Sportul, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8952-8977)

1978-09-01 / nr. 8952

IN INTRECERILE „DACIADEI“ DIN LUNA SEPTEMBRIE IAU STARTUL MEDALIAJI OLliPfCI Si MONDIAL! Un calendar deosebit de bo­gat, cu intrecen care de care mai atractive aducind pe piste, pe saltele, in piscine pe unii dintre cei mai valorosi sportivi ai tari. Iata caracteristica pro­gramului manifestarilor sportu­­lui de performanta cuprinse in luna septembrie in cadrul marii competitii nationale „Daciada“. Debutul in prima lunä a toamnei calendaristice o fac caiacistii si canoistii fruntasi ai tärii, care isi disputa, astäzi si nume, pe lacul Snagov, tipurile de campioni ai Romaniei. Ivan Patzaichin si Vasile Diba, proas­­peti cistigatori ai medaliilor de aur la campionatele mondiale gazduite de lacul Ada Ciganl­ia de lingä Belgrad, vor concura alituri de colegii lor tradifio­­nali de intrecere, precum si de tineri care bat la poarta afir­­märii. Apoi, un puternic centru al scrimei romanesti, orasul Satu Mare, va gäzdui compe­­titia sperantelor acestui sport, campionatele nationale, de la care se asteaptä da noi talente sä forteze, prin evolutii cit mai bune, promovarea in loturile republicane, in care se simte nevoia improsnäturii cu elemen­te de certä perspectiva. Aproa­­pe concomitent, la Bucuresti si la Rädäuti, vor avea loc intre­­cerile poloistilor seniori si ale cäläretilor juniori, iar la jumä­­tatea limit 12 selectionate de baschet (sase de bäieti si tot atitea de fete) vor sustine, pe terenul Floreasca, turneele fi­nale ale „Daciadei“. Unul din marile spectacole sportive ale lunii septembrie va fi oferit de maestrii gim­­nasticii in cadrul campionate­­lor nationale. La Palatul spor­­turilor si cultura din Capi­tala, Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Dan Green si toti ceilalti fruntasi ai gimnasticii noastre isi vor disputa titlurile de onoare ale campionatelor Romaniei, facind cu acest prilej si o ultima repetitie inaintea intrecerii supreme de la Stras­bourg, campionatele mondiale. In continuare, va fi rindul sperantelor pentatlonului mo­dern sä lupte pentru pozitiile fruntase ale campnonatului na­­tional iar cäläretii vor incheia seria competitiilor de perfor­manta ale „Daciadei” prin cam­(Continuare in pag. 2—3) PROLET­AR! DIHI TOATI ТАИ!*. INTII-VA 1 ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXXIX - Nr. 8952 4 PAGINI - 30 BANI Campionatele europene de atletism de la Praga кааапанишашинавшшшвнишЕввшопннвЕвшянккг?^ шва ■ваявавв —и— 1 PERFORMANTE DE INALTA VALOARE IN ZIUA A TREIA ©Hie Floroiu s-a calificat pentru finala probei de 5 000 га @ Eva Zerge-Raduly — al treilea rezultat in calificari la saliva © Nou record mondial la 400 m femei ® Sara Siraconi $i-a egalat recordul mondial : 2,01 la PRAGA,­­ (prin telefon). Deasupra capital­ei Cehoslova­­ciei cerul este din nou senin Si vremea frumoasä a fäcut sä se umple iaräsi tribunele sta­­dionului Rosicki. §i, joi, soa­­rele a adus nu numai specta­tori in tribunele celei de a 12-a editii a campionatelor euro­pene de atletism, ci si perfor­mante remarcabile pe pistä. Marita Koch a mai depäsit o barierä a posibilitäfilor, cobo­rind recordul la 400 m sub 49 de secunde. Dealtfel, era previzibilä aceastä ascensiune valoricä, intrucit mai co­­rectase anul acesta Incä de douä ori recordul lu­­mii pe distanta turul­ui de stadion. Sara Simeoni si-a etalat din nou valoarea si pers­pectiva de a mai corecta sen­­zationalul säu record — 2,01 m — pe care, de aceastä data, 1-a egalat. In fine, dintre per­­formantele de primä märime ale acestei a treia zile a C.E. sä amintim si timpul realizat de Olaf Beyer — 1:43,8 — in finala cursei de 800 m. perfor­­manta care se inscrie in frun­­tea rezultatelor acestui an. Spre seara, ploaia s-a pornit din nou, dar sirul marilor re­­zultate nu s-a oprit... Ca la orice таге competifie. Si aici lacrimile de bucurie se amesteca cu acelea ale tristefii provocatä de nereusitä, bucuria se aflä laolaltä cu amäräciunea. Lingä noii campioni continen­tal! — Alexandr Grebenluk (U.R.S.S.) la decatlon, Eve­lin Jahl (R. D. Germanä) la disc. Christiane Marquardt (R. D. Germanä) la 400 m, Sara Simeoni (Italia) la m­äl­­fime, Olaf Beyer (R. D. Ger­­mania) la 800 m, Tatiana Pro­­vidohina (U.R.S.S.) la 800 m si Harald Schmidt (R.F. Germa­nia) la 400 mg — vom gäsi multe glorii ale atletismului, саге-si incep declinul aici pe colinele Strachov. Mä gindesc la Imre Nemeth, Irena Sze­winska, Angela Veigt — tofi campioni olimpici la Montreal, tofi invinfi categoric la Praga. Si lista ar putea continua... Ca in fiecare zi, turul de ori­­zont asupra comportarii repre­­zentantilor nostri. Dimineata Eva ZSiga-Raduly a trecut ett brio examenul calificariior la sulita, realizind — din incer­­carea a treia — 59,84 m, al treilea rezultat al acestor pre­­liminarii si, fireste,­­ perfor­manti care-i r­eschide frumoase perspective. Fija Lovin — la 800 m — si Horia Toboc — la 400 mg — au facut tot ceea ce au putut in cere doua finale, dar concurenta extrem de pu­­ternica a unor performeri cu palmarese impresionante s-a constituit intr-un obstacol In­­surmontabil. Ambii au fo®t obligati sä se multumeascä cu locul VTII. Si, in aceastä ava­­lansä de mari performeri, la aceastä furibundä cursä a ma­rilor rezultate, locurile ocupate de ei pot fi socotite onorabile. Ca o completare, dacä mai este nevoie, sä spunem cä Horia Toboc este primul sprin­ter roman care se calificä Intr-o finalä a campionatelor europene. Die Fioroiu si-a continuat ambifioasa sa evolu­­tie in seriile probei de 5 000 m. A fortat färä menajamente la Inceput pentru a da ritm cursei Si astfel, grafie travaliului lui titanic, si-a asigurat, desi a ocu­pat locul VI, calificarea in finala datorita timpului supe­rior. Din pacate, Argentina Ments­i­ca si Faina Melnite- Romeo VILARA (Continuare In pag. a 1-a) EVA ZORGO­R.ADULT 1ЫЕ FLOROIU Dr. CONSTANTIN DAVIDESCU, medicul-§ef al jude|ului Gorj: •ухуглякнытумл-га a _i., „PROFILAXIE PRIN MISCARE, NU PRIN MEDICAMENTE!“ '■f Pe tema principiilor vietii rationale a omului modern, astäzi räspunde solicitärii noas­tre dr. Constantin Davidescu, medicul-sef al judetului Gorj. — Am constatat, vizitind de mai multe ori in ultima vreme judetul dv„ , afluenti impresionantä de oameni ai muncii de toate virstele spre Tism­ana, Novaci, Polovragi, Pociovaliftea, urcind spre cabane, sträbätind cärärile muntilor... — Este de salutat aceastä pa­­siune a oamenilor pentru mun­­te, pentru drumetii si excursii, altfel decit pe patru roti, cum incepe sä intre in obisnuinta multora, accentuind consecin­­tele pe undeva dramatice ale sedentarismului. Personal, con­sider cä nimic nu poate fi mai incurajator decit mentinerea si consolidarea sänätätii oamenilor prin miscare, prin cit mai multä miscare in aer liber. — Apreciafi ci a ajuns exercitiul fizic. in forma sa cea mai accesibilä, cum ar fi drumefia. la Inima gorje­­nilor ? — Intr-o oarecare mäsurä, da. Chiar dv. faceati­­ remarca­­ta acest sens... — ...da. dar dirpi ette ml-am dat seama. n-am intilnit numai gorjeni l Й — Vedeti, aici apare anacro­­­­nismul ! De regulä, mai bine de jumätate dintre cei care cautä sä cunoascä frumusefile montane ale Gorjului, multe si incä prea pufin valorificate,­­\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V4 ® Cine si mai ales ci$i urca „per pedes“ pe cärä­rile munfilor ? © 30 la sutä dintre cetätenii judetului trec anual prin spitale sau policlinic! ® Exercitiul fizic reduce cu 25 la sutä (cel pu|in) perioada de conva­­lescentä \\\\\\\\\\\\\\\\\\\vo sint oameni din eilte zone geo­­grafice ale tärii— — Dupi cum, vreau sä cred, sint tt foarte multi gorjeni care, dupi ce ji­ne cunoscut meleagurile natale, pornesc si ia contact cu alte Si alte frumusefi inestima­­bile ale patriei noastre. — Asa este. Numai cä sä-mi dafi voie, totusi, ca in calitatea се о am, sä fiu ceva mai cir­cumspect. Mä leg de un fapt concret : aproape 30 la sutä dintre gorjeni tree incä anual prin policlinicile sau spitalele din judet. — Nu-mi dau seama ce semnificafie are acest coefi­­cient, ce reprezinti.„ — Reprezintä foarte mult. Este vorba de o treime din populafie­­ $i apoi finefi sea­ma si de faptul cä, dintre pa­­cienfii nostri, cei mai mulfi n-au cäpätat incä deprinderea Tiberiu STAMA (Continuare in pag. 2—3) la cupele europaie la handbal masuilin DINAMO BUCURESTI - J. S. K. A. SOHA H.E. М1Ш B. MABE - MACABI ШАГ CAN in primul tur cu T.S.K. V. So­fia, campioana Bulgariei, In Cupa campionilor europeni, iar H.C. Minaur Baia Mare va sustine in cadrul Cupei cupelor o dubla intilnire cu МасаЫ Ramat Gan (Israel). Turul I la cupele europene este рго­­gramat Intre 9 si 15 octombrie . (partidele tur) si 16—22 octom­brie (meriurile retur). Dinamo Bucuresti va so.tine partida­­tur pe terra propria, iar H.C. Minaur Baia Mare In depla­­sare. La baset a avut loc tragerea la sorfi la cupele europene La handbaL Droame Bucuresti, campioana Romaniei, va jusea Campiondielc nationale de calac-ca&ot UN INVINCATOR NEA$TEPTAT LA CANOE SIMPLU: DR. LUNGS Dima ce marti si miercuri juniorii, junioarele si tineretul si-au disputat titluriie de cam­pioni nationali si ai „Daciadei* in 128 de curse (serii, recalifi­­cari, finale), miercuri dimineata a fost rindul seniorilor sä in­­ceapä intrecerile pentru cuce­­rirea mult rivnitului titlu de campion national la caiac-canoe pe anul 1973. Dupä o frumoasa festivitate de deschidere, la ora 9.40 au inceput probele de fond. Primele au luat startul echipa­­jele de caiac­ dublu. Startul­­ I fost furibund, de parca spor­ I d­vil nu ar fi avut de parcura­t. 10.000 m. ci doar o pista de sprint Dar startul rapid isi a­­vea explicatia in dorinta de a ocupa o pozitie cit mai buna de multe ori hotaritoare la cistigarea unei probe. Calacele au spintecat linistita apoi a la­­cului Snagov, propulsate de fortele unite ale sportivitor si lupta pentru Intiletate a fost strinsa, cistigatorul hotarindu-se de ultimele sute de metri. A­­cesta a fost echipajul dinamo­­vist Stefan Popa—Nicolae Т‘сп, care au cucerit titlul de cam­pioni, urmati de caiacistii Ale­xandru Axenta si lacob Sidor (Delta Tulcea), Gheorghe Sima si Eugen Orheianu (Steaua). In proba urmätoare, a caia­­celor simple, dinamovistii bucu­­resteni aveau sä cucereascä un nou titlu prin Ciprian Maca­­rencu, care a fäcut o bunä cursä tacticä $i cu un finis prelungit a reusit sä-1 depäseas­­cä pe Grigore Constantinov (Steaua). Dinamovistii au continuat sä acumuleze titluri si In proba de canoe dubio. Pavel Cozlov si Paul IOVAN (Continuare in pag. 1—3) 5 CICLISTI §I MULTI... BICICLISTI Ca numai citeva Elemente talentate nu se poate face primävarä la sportul cu pedale romänesc Mai restrinsä la seniori, ca numär de sectii, activitatea ci­­clismului nostru se situeazä — si la acest nivel — la parametri depärtati de actualele exigente internationale. Dinamo Bucu­resti — Uder solitar de nenu­­märati ani — continuä sä do­mine aproape färä contracandi­­dat soseaua si — tot prin ru­­fieri — ac­m­uleazä cel mai тага punctaj si la pistä. Poate cä dacä o altä sectie i-ar pune Probleme, antrenorul emerit Nicolae Voicu s-ar simti obli­gat sä-i solicite mai intens De oamenii säi si stacheta perfor­­mantei s-ar inälta. Dar asa... Spunea cineva anul trecut cä a­vem doar doi b­olisti — Vasile Teod­or si Mircea Romascanu — si, in rest, doar... biciclisti. De­­parte de a fi fäcut saltul cali­­tativ spectaculos atit de mult asteptat, sportul nostru cu per­dale a mai instigat cifiva oa­meni. Valentin Marin. George Ion. Gh. Lautara sint talenta certe, dar nici cu cind flori nu se poate face primävara in ciclismul romanesc. Fireste, ca­­rentele isi au geneza In pre­­cara activitate a sectiilor de juniori, In calitatea slabä a ele­­mentelor pregätite de antrenorii care au sarcina de a descoperi si a indruma primii pasi ai tinere­­lor talente. Dar nu se poate omite nici faptul cä si la seniori existä serioase lipsuri In m­un­ca de instruire. Cantitatea si — mai ales — calitatea pregätiri­lor lasä de dorit, ca sä nu mai vorbim despre concepti­a tacticä inapoiatä a multora dintre an­­trenori. Si aici, ca si la junior­, federafia are partea sa de vinä. Nu numai lipsa unui antrenor federal greveazä progresul an­­trenorilor nostri de ciclism, el indeosebi faptul cä nu s-a im­­pämintenit o strinsä colaborare cu I.E.F.S., Centrul de cercetäri 8i Centrul de medicinä sporti­­vä, cä nu s-au solicitat acestora materiale, participarea la cursuri intensive de pregätire a antre­­norilor, examinarea periodicä a acelora care trebuie sä asigure Hristache NAUM (Continuare In pag. 2—3)

Next