangalia ; cat. peste 19 ani, zone, 5—6 VIII, Bucuregti, : Bistrita, Giurgiu, P. Neamt, Oradea, Slatina, Tg. Jiu, Vaslui ; Г finala, 11—13 VIII, Slobozia. ; • FOTBAL : peste 19 ani, zone, 5—6 VIII, Alba Iuli­a, : Bucuregti, Drobeta Tr. Severin, Galati, I'■ Neamt, Sibiu. • Slobozia, Tg. Mure? , „Cupa sperantelor", finala, 28—31 VIII, Constanta. • LUFTE GRECO-ROMANE : „Cupa U.N.CA.r.“, zone, 5—6 VIII, Bistrita, Buzau, Ilunedoara, Tg. Jiu, Vaslui , fi­­nala, 27—29 VIII, Girbovi — jud. Ilfov. • HANDBAL , cat. peste 19 ani, zone, 5—6 VIII, Arad, Alexandria, Bacau, Bucuregt, Drobeta-Tr. Severin, Satu Mare, Suceava, Zalau. • GIMNASTICA (7—14 ani), finalá, 9—12 VI­I, Bucuregti. • MOTOCICLISM (peste 18 ani), finalá, 13 VIII, Bucu-I • KARTING, „Cupa U.T.C.* (14—19 ani), finalá, 26—27 VIII, Roman — jud. Neamt. • POPICE (peste 19 ani), finalá, 26—27 VIII, Bragov. • MODELISM, „Cupa U.T.C.“ (14—19 ani), finalá, 28—30 VIII, Suceava. • CICLOTURISM. Circuitul pentru tineret, finala, august. IN­SPORTUL DE PERFORMANJA • CICLISM, Contratimp, echipe, gosea — juniori, finala,­­ 2 VIII, Tg. Mure? , Contratimp, individual, ?osea — juniori,­­ finalä 6 VIII, Tg. Mure? ; Fond, individual, goeea — ju-­­ niori, finala 8 VIII, Tg. Mure? ; Velodrom, seniori-junion,­­ finalä, 14—20 VIII, Bucure?ti. • TENIS, Seniori, finalä, 7—13 VIII, Bucure?ti. • M­ОТ (juniori, bäiefi — 14 ani, fete — 12 ani), finalä, 10—13 VIII, Re?ita. ........ • SARITURI IN APA (juniori, b+i), finalä, 10—13 VHI, Bra.il­a. • LUPTE GRECO-ROMANE (juniori), finalä, 11—13 VIII, Arad. • SCRIMA (seniori, b+i), finalä, 14—15 VVi, Bucure?ti. • CANOTAJ (juniori, b+i), finalä, 4—16 Vm, Snagov. • LUPTE LIBERE (juniori), finalä, 15—17 VIII, Timisoara. • RUGBY (seniori—juniori), finalä, 15—19 VI­I, Bucure?ti. • HANDBAL, finala, 16—20 VIII, fete — Vaslui ; bäiefi — Bräila. • HALTERE (seniori), finalä, 17—20 VIII, Cluj-Napoca. • JUDO (juniori), finalä, 18—20 VIII, Bucure?ti. • ATLETISM (juniori II, b+i), finalä, 18—20 VIII, Craiova. Ф CAIAC- CAN­OE (juniori), finalä, 29—31 VIII, Snagov ; seniori, finalä, 31 VIII, Snagov. ACTIUNEA (Urmare din paq 1) cadrul orelor de educatie fizicä a fost de­ circa 3 000 de copii. Mai slab stau lucrurile la grupurile cu platä. De la 15 iunie si pinä La Caracal (judetul Olt), s-a deschis de curind un centru de b­ot la care s-au prezentat 35 de copii. Lectiile, organizate la Stran­dul din parcul pragului, sint con­­duse de un profesor priceput, Paul Gorun. Tot ln оra§ s-au terminat de BISTRITA : Strandul Exista la Bistrita un frumos loc de agrement : Strandul, situat la poalele dealului §i Padurii Co­­drigor. Un bazin frumos (de di­mensi­uni olimpice), un cadru na­tural rar, un teren de volei... Totul este frumos, numai cä despre acest loc — unde se aflä fi un camping — se pot spune si lucruri mai putin pläcute. De pil­­dä, cä terenul de volei este parä­sit, cu smocuri de iarbä, cu plasä de sirmä ruptä. Curios apare, mai in prezent au primit brevete doar 100 de copii ! Pentru intensifica­­rea actiunii de Invätare a inotu­lui, la Braila trebuie fäcut, nein­­doios, ceva mai ales In directia popularizärii actiunii. (N. COS­­TIN. coresp.) curind cursurile de pregatire a 19 profesori de educatie fizica саге vor conduce centrele de invätare a inotului la bazinele In curs de amenajare In judet , Comitel, Po­­boru, Babiciu, Piatra Olt, Drägä­­ne?ti, Brincoveni. (C. GHITESCU, coresp.). existä, dar färä folos I ales, faptul cä, pinä acum, aici nu s-au organizat incä cursuri de initiere in inot. Ni s-a motivat cä ,la Bistrita n-a fost incä varä“. Ceea ce poate fi adevärat, pen­tru cä — ni s-a spus — in aceastä localitate soarele a fost­ mai putin darnic. $i totugi, dat fiind faptul cä bazinul gtrandului a fost folo- sit pinä acum, nu intelegem de ce pentru actiunea „Inotul pentru toti­ se agteaptä_„vertirea ve-III“? (M. FR.) O asemenea actune. Cele douä stranduri apartin, insä, Consiliu­­lui popular, care le-a pus la dis­­pozitia cetätenilor, a adultilor cu precädere. Acum, in fine, pare sä intervinä o reglemen­tare. (T. ST.) TIMISOARA : Unda existä preocupare, vin ?i rezultatele Se poate spune cä in pragul de de pe Bega preocuparea pentru cre§terea de noi inotatori este permanentä fi eficientä. O dova­­dä : Invä^area inotului se desfä­­foarä in §apte bazine: douä aco­­perite (la Industria Linii §i pe str. Circumvalatiunii) §i cinci ne­­acoperite (Progresul, Electrica, Banalul, Tehnometal si ILTVTE). Peste tot, micii timiforeni vin la cursuri, se sträduiesc si plea­­cä cu... brevete de inotätor. Ba­zinul cel mai bine dotat, cu ге­­zultate pe mäsurä, este cel de la Industria Linii. La 1 iunie aici au intrat in pre­gätire pentru initiere in tainele inotului 20 de grupe a cite 15 co­pii fiecare, iar acum §tiu cu totii sä inoate. Urmeazä in prezent cursurile alte 10 grupe astfel cä, in curind, numärul celor initiati se va ridica la 450. Meritele revin, in special, celor 4 profesori de educatie fizicä, A. Stänescu, Al. Ciurcanu, A. Hentz si Mihaela Fiftea, preocupati, evident, si de selectionarea celor talentati. De­­altfel, In aceasta directie se poa­te vorbi de μe­ acum de unele rezultate concrete. Au fost reti­­nuti multi copii buni, unul din­­tre ei, A. FMop, concurand chiar la campionatele republicane de copii. Altii au fost Indrumati spre practicarea polo-ului. (C. CREJU coresp.). CARACAL : Deschiderea unui centru de inot TG. JIU : De necrezut ! Pinä la 1 august, nici un copil ini{iat in inot­­ ? ! T­e$i vacanta de varä a inceput cu aproape 6 säptämini in urmä, la data de 24 iulie in municipiul Tg. Jiu nu figura incä nici mäcar un copil initiat in inot ! Sigur, pot fi aduse unele argumente In justificarea acestei stäri de lu­cruri (vreme rece In zonä, pentru incälzirea apei celor douä bazine­­stranduri existente, care pro­vine din izvoare, este necesarä о­ре­­rboada de cateva zile , nici un profesor de educatie fizicä din localitate nu are specializare In natatie), dar, oricum, la Tg. Jiu s-a facut foarte putin In directia cunoasterii de catre parinti si de catre copii a acestui sport utili­­tar de mare Insemnatate cum este Inotul. Abia 1 august a fost prgramatä ziua deschiderii cursu­­rilor de initiere ! Tovaräsul Dumitru Secotä, prim vicepre§ed­inte al C.J.E.F.S. Gorj, activist tínár, cu multe idei fru­­moase pe cale de Implinire, ne märturisea cu väditä amäräciune cít s-a zbätut (impreunä cu re­­prezentantii celorlalti factori ai inspectoratului scolar si Org­ani­­zatiei pionierilor) pentru a porni Luni 7 august, la bazinul „23 August* din Capitala (telefon 21.01.15) se inaugureazä lectiile unui nou curs de initiere la Inot pentru copii. Inserierile au Inceput. ----------гатаггд-дв" чмдакз-----------­„IMOIUL PENTRU TOJI“ Medicina sportivä romaneascä la jumatatea ciclulu­i d­intru ACOMODAREA CU... ALTITUDINEA SUPERPERFORMANtEI! ...Ce repede fuge timpul ! Parcä ieri träiam, in fata te­­levizoarelor, frumoasele nopti ale Montrealidui, admirind zbo­rurile de rindunicä ale Nadiei Comaneci ?i iatä, acum, ca­­lendarul ne bate la ugä, anun­­find cä jumätate din interva­­lul olimpic a ?i fost sträbätut, cä „ecua­torul“ s-a trecut, cä pinä la Jocurile de la Mos­­cova ?i Lake Placid au rämas mai pufin de doi ani ! Reprezentarea demnä, cu suc­­ces, a tricolorului in marea competifie constituie ш o­­biectiv prioritar al sportului romanesc, o sarcinä de inaltä responsabilitate a specialistilor implicati in pregätirea sportivi­­lor olimpia. Dintre organismele a cäror contributie este socotitä a fi de cea mai mare insemnätate in vasta campanie olimpicä fa­ce parte si medicina sportivä. La aceastä orä pretutindeni in lume, relatia SPORTIV-AN­­TRENOR-MEDIC a devenit un triptic hotäritor in obtinerea marii performante. Asadar, la jumätatea ciclu­­lui olimpic, ce a realizat me­dicina sportivä romäneascä in procesul de pregätire a loturi­­lor noastre repreze­n­tat­i­ve $i ce i?i propune ea in intervalul саге a mai rämas pinä la ma­rele start ? Interlocutorul nosf­ru pe a­­ceastä temä de stringentä ac­­tualitate este conf. univ. dr. loan Drágan, directorul Cen­­trului de medicinä sportivä. — Se afirmä des, la ultima vreme, cä rezultatele luptei sportive din arenä sint si ecoul intrecerii ce se dä in... laborator, intre medici, bi­­ologi, fiziologi si arfi specia­list! din aceste domenii. — Färä indoialä cä, la a­­ceastä orä, existä o vastä gti­­intä a sportului, in care me­dicina, cu toate ramurile ei de cercetare teoreticä $i activitate practica, este direct implicatä. Fiecare din Olimpiadele ?i ma­rile competitii ale ultimelor douä decenii au pus in fata cercetätorilor Probleme bio­­medicale de mare insemnatate: acomodarea cu altitudinea, a­­comodarea la fusul orar, recu­perarea gi refacerea dupä e­­fort, alimentatia gi altele. Da­­cä Olimpiada de la Ciudad de Mexico a ridicat problema a­­comodärii la altitudinea pra­­gului care gäzduia Intrecerile, Olimpiada moscovitä ridicä gi ea o problemä de... altitudine. Este vorba insä de altitudinea superperforatan{.ei, spre care se indreaptä cu pagi rapizi sportul mondial contemporan. Astäzi se at­ing pe stadion re­zultate cu putin timp in ur­mä incredibile si in pregätirea sportivilor pentru realizarea unor asemenea valori partici­­parea medicinei si a medicu­­lui este hotaritoare. — Ce s-a intreprins, practic, in aceastä directie ? — Eforturile noastre au fost canali­za­te pe mai multe di-© Anonimi, oamenii in halal alb pun ji ei teme­­liile viitoarelor recorduri . Sportivul sä fie primul säu ... doctor reefii. Asistenta loturilor olm­­pice, mäsuri profilactice, ela­bora­rea unor metodologii de lucru noi, activitatea de edu­­cafie medico-sanitara a spor­­tivilor. — La primul punct 7 — Numai la acest semestru au fost efectuate circa 160 000 de investigafii functionale, consultafii clinice si proceduri de recuperare cu sportivii o­­limpici. Perioada ultimilor doi ani a fost caracterizatä prin cre?terea contributiei cercetarii ?i valorificarea rapida a con­­cluziilor la care s-a ajuns In dirijarea procesului de antre­­nament-competitie-refacere. — Care au fost, in aceasta perioada, principalele teme spre care s-au canalizat efor­­turile corpului de medici spor­­tivi ?i ce se va urmari in viitor ? — Cercetarile noastre, urma­­te de decizii practice neintir­­ziate, au vizat cu precadere urmatoarele domenii : • elaborarea si introducerea i­n pregatire a unor metodologii de refacere ; • elaborarea unor norme de alimentafie moderna, rationa­­la, diferentiata pe ramuri de sport si genuri de efort, cu rol favorizant in obfinerea ma­rii performante ; • studierea unor noi me­todologii, rapide si eficiente, pentru recuperarea unor trau­­matisme. §i. In aceeasi ordine de idei: • diferenfierea, pe ramuri de sport, a refacerii dupä efort si — mai ales — in timpul competifiilor. — Ne-afi vorbit despre acti­vitatea de educatie sanitarä a sportivilor. Cum s-a desfä?urat ea ? — Noi tindem, si sintem­ pe punctul de a ajunge acolo, ca sportivul sä fie primul säu.„ doctor. Sä aibä nofiuni avan­­sate de autocontrol, sä fie in­­armat cu convingerea cä mun­­ca de pregätire, con?tiinciozi­­tatea, däruirea, viata rafiona­­lä sunt principalele elemente ale marii performante. Cu ti­­tlu de curiozitate, dar in spri­­jinul acestei idei, pot sä vä spun cä toate cele peste 200 de controaie anti-doping efec­­tuate au fost negative. Ceea ce demonstreazä cre$terea ni­­velului de constiinfii la cam­­pionii nostri. — Este cu totul notabilä o­­rientarea existentä in activi­tatea centrului si anume aceea de a axa cercetarea stiintifi­­cä pe teme de таге actualita­­te practica. Ce lucräri s-au realizat in acest interval 7 — As incepe cu ampla mo­­nografie „Criteriile de selec­­tie medico-biologicä pentru sportivii de performantä“, te­mä abordatä la noi in pre­­mierä. As adäuga douä volu­me. $i ere de таге actualita­­te : „Сига de altitudine“ si „Refacerea dupä efort“, pre­cum si numeroasele comuni­­cäri, la al 21-lea Congres de medicinä sportivä (Rio de Ja­neiro, 6—13 septembri­e), la al 4-lea Congres balcanic (Craio­va, 2—4 noiembrie), la congre­­sele medicale ale federatiilor internationale de scrimä si gimnasticä. Imi face o deose­­bitä pläcere sä subliniez cli­­matul de colegialitate, colabo­­rare, stimä si ajutor reciproc care guverneazä activitatea a­­cestor distinse organisme. La urma urmei, dincolo de recor­­duri, medalii, puncte si clasa­­mente, noi urmärim — cred — un scop mai nobil si mai inait, acela de a demonstra po­­sibilitätile nebänuite ale fiintei umane in näzuin'a ei spre ar­­monie $i perfectiune. Valeriu CHIOSE LOTO­ PRONOSPORT INFORMEAZA AUTOTURISM­­ELE LUNI­I AUGUST $1 In luna august a.c. continuä atribuirea autoturismelor ,DACIA 1300“ la toate trag­erile fi con­­cursurile obifnuite LOTO PRO­­NOEXPRES, „LOTO 2“ fi PRO­NOSPORT. Ca fi pina In prezent, aceste valoroase premii se acordä In ca­rul In care valoarea calculatä (la una sau mai multe categorii) este egalä sau superioarä contravalorii autoturismului „DACIA 1300", res­­pectiv 70.000 lei De retinut fi faptul cä datoritä acestor avantaje au fost atribuite cu regularitate autoturisme „DA­CIA 1300“, In пишет oase cazuri fiind datigate este 2 sau 3 auto­turisme la o singura tragere Loto sau Pronoexpres, precum si con­curs Pronosport. Un prim prilej de a obtine un autoturism „DACIA 1300" va este oferit de tragerea Pronoexpres de m­ine,miercuri 2 august, astäzi fiind ultima zi pentru procurarea biletelor. LOZUL VACANT­EI Zi de zi, creste numarul cif­ti­­gatorilor la LOZUL VACANTEI, noua emisiune specials Loz in plic, aflata ín plina vinzare in aceastä perioada. Benefíciind de ciftiguri supli­­mentare — din fond special — ín valoare de 1.700.000 lei. LOZUL VACANTEI va ofera posibilitatea obtinerii unui autoturism, sau a unor premii in bani incepind cu cele de 50.000 lei, 10.000 lei, etc. CISTIGURILE TRAGEEI PRO­NOEXPRES DIN 26 IULIE 1978 Categoria 1 : 1,25 variante -­ Au­toturism „Dacia 1300“ ; cat 2 : 9 variante 25% a 6.781 lei ; cat. 3 : 16,75 a 3.644 lei ; cat. 4 : 74,75 a 816 lei ; cat. 5 : 211,50 a 289 lei ; cat. 6: 6.513 a 40 lei ; cat. 7 : 201 a 200 lei ; cat. 8: 3.379,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 20.033 lei. ШЕ1 RKOmirn in CAMPIONATELE TINERILOR ATLEJI Pe stadionul municipal din Cluj- Napoca s-au desläfurat simbätä fi duminicä intrecerile campiona­­tului republican de atletism pen­tru juniorii de categoria ι Ш-а. Au participat peste 450 de tineri atleti ?i atlete din 94 de cluburi §i asociatii cu sect­ii de atletism. Iatä ciftigätorii probelor : BÄIETI 80 m : C. Oberschi (C.S.S. Suceava) 9,4, 600 m D. Zimmermann (C.S.S. Simleul Silvaniei 1:25,9, 2­000 m : G. Georgescu (C.S.S. Buzäu)­­ 5,48,1, 90 mg : M­. Ro­taru (C.S.S. Arad) 12,4, 1000 m obstacole: M. Pefteacä (L.C.E.A. CI. Muscel) 2,51,0, 4X80 m : Viito­­rul 35,9 , record, 5 km mare : Gh. Frecäteanu (P.T.T. Buc.) 25,38,0. 200 mg : L. Dragoman (C.S.S. atletism) 27,4, inält­ime C. Militaru (Viitorul) 1,90 m, praji­­nä : D. Avramescu (Viitorul) 3,80 m, lungime : V. Pavel (C.S.S. Bra§ov) 6,60 m, greutate : M. Vin­­tia (C.S.S. Ploiesti) 14,15 m, disc: l. Buliga (C.S.S. Drobeta Tr. Se­verin) 51,64, sulita: Buliga 58,40 m, ciocan : O. Ichim (Viitorul) 53,52 m ; FETE: 80 m : Gabriela Ecopici (C.S.S. atletism) 10.1 (in serii 10,0 — record), GOO m : Irina Smirkcinschi (C.S.S. Buzau) 1:37,3­­­000 m: Maria Nacrov (C.S.S. Tul­­cea) 2:54,4 record: 80 mg: Rodica Raina (L.C.E.A. Cl. Muscel) 11,8 , record: Gabriela Cotet (C.S.S. Focsarii) 11,8, 4X80 m­ : Viitorul 40,4. 200 mg : Rodica Raina 29,4, lungime: Gabriela Cotet 5,70 m, m­ultime: Katalin Kiss (AMIDEX Tg. Secuiesc) 1,58 m, greutate : Angela Ghemes (Lic. N. Balces­­cu Cluj-Napoca) 11,83 m, disc : Tunde Mille (AMIDEX Tg. Secu­iesc) 36,66 m sulita: Simona Ra­­du (C.S.S. Resita) 40,72 m. Mircea RADU, coresp. Iatä cä duminicä dimineata or­­ganizatorii au Uni­t sä ne arate cä atunci cind vor (fi bine ar­­ fost sä­­ fi fäcut mai demult) pot sä alcätuiascä un program — chiar cu posibilitätile reduse de care dispun — capabil sä satisfacä, in таге mäsurä, pretentiile celor prezenti pe hipodrom. S-a renun­­tat (nu ftim Insä pentru cit timp) la varianta „hiturilor“ (?i bine s-a fäcut), s-a redus la­­ numärul alergärilor (§i tot bine s-a fäcut), iar pe pistä au fost trimisi (cu exceptia citorva minji „nerodati* Incä) trupa^i capabili sä ofere Intreceri atractive. In acest fel timpul afectat reuniunii s-a re­dus cu aproape o orä, latura spectacularä (§i credem cä §i cea comercialä) n-a avut decit de ci¿tigat, iar alergärile au oferit dispute pasionante cu sosiri strin­­se (au excelat cele din premiile Moreni, Märästi, Media§­ gi cigli­­gatori serios „scuturati“ de drive­­rii respectivi, patru dintre aces­­tia (Soneria, Rist, Melodie, Sati­rica) fiind nevoiti sä „umble“ la rezerva de secunde pentru a pu­tea termina pe primul loc. Ce spun „radiografiile“ celor opt lau­reati ? Sfioasa (aflatä la prima sa cursä publicä) a invins-o sigur pe Nunigoara degi aceasta a rea­lizat un salt de valoare de peste 12(!) secunde In numai 7 zile ; Soneria a cigtigat cu resurse (poa­te veni oricind sub recordul in­registrat) ; Rist se afla In aceeasi situatie cu colega lui de genera­­tie .* Melodie („menajat“ In ulti­­mele sale evolutii de N. Gheor­ghe) si-a adjudecat lejer proba rezervatä conducätorilor amatori . Satirica, Vlähita si Recurs au „räspuns“ mai bine la urmä, iar Suveicu a cigtigat fiindcä a pier­­dut Héder, rudimentar angajat de L Cräciun In lupta finalä. Re­zultate tehnice : Cursa I : 1. Sfi­oasa (N. Simion) rec. 1:37,1. 2. Nunigoara, 3. Valida. Simplu­­,80, ordinea 17, ordinea tripla 221 ; Cursa a II-a : 1. Soneria (I. Mol­­doveanu) rec. 1:31,1. 2. Jitaru Simplu 14, oraea 34, event 19 ; Cursa a III-a:. Rist (N. Gheor­ghe) rec. 1:32 2. Neghinel, 3. Simpton. Simg 7, ordinea 19, event 47, ordine triplä 198 ; Cursa a IV-a: Meloc (M. Leontopol) rec. 1:30,7, 2. Iba. Simplu 2.50, ordinea 10, eve 7 ; Cursa a V-a: 1. Satirica (V.Moise) rec. 1:28,8, 2. Palicar, 3. artian. Simplu 6, ordinea 34, eve 25, ordinea tri­plä 211 ; Cursa VI-a : 1. Vla­hita (S. Onaci) rec. 1:26,6, 2. Iridium. Simp 6, ordinea 56, event 63 trip cigtigätor 466 ; Cursa a Vit-at. Recurs (R. Аг­­sene) rec. 1:28, 2. Rin, 3. Rafon. Simplu 21, ordea Inchisä, event 90, ordinea tiiä 788 ; Cursa a vin-t: 1. Suveu (C. Radu) rec. 1:30,1, 2. Hede Simplu 3, ordi­nea 8, event 2, triplu cigtigätor 2436. Pariul astriac s-a ridicat la suma de 2,5 lei si s-a In­­chis. Gh.LEXANDR£SCU PARCA-I MAI BINE ASA! GHEORGHE GHIPU - 3:39,2 lA 1500 m! In cadrul concursului atletic „Cupa Metalul“, desfasurat pe Sta­dionul Republicii, Gheorghe Ghi­­pu a obtinut un rezultat bun la 1­500 m, 3:39,2, la 8 zecimi de recordul national care li apartine (al doilea clasat, N. Voicu, a Inregistrat 3:41,9). La 400 mg Ga­briela Baciu a fost cronometrata In 58,2, la o zecime de recordul tarii. M Noile­romovate in Divizia A ac­ruauii „CARTEA E VIZITA" A RACEMIN B. MARE: NUMAI VICTORII (K­ SI UN PUNCTAVERAJ UIMITOR (780-16) fara lotul cu are Racemin Baia Mare a promovat in Divizia A de rugby, fortul de sus, de la stinga : Mitica Antonescu, antre­­norul echipei, Al. Csorna, N. Gligor, E. Melniciuc, E. Stefan, C. Stefiuc, G. Demian, I. Capraroiu, FI. Atanasiu, FI. Curea, FI. Popovici. Rindul de jos : C. Ciobanu, Gh. Preoteasa, R. Tir­­neancev, Gh. Varga, D. Ciobanu, L Miricescu, FI. Frincu, M. Pas­cale, V. Vladscu, V. Cantea, FI. Motica. Din lot mai fac parte Vasile Ion ?i Cornel Vasile, venifi ambii, ca fi Varga, de la Farul Constanta Foto : Ioan ЖАК, ziarul .,PENTRU SOCIALISM“ — Baia Mare Dupa numai un an de la sem­­narea actului­­ de nastere, echi­­pa de rugby Boemin Baia Mare promoveaza in Divizia A ! Per­­formanta, cu t­ul notabila, apar­tine unui colecv de inimogi sus­­tinätori ai spotului cu balonul oval de pe meagurile maramu­­regene, in­trate cu antrenorul Miticä Antoneai, de putinä vre­me stabilit la Baia Mare, venind de la Timigoai (unde a reugit, cu ani in urmi sä aducä pentru prima oarä in postura de cam­­pioanä a tärii o formatie de rugby care agreazä in provin­ce , Universitara. In ciuda faptlui cä a avut la dispozitie un tt destul de res­­trins de jucätor (19), el a realizat in divizia secualä un record färä precedent la nivelul echipelor noastre de seniri, rezumat cifric astfel : 18 18 0 0 780—164 Prin urmare, NICI UN MECI PIERDUT SA INCHEIAT LA EG­AILIT­ATE, punctaveral a­­proape incredib ca proportii $in ceea ce nu esti de neglijat, NICI UN JUCATOR­ ELIMINAT, fapt care aratä cä, fralel cu procesul de instruire sportä, a existat pre­ocupare permaentä pentru asi­­gurarea unui limat sänätos, de responsabilitate de angajare, de muncä plinä d­­äruire. Racemin BaiaMare a contat in principal pe m­ätorul lor : Miri­cescu (fundag) Gligor, Vlädescu gi Preoteasa iripi), Tirneancev gi Varga (ceiTi), Cantea gi D. Ciobanu (mijliagi), §tefan, Fl. Atanasiu gi Gl Demian (linia a Ш-a), §tefiud­i Caprariu (linia a II-a), Curea Melniciuc, Csorna si Popovici (l­a I). Au mai fost utilizati : Frau (fundag), Motica (aripä de treisturi). Virsta me­die a lotului :11,4 ani. Jucätorul cel mai in­rstä este Florian Curea (29 de ti) , cei mai tineri — sub 19 ani • Csorna, Vlädescu, Motica gi Demn. Racemin Baia Mare n-a beneclat de o grämadä prea impunätire (In jurul a 700 de kilograme),dar a compensat aceastä „släbiane“ printr-o таге ugurintä In densare, fiecare din­tre component pachetului de Inaintagi —­­ cu deosebire cei din linia ι Ш — acoperind de fiecare datä таге suprafatä de joc. In foate multe partide, cum dealtfel e la antrenorul In caretul säu, inia­r Ш-ı a fa­­cut corp comi cu jucätorii din linia de trei sfiuri, in actiunile­­garjä care au eterminat inscrie­­rea de „incerca“, meci de meci“. Constituindu-i in... exceptii, doi dintre jutori. Popovici si Curea, depages 100 de kilograme (105). In acesi timp, „uriagul“ lotului barm­an este Demian (1,97 m), iar , mai scund, Miri­cescu (1,67 m) In meciurile in cadrul turneu­­lui de baraj, dla Bucuresti. Ra­cemin a mai losit doi jucätori, doi centri, pe pascale gi C. Cio­banu, care e­ leni, pentru noua editie a Divizi­e, vor completa lotul XV-lui de Baia Mare. „Douä achizitii binevenite, tine sä re­­marce antrenorul, care ne-au aju­­tat mult sä Incheiem gi baraj­ul färä nici o infringere : 14—3 cu Dunärea Giurgiu, 26—6 cu C.F.R. Bragov gi 4—0 cu Constructo­ril Constanta, meci cigtigat la masa verde...“ In ciuda faptului cä a fäcut un veritabil tur de galop in divizia secundä, antrenorul M. Antonescu nu este pe deplin multumit : »Di­vizia A este cu totul altceva, gra­dul de dificultate al jocurilor este implicit altul, mult sporit. §i apoi ne-am propus sä facem parte din prima grupä valoricä, adicä sä ne clasäm íntre primii c­u formatii..* Pentru a materializa un aseme­nea proiect, antrenorul urmeazä mai multe cäi : pe de o parte, cautä sä asigure lotului de саге dispune o pregätire deosebitä (In vacanta se vor realiza cite trei antrenamente pe zi — douá pen­tru sporirea fortei, al treilea de completare a cunostintelor tehni­­ce gi de perfectie mare tactica, pe de alta parte, printr-un turneu in Capitala, in compania unor di­­vizionare A, Dinamo gi R.C. Gri­­vita Regie, probabil, gi, in fine, prin completarea lotului cu cativa jucatori din rezerva de juniori (proveniti de la pepinierele Ra­­cemin-ului, grupele geolare minie­re sau de electrotehnica din Baia Маге, Baia Sprie sau Sasar, in care functioneazä, ca profesori de educatie fizicä, jucatorii-titulari in „echipa mare“, Popovici, Timnean­cev si Preoteasa, colaboratorii di­recti al antrenorului M. Anto­nescu. La Baia Mare totul este pre­­gatit (inclusiv noul stadion din vecinatatea Sali­­sporturilor) pen­tru debutul Racemin-ului in Divi­zia A, fixat pentru 27 august. In compania unui XV de prim rang, Steaua Bucuresti. Sä vedem... Tiberiu STAMA ГА1 APIF IN ULTIMA 21 a con­­ve nt/tiile cursului internatiorail de iahituri-obstacole desfasurat la Sibiu locurile 1 au revenit sportivilor ro­­mani, „Marele premiu al ora?ului Si­biu“ : 1. G. Hin (Romania), cu Ron­del, 19 93,5 ; 2. C. Vlad (Romania), cu Sandor, 4­84,2 ; 3. I. Popa (Ro­mania), cu Despot, 41/1-91,2. „Pre­­miul de despartire“ : 1. V. Demian (Romania), cu Spiridu, 0-76,6, 2. T. lowoscki (Cehoslovacia), cu Srisen, 0-79,8, 3. I. Popa (Roman­a), cu Licurici, 0-85,5. Au participat sportivl din Bulgaria, Cehoslovacia si rro­­mania • JOI TOT LA SIBIU Incep intrecerile campionatului republican de celarte, concurs complet — etapa a ll-a . (Hie lONESCU-coresp.). Г1П KM SFIRSITUL SAPTA­­GIGLIbM MINI­ ,recu,e ,_a des­­tajurat, la Budapesta, intilnirea Irv­­ternationale pe Velodrom intre re­­prezentativele Romaniei 51 Ungariei. La proba de viteza, o comportare buna au avut ciclistii no?tri, detina­­torii locurilor 1 ?i 3, prin Ion George ,­ Arpad Telegdi. CAMPIONATUL DE *1- ivlU ivi­TEZA in Circuit a con­tinuat duminica la Sibiu, cu etapa a 4-a, in prezenta a peste 10 000 de spectatori. La startul celor ?apte cla­se s-au aliniat peste o sutä de me­­tod­ollgii. Iatä invingätorii : 50 anc (incepätori) — T. Troia (Centrul moto - I.I.R.U.C. Buc.) ; 50 anc (avan­­sat) — L. Ferenczi (Vointa Oradea); 125 anc — C. Boboescu (C.S.M. Re­­si­c) ; 175 cmc — G. Scheuchenstein (C.S.M. Resica) ; 250 anc —­­ Victor (Vointa Oradea) ; 500 ani — P. Lucaci (Steagul ro?u Brasov) , ata? - D. Wentzel + N. Ciobotea (Vointa Sibiu).­­ „CUPA MOBRA LA MOTOCROS“, desfäsuratä dumi­nicä la Zärne?ti, a reunit alergätori de toate categoriile. La capät­l unor intreceri spectaculoase, primele locuri au fost­ ocupate de : E. Laub (Tor­pedo Zarne?ti) la seniori, C. Gyurca (Electro Sf. Gheorghe) la juniori $­ I. Tase (Muscelul Cimpulung-Muscel) la „Mobra“. Principalul favorit In cursa seniorilor, E. Mülner a suferit in mansa a doua­­ defecti­une meca­­nicä, situindu se in final pe locul trei. CHIM3A RM. VILCEA SE VA BATE CU TOATE FORJELE PENTRU A NU MAI RETROGRADA... Ca Bra. Vilcea face parte (in­tre erajele care traiesc prin tofi parii — asemenea Galafiu­­lui sau Buzaului, Pitejtiului sau Plode?tiului — viata echipelor fanion,­­ ?tiam demult, o veri­­ficasem in repetate rinduri. Nu ne inchipuiam insä ca reprom­o­­vairea Chim­ei in „A“ — un „bis“ intervenit dupä 4 ani — sä aibä un asemenea ecou, ca spafiu ?i intensitate. Zona de care vor­­bim are zeci ?i zeci de kilometri de intindere. De cum pätrunzi In judet, „subiectul Chimia ?i promovarea“ te ia In primire. Iar emotia startului i-a cuprins pe suporterii fotbalijlilor vilceni parcä mai inainte ?i mai abitir dedit pe subiecfi in?i?i. Fie cä e vorba de tehnicienii Dumitru Stoica ji Gheorghe Georgescu, din Olanejti, de electricianul de Intrefinere Victor Baicu de pe aceleaji meleaguri, fie cä vor­­bejti cu oameni de prin pärfile Horezului, ca sä nu mai discu­­täm de cei chiar din Rm. Vil­­cea, tofi se gindesc la ce va face Chimia in cursa care va incepe la 24 august . Sub rapor­tul incurajärii, al suportului mo­ral, Chimia se va prezenta deci mai Informatä dedit multe for­­matii din primul egalon. „Am toatä Increderea in echipä — ne spimea economistul Mihai Sandulescu, fost el Insugi jucä­­tor de Divizia B. Prin unire su­­fleteascä ?i prin dovada dra­­gostei sincere pentru culorile clubului, ea are toate atuurile sä ne indreptä\eascä agteptä­­rile. Baic­ii no?tri au frumosul exemplu al echipei din Urgo­­vigte. „ campioana a lnsuflefirii gi combativitäfii. De ci nu ar imita-o ?“. Ce au fäcut gi ce fac Sn a­­cest timp cei ce poartä speran­­te de au­tor mii gi mii de susfi­­nätori ? I-am gäsit la Horezu, frumoasa agezare de pe la fel de frumosul drum Rm. Vilcea — Tg. Jiu, ce te poartä printre cealuri incintätoare, pline de livezi. Acolo s-au desfägurat, pinä in ziua plecärii la Bucu­regti, pentru susfinerea testei or, la 26 Iulie, antrenamentele nou­ promovate, sub conducerea „se­­cundului“ Dumitru §tefan. $i aceasta deoarece, in prima par­te a actualei perioade pregäti­­toare de varä, Marcel Pigulea, an­trenorul principal al forma­­tiei, s-a aflat in tabära de ju­niori de la Bistrita, F.R.F. in­­tentionind sä-i incredinteze, in continuare, conducerea tehnicä a echipei nationale de juniori. In acest fel, responsabiliitatea instruirii lotului vilcean a cä­­zut pe umerii hamiculul an­­trenor Dumitru $tefan, саге a activat ca jucätor pinä la termi­­narea trecutd stagiumi la Me­talurgistul Cugir. Degi, lipsit, firesc, de experienta necesarä, el a depus, dupä cum ne-am convins, toate eforturile in zi­­lele de pregätire la Horezu, fi­­ind bine primit gi ascultat de jucätori, care au „absolvit“, du­pä cum se stie, cu bune rezul­tate testarea fizico-tehnicä. Ul­terior, la 27 iulie, a revenit gi antrenorul Marcel Pigulea, a?a cä marea problemä a conducä­­torului tehnic s-a rezolvat, lu­­crurile intrind astfel pe fuga( norma). Lotul Chimiei e acelagi care a evoluait gi in victorioasa cursa din Divizia A : Ro?ca, §chiopu (^ortan), Lepadatu, Basno, Cin­ci, lord­ache, Pintilie (fundagi), Sava, G. Stan, Carabageac, Vergu, Raducanu (mijlocagi), Telegpan, C. Nicolae, Stanca, Coca, Negrea (atacanfi). Singu­­ra noutate : fundagul Barbut, de la C.F.R. Timigoara, repar­­tizat in j­ude­tul Vilcea dupa terminarea facultafii. Nou e gi­masorul Vaieriu Branigte, fost handbalist. Este agteptata gi aprobarea unui post de medic permanent al echipei. Degi au existat unele greutafi in efectuarea asistentei de dupä emtrenament, a recuperärii, pre­­gätirile de la Horezu au decurs In condifii acceptabile. Moralul lotului apare destul de fortificat, intrefinut si de increderea intr-o cursä färä sancfiunea retrogra­­däri, menfinutä de cei trei „su­­pravietuitori“ ai trecutei pro­­moväri : Pintilie, Cincä si C. Nicolae. Savu, a cärui coimpor­­tare a marcat cote mereu in crestere in trecutul sezon, sin­­tetizeazä, astfel, aspiratiile co­­echipierilor : „Am cigtigat o bätälie grea in „B“, ce tonic mai potrivit poate exista pentru o echipa ? Avem un public cum nu stiu cite echipe au, lotul e tinur si dispune, dupa mine, de rezerve calitative. Important e gi startul. Nu, Rm. Vilcea nu va retrai decepfia de acum trei ani! Ne vom bate cu toate fortele ca acea poveste sa nu se mai re­pete...“. Eftimie IONESCU TURNEUL U.E.F.A., GRUPA A 12-a, U.R.S.S., UNGARIA, ROMANIA ZURICH, 31 (Agerpres).­­ Luni la Zurich a avut loc tra­gerea la sorti pentru alcatuirea grupelor preliminare din cadrul competitiei de fotbal (juniori) „Turneul UEFA“. Echipa Roma­niei va juca in grupa a 12-a alaturi de selecfionatele U.R.S.S. si Ungariei. Iata componenta celorlalte grupe: grupa 1: Tara Galilor, Norvegia; grupa a 2-a: Irlanda de Nord, Belgia, Irlan­­da; grupa a 3-a: Islanda, Olan­­da; grupa a 4-a: Finlanda, Sco­tia; grupa a 5-a: Suedia, Dane­­marca; grupa a 6-a: Spania, Franta; grupa a 7-a: Malta, Liechtenstein; grupa a 8-a: Ka­lia, Anglia; grupa a 7-a: Luxem­burg, R. F. Germania; grupa a 10-a: Portugalia, Elvetia; gru­pa a ll-a: Cipru, Iugoslavia; grupa a 13-a: Polonia, Turcia; grupa a 14-a: Grecia, Ceho­­slovacia; grupa a 15-a: R. D. Germana, Bulgaria. Din fiecare grupa se va cali­­fica pentru turneul final cite o echipa. In mod automat este calificata pentru turneul final selecfionata Austriei, ca tara or­­ganizatoare. Turneul final este programat intre 24 mai si 2 iu­nie 1979. DUPA PRIMELE MECIURI (Urmare din pag. 1) davto­tdeauna element de maxi­­ma important in jocul de fot­­bal, dar indeosebi astazi, in epoca careu­ilor aglomerate. In cele doua partide ale lo­tului A la care ne referim, doar Bölöni §i Iordanescu s-au mo­­lipsit de la „uimarii“ Mundialu­­lui argentinian. Haan, Luque, Kempes, Pasarrella, Rep, Brandts g. a., trägind cu sete din orice pozitie, de La variate dis­tante, mergind pinä la 30—35 de metri. Sigur cä trasul la poartä, pen­tru a fi incunuunat de reugila go­lului, TREBUIE INDELUNG E­­XERSAT LA ANTRENAMEN­TE. Sint insä in fotbalil nos­­tru gi jucätori stäpini pe acest procedeu tehnic pe care nu-1 fo­­losesc mai des gi cu un mai bun randament din... timiditate, de teama räspunderii personale. „De gregesc cumva, se mai in­­timplä sä mä fluiere cifiva prin tribune“, igi zic ei gi, in conse­­cintä, renuntä. Mentalitate gre­­gitä, däunätoare, cu rädäcini in munca de instruire la echipele lor de club. Ne oprim, deocamdatä, la a­­ceste aspecte mai importante, reiegite din evolufia componen­­tilor lotului A la primul turneu de verificare al sezonului. Mai concludente, mai edificatoare ne vor apare concluziile — pe marginea pregätirii actuale a selecfionabililor — dupä urmä­toarele jocuri-test, printre care se numärä gi acela pe care ei il vor sustine, vineri, la Varna, in compania selecfionatei divizio­­nare a Bulgarie. Sä agteptäm, deci, viitoare prilejuri... Duel aerian cigtigat cu usurintä de Dudu Georgescu, dar mingea expediatä, cu capul, va trece peste transversalä COLOCVIUL TEHNIC AL ANTRENORILOR PRINCIPALI AI ECHIPELOR DIVIZIONARE A Astäzi si miine, F.R. Fotbal or­­ganizeazä, la Constanta, o consfä­­tuire cu caracter tehnic la care au fost invitafi antrenorii princi­pali ai celor 18 echipe de Divizia A. Fe agenda colocviului figurea­­zä urmätoarele trei puncte : 1) Invätäminte desprinse de la C.M. din Argentina ; 2) sarcini speciale in scopul unei mai bune pregä­­tiri la cluburi a componenteilor echipelor reprezentative ; 3) ob­­servarea In comun a jocurilor de selectie, programate sä se desfä­­goare miine. PROGRAMUL TURUIU! DIVIZILI C­­­LOIJIA 1978/1979 ETAPA I, 27 august : Darvublana Roman — A-S.A. Cimpulung Mold., TERPO la?i — C.F.R. Pa?cani, Meta­lul Boto$ani — Siretul Bucecea, Dor­na Vatra Dorei — Metalul Radauf­, Cristalul Dorohoi — Zimbrul Suceava, Foresta Felticeni — C.S. Botosani, Uni­rea Saveni — Nicolina Iasi, Avin­­tul Frasin — Laminorul Roman. ETAPA A ll-a, 3 septembrie : Si­­retul Bucecea - Foresta Falticeni, C.S. Botoiani — Danubiana Roman, Zimbrul Suceava — TEPRO Iasi, CF.R. Pascani - Metalul Botolani, Metalul Radaufi — Aventul Frasin, Laminorul Roman — Unirea Saveni, A.S.A. CImpulung Mold. — Cristalul Dorohoi, • Nicotine la51 — Dorna Va­­tra Dornei. ETAPA А Ю-а, 10 septerobrie : Avantul Frasin - C.S. Botosani, Dor­na Vatra Dornei — Zimbrul Suceava, Danubra­va Roman - C.F.R. Pascani. Meta Ы Radauti - Cristalul Dorohoi, . Botos ni - Nico­ova Iasi. TEPRO la$i — Laminorul Roman, Foresta Falticeni - Unirea Saveni, A.O.A. Cimpulung Mold. — Siretul Bucecea. ETAPA A IV-a, 17 septembrie : Dor­­no Valla Dome! - TEPRO la»!, Cris­talul Dorohoi - Avintul Frasin, CS. Boto$ani — A.S.A. Cimpulung Mold., Siretul Bucecea - Danubiana Ro­­man, Laminorul Roman — Foresta Falticeni, Nicolina Iasi — Metalul Radauti, Zimbrul Suceava — Metalul Boto$ani, Unirea Saveni — C­FIL Pas­­cani. ETAPA A V-a, 24 septembrie : Me­talul Radauti — Unirea Saveni, Zim­brul Suceava - A.S.A. Compulung Mold., Foresta Falticeni — Nicolina Ar$i, C.F.R. Pa$cani — Laminorul Ro­man, Danubiana Roman — Metalul Botosani, Avíntul Frasin — Siretul Bucecea, TEPRO Iasi — Cristalul Do­rohoi, C.S. Botosani — Doma Vatra Dome!. ETAPA A Vi a, 1 octombrie : Meta­lul Botosani — Avíntul Frasin, Sire­ SERIA I tul Bucecea — Cristalul Dorohoi, La­minorul Roman — C.S. Botosani, A.S.A. Cimpulung Mold. — TEPRO Iasi, C.F.R. Pascani — Metalul Ra­­deuti, Nicolina la?! — Danubiana Roman, Dorna Vatra Dornei —­­ Fo­resta Felticeni, Unirea Saveni —Zim­brul Suceava. ETAPA A Vll-a, 8 octombrie : Cris­talul Dorohoi — C.F.R. Pascani, Me­talul Radeu­ i — Laminorul Roman, A.S.A. Cimpulung Mold. — Dorna Vatra Dornei, Siretul Bucecea — Ni­­colina Ias i, TEPRO Iasi — Metalul Botosani, CS. Botosani — Unirea Sa­veni, Danubiana Roman — Zimbrul Suceava, Avantul Frasin — Foresta Felticeni. ETAPA A VIII-a, 15 octombrie : Zimbrul Suceava — Metalul Radauti, TEPRO Iasi — Nicolina las i, C.F.R. Pascal — Siretul Bucecea, Metalul Botosani — C.S. Botosani, Foresta Felticeni — A.S.A. Cimpulung Mold., Cristalul Dorohoi — Dorna Vatra Dornei, Danubiana Roman — Lamino­rul Roman, Unirea Saveni — Avantul Frasin. ETAPA A IX-a, 22 octombrie : La­mi­norul Roman — Cristalul Dorohoi, Foresta Felticeni — Danubiana Ro­man, Nicolina 1051 — Zimbrul Su­ceava, Dorna Vatra Dornei — C.F.R. Pascani, Metalul Botosani — Metalul Radauti, A.S.A. Cimpulung Mold. — Unirea Saveni, Siretul Bucecea — C.S. Botosani, Avíntul Frasin — TEPRO Iasi ETAPA A X-a, 29 octombrie : Unirea Saveni — Siretul Bucecea, Dona Va­tra Dornei — Metalul Botosani, Da­nubiana Roman — Avíntul Frasin, Cristalul Dorohoi — Nicolina Iasi, C.S. Botosani — C.F.R. Pascani, TEPRO Ias i — Foresta Felticeni, Zim­brul Suceava — Laminorul Roman, Metalul Rada — A.S.A. Cimpulung Mold ETAPA A XI-a, 5 noiembrie : Me­talul Botosani — Cristalul Dorohoi, Zimbrul Suceava — Siretul Bucecea, Nicolina lasi — C.S. Botosani, Meta­lul Radauti — TEPRO lasi, Laminorul Roman — Dorna Vatra Dornei, Uni­rea Säveni — Danubiana Roman, A.S.A. Cimpulung Mold. — Avintul Frasin, C.F.R. Pascani — Foresta Fal­­ticeni. ETAPA A Xll-a, 12 noiembrie : Ni­colina lasi - A.S.A. Cimpulung Mold.. Avi­ntul Frasin — C.F.R. Pas­cani, Dorna Vatra Dornei - Unirea Säveni, Foresta Falticeni - Zimbrul Suceava, Cristalul Dorohoi — C.S. Bo­tosani, Siretul Bucecea — Metalul Ra­­dauti, Danub­arva Roman — TEPRO lasi, Metalul Botosani - Laminorul Roman. ETAPA A Xlll-a, 19 noiembrie : Cristalul Dorohoi - Danubiana Ro­man. Laminorul Roman - Siretul Bu­cecea, C.F.R. Pascani - Nicolina lasi. TEPRO lasi - Unirea Saveni. Metalul Radauti - Foresta Felticeni. A.S.A. Cimpulung Mold. - Metalul Botosani, Avantul Frasin - Dorna Va­tra Dornei, C.S. Botosani - Zimbrul Suceava. ETAPA A XIV-a, 26 noiembrie : C S. Botosani - TEPRO lasi. Foresta Felticeni - Cristalul Dorohoi, Danu­­bia­sa Roman - Metalul Radauti, A.S.A. cimpulung Mold. - Laminorul Roman, Siretul Bucecea - Dorna Vatra Dornei, Zimbrul Suceava - C.F.R. Pascani, Unirea Säveni - Metalul Botosani, Nicolina lasi — Avintul Frasin. ETAPA A XV-a, 3 decembrie : C.F.R. Pascani - A.S.A. Cimpulung Mold., Avintul Frasin - Zimbrul Su­­ceava, Metalul Botosani — Foresta Felticeni, TEPRO lasi - Siretul Bu­cecea, Laminorul Roman — Nicolina lasi, Dorna Vatra Dornei - Danu­biana Roman, Metalul Radauti - C.S. Botosani, Cristalul Dorohoi - Unirea Säveni. ACTUALIT­A­T­I : METALUL SIGHI­?OARA — HARESI HOMS (Siria) 4—0 (3—0). Joc atractiv, urmarit de peste 4.000 de spectatori. Au marcat : Bortea (min. 32 si 43), Iosep (min. 37 — din 11 m.) si Aron (min. 56). In deschidere, Faianta Si­­ghigoara — Selectionata taberei de juniori Sighigoara 3—1 (2—1). (I. Turjan — coresp.). • F.C.M. REGITA — MINERUL MOLDOVA NOUA 1—1 (0—1). Go­­lurile au fost inscrise de Nesto­­rovici I (min. 25) pentru oaspefi gi de Ufiu (min. 48) pentru regi­­teni. (D. K­oviu — coresp.) • „CUPA SILVIU PLOIES­­TEANU“. Vineri si duminica s-au disputat in cuplaj pe stadionul Municipal din Bragov jocurile ce­lei de a 8-a edifii a „Cupei Sil­­viu Ploiesreanu“. Rezultate din prima zi : I.C.I.M. Bragov—Trac­­torul Bragov 1—0 (0—0) si Steagul Iogu Bragov — Nitramonia Faga­­ra? 4—3 (dupa executarea lovitu­­rilor de la 11 m). In ziua a doua Tractorul Bragov — Nitramonia 3—1 (2—0) — pentru locurile 3—4, iar in finala Steagul rogu — I.C.I.M. 2—0 (0—0). Steagul rogu cucereste trofeul pentru a 4-a oa­ra. (C. Gruia — coresp.) — MIINE, LA TIMIglOARA, PO­­LITEHNICA — VOJVODINA NOVI SAD. Stadionul „1 Mai“ din Ti­migoara gazduieste miine, de la ora 17, o atractivä partidä amica­­lä intre Politehnica Timisoara si cunoscuta formatie din Iugo­slavia, Vojvodina Novi Sad. • RAPID — F.C. ARGES, Mii­­NE, IN GIULESTI. Ferovia­­rii bucuresteni sustin miine (ora 17) pe stadionul Giulesti , partidä amicalä in compania echipei F.C. Argeg. Joi, de la aceeasi orä, Rapid va primi vizita formafiei F.C.MI Giurgiu. • LA CASELE OBISNUITE, se gasesc de vinz­are biletele de in­trare la meciul international a­­mical Steaua — Carl Zeiss Jena, care se disputä astäzi pe stadio­nul din bd. Ghencea, incepind de la orele 17.

Next