Sportul, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8952-8977)
1978-09-01 / nr. 8952
IN INTRECERILE „DACIADEI“ DIN LUNA SEPTEMBRIE IAU STARTUL MEDALIAJI OLliPfCI Si MONDIAL! Un calendar deosebit de bogat, cu intrecen care de care mai atractive aducind pe piste, pe saltele, in piscine pe unii dintre cei mai valorosi sportivi ai tari. Iata caracteristica programului manifestarilor sportului de performanta cuprinse in luna septembrie in cadrul marii competitii nationale „Daciada“. Debutul in prima lunä a toamnei calendaristice o fac caiacistii si canoistii fruntasi ai tärii, care isi disputa, astäzi si nume, pe lacul Snagov, tipurile de campioni ai Romaniei. Ivan Patzaichin si Vasile Diba, proaspeti cistigatori ai medaliilor de aur la campionatele mondiale gazduite de lacul Ada Ciganlia de lingä Belgrad, vor concura alituri de colegii lor tradifionali de intrecere, precum si de tineri care bat la poarta afirmärii. Apoi, un puternic centru al scrimei romanesti, orasul Satu Mare, va gäzdui competitia sperantelor acestui sport, campionatele nationale, de la care se asteaptä da noi talente sä forteze, prin evolutii cit mai bune, promovarea in loturile republicane, in care se simte nevoia improsnäturii cu elemente de certä perspectiva. Aproape concomitent, la Bucuresti si la Rädäuti, vor avea loc intrecerile poloistilor seniori si ale cäläretilor juniori, iar la jumätatea limit 12 selectionate de baschet (sase de bäieti si tot atitea de fete) vor sustine, pe terenul Floreasca, turneele finale ale „Daciadei“. Unul din marile spectacole sportive ale lunii septembrie va fi oferit de maestrii gimnasticii in cadrul campionatelor nationale. La Palatul sporturilor si cultura din Capitala, Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Dan Green si toti ceilalti fruntasi ai gimnasticii noastre isi vor disputa titlurile de onoare ale campionatelor Romaniei, facind cu acest prilej si o ultima repetitie inaintea intrecerii supreme de la Strasbourg, campionatele mondiale. In continuare, va fi rindul sperantelor pentatlonului modern sä lupte pentru pozitiile fruntase ale campnonatului national iar cäläretii vor incheia seria competitiilor de performanta ale „Daciadei” prin cam(Continuare in pag. 2—3) PROLETAR! DIHI TOATI ТАИ!*. INTII-VA 1 ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXXIX - Nr. 8952 4 PAGINI - 30 BANI Campionatele europene de atletism de la Praga кааапанишашинавшшшвнишЕввшопннвЕвшянккг?^ шва ■ваявавв —и— 1 PERFORMANTE DE INALTA VALOARE IN ZIUA A TREIA ©Hie Floroiu s-a calificat pentru finala probei de 5 000 га @ Eva Zerge-Raduly — al treilea rezultat in calificari la saliva © Nou record mondial la 400 m femei ® Sara Siraconi $i-a egalat recordul mondial : 2,01 la PRAGA, (prin telefon). Deasupra capitalei Cehoslovaciei cerul este din nou senin Si vremea frumoasä a fäcut sä se umple iaräsi tribunele stadionului Rosicki. §i, joi, soarele a adus nu numai spectatori in tribunele celei de a 12-a editii a campionatelor europene de atletism, ci si performante remarcabile pe pistä. Marita Koch a mai depäsit o barierä a posibilitäfilor, coborind recordul la 400 m sub 49 de secunde. Dealtfel, era previzibilä aceastä ascensiune valoricä, intrucit mai corectase anul acesta Incä de douä ori recordul lumii pe distanta turului de stadion. Sara Simeoni si-a etalat din nou valoarea si perspectiva de a mai corecta senzationalul säu record — 2,01 m — pe care, de aceastä data, 1-a egalat. In fine, dintre performantele de primä märime ale acestei a treia zile a C.E. sä amintim si timpul realizat de Olaf Beyer — 1:43,8 — in finala cursei de 800 m. performanta care se inscrie in fruntea rezultatelor acestui an. Spre seara, ploaia s-a pornit din nou, dar sirul marilor rezultate nu s-a oprit... Ca la orice таге competifie. Si aici lacrimile de bucurie se amesteca cu acelea ale tristefii provocatä de nereusitä, bucuria se aflä laolaltä cu amäräciunea. Lingä noii campioni continental! — Alexandr Grebenluk (U.R.S.S.) la decatlon, Evelin Jahl (R. D. Germanä) la disc. Christiane Marquardt (R. D. Germanä) la 400 m, Sara Simeoni (Italia) la mälfime, Olaf Beyer (R. D. Germania) la 800 m, Tatiana Providohina (U.R.S.S.) la 800 m si Harald Schmidt (R.F. Germania) la 400 mg — vom gäsi multe glorii ale atletismului, саге-si incep declinul aici pe colinele Strachov. Mä gindesc la Imre Nemeth, Irena Szewinska, Angela Veigt — tofi campioni olimpici la Montreal, tofi invinfi categoric la Praga. Si lista ar putea continua... Ca in fiecare zi, turul de orizont asupra comportarii reprezentantilor nostri. Dimineata Eva ZSiga-Raduly a trecut ett brio examenul calificariior la sulita, realizind — din incercarea a treia — 59,84 m, al treilea rezultat al acestor preliminarii si, fireste, performanti care-i reschide frumoase perspective. Fija Lovin — la 800 m — si Horia Toboc — la 400 mg — au facut tot ceea ce au putut in cere doua finale, dar concurenta extrem de puternica a unor performeri cu palmarese impresionante s-a constituit intr-un obstacol Insurmontabil. Ambii au fo®t obligati sä se multumeascä cu locul VTII. Si, in aceastä avalansä de mari performeri, la aceastä furibundä cursä a marilor rezultate, locurile ocupate de ei pot fi socotite onorabile. Ca o completare, dacä mai este nevoie, sä spunem cä Horia Toboc este primul sprinter roman care se calificä Intr-o finalä a campionatelor europene. Die Fioroiu si-a continuat ambifioasa sa evolutie in seriile probei de 5 000 m. A fortat färä menajamente la Inceput pentru a da ritm cursei Si astfel, grafie travaliului lui titanic, si-a asigurat, desi a ocupat locul VI, calificarea in finala datorita timpului superior. Din pacate, Argentina Mentsica si Faina Melnite- Romeo VILARA (Continuare In pag. a 1-a) EVA ZORGOR.ADULT 1ЫЕ FLOROIU Dr. CONSTANTIN DAVIDESCU, medicul-§ef al jude|ului Gorj: •ухуглякнытумл-га a _i., „PROFILAXIE PRIN MISCARE, NU PRIN MEDICAMENTE!“ '■f Pe tema principiilor vietii rationale a omului modern, astäzi räspunde solicitärii noastre dr. Constantin Davidescu, medicul-sef al judetului Gorj. — Am constatat, vizitind de mai multe ori in ultima vreme judetul dv„ , afluenti impresionantä de oameni ai muncii de toate virstele spre Tismana, Novaci, Polovragi, Pociovaliftea, urcind spre cabane, sträbätind cärärile muntilor... — Este de salutat aceastä pasiune a oamenilor pentru munte, pentru drumetii si excursii, altfel decit pe patru roti, cum incepe sä intre in obisnuinta multora, accentuind consecintele pe undeva dramatice ale sedentarismului. Personal, consider cä nimic nu poate fi mai incurajator decit mentinerea si consolidarea sänätätii oamenilor prin miscare, prin cit mai multä miscare in aer liber. — Apreciafi ci a ajuns exercitiul fizic. in forma sa cea mai accesibilä, cum ar fi drumefia. la Inima gorjenilor ? — Intr-o oarecare mäsurä, da. Chiar dv. faceati remarcata acest sens... — ...da. dar dirpi ette ml-am dat seama. n-am intilnit numai gorjeni l Й — Vedeti, aici apare anacronismul ! De regulä, mai bine de jumätate dintre cei care cautä sä cunoascä frumusefile montane ale Gorjului, multe si incä prea pufin valorificate,\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V4 ® Cine si mai ales ci$i urca „per pedes“ pe cärärile munfilor ? © 30 la sutä dintre cetätenii judetului trec anual prin spitale sau policlinic! ® Exercitiul fizic reduce cu 25 la sutä (cel pu|in) perioada de convalescentä \\\\\\\\\\\\\\\\\\\vo sint oameni din eilte zone geografice ale tärii— — Dupi cum, vreau sä cred, sint tt foarte multi gorjeni care, dupi ce jine cunoscut meleagurile natale, pornesc si ia contact cu alte Si alte frumusefi inestimabile ale patriei noastre. — Asa este. Numai cä sä-mi dafi voie, totusi, ca in calitatea се о am, sä fiu ceva mai circumspect. Mä leg de un fapt concret : aproape 30 la sutä dintre gorjeni tree incä anual prin policlinicile sau spitalele din judet. — Nu-mi dau seama ce semnificafie are acest coeficient, ce reprezinti.„ — Reprezintä foarte mult. Este vorba de o treime din populafie $i apoi finefi seama si de faptul cä, dintre pacienfii nostri, cei mai mulfi n-au cäpätat incä deprinderea Tiberiu STAMA (Continuare in pag. 2—3) la cupele europaie la handbal masuilin DINAMO BUCURESTI - J. S. K. A. SOHA H.E. М1Ш B. MABE - MACABI ШАГ CAN in primul tur cu T.S.K. V. Sofia, campioana Bulgariei, In Cupa campionilor europeni, iar H.C. Minaur Baia Mare va sustine in cadrul Cupei cupelor o dubla intilnire cu МасаЫ Ramat Gan (Israel). Turul I la cupele europene este ргоgramat Intre 9 si 15 octombrie . (partidele tur) si 16—22 octombrie (meriurile retur). Dinamo Bucuresti va so.tine partidatur pe terra propria, iar H.C. Minaur Baia Mare In deplasare. La baset a avut loc tragerea la sorfi la cupele europene La handbaL Droame Bucuresti, campioana Romaniei, va jusea Campiondielc nationale de calac-ca&ot UN INVINCATOR NEA$TEPTAT LA CANOE SIMPLU: DR. LUNGS Dima ce marti si miercuri juniorii, junioarele si tineretul si-au disputat titluriie de campioni nationali si ai „Daciadei* in 128 de curse (serii, recalificari, finale), miercuri dimineata a fost rindul seniorilor sä inceapä intrecerile pentru cucerirea mult rivnitului titlu de campion national la caiac-canoe pe anul 1973. Dupä o frumoasa festivitate de deschidere, la ora 9.40 au inceput probele de fond. Primele au luat startul echipajele de caiac dublu. Startul I fost furibund, de parca spor I dvil nu ar fi avut de parcurat. 10.000 m. ci doar o pista de sprint Dar startul rapid isi avea explicatia in dorinta de a ocupa o pozitie cit mai buna de multe ori hotaritoare la cistigarea unei probe. Calacele au spintecat linistita apoi a lacului Snagov, propulsate de fortele unite ale sportivitor si lupta pentru Intiletate a fost strinsa, cistigatorul hotarindu-se de ultimele sute de metri. Acesta a fost echipajul dinamovist Stefan Popa—Nicolae Т‘сп, care au cucerit titlul de campioni, urmati de caiacistii Alexandru Axenta si lacob Sidor (Delta Tulcea), Gheorghe Sima si Eugen Orheianu (Steaua). In proba urmätoare, a caiacelor simple, dinamovistii bucuresteni aveau sä cucereascä un nou titlu prin Ciprian Macarencu, care a fäcut o bunä cursä tacticä $i cu un finis prelungit a reusit sä-1 depäseascä pe Grigore Constantinov (Steaua). Dinamovistii au continuat sä acumuleze titluri si In proba de canoe dubio. Pavel Cozlov si Paul IOVAN (Continuare in pag. 1—3) 5 CICLISTI §I MULTI... BICICLISTI Ca numai citeva Elemente talentate nu se poate face primävarä la sportul cu pedale romänesc Mai restrinsä la seniori, ca numär de sectii, activitatea ciclismului nostru se situeazä — si la acest nivel — la parametri depärtati de actualele exigente internationale. Dinamo Bucuresti — Uder solitar de nenumärati ani — continuä sä domine aproape färä contracandidat soseaua si — tot prin rufieri — acmuleazä cel mai тага punctaj si la pistä. Poate cä dacä o altä sectie i-ar pune Probleme, antrenorul emerit Nicolae Voicu s-ar simti obligat sä-i solicite mai intens De oamenii säi si stacheta performantei s-ar inälta. Dar asa... Spunea cineva anul trecut cä avem doar doi bolisti — Vasile Teodor si Mircea Romascanu — si, in rest, doar... biciclisti. Departe de a fi fäcut saltul calitativ spectaculos atit de mult asteptat, sportul nostru cu perdale a mai instigat cifiva oameni. Valentin Marin. George Ion. Gh. Lautara sint talenta certe, dar nici cu cind flori nu se poate face primävara in ciclismul romanesc. Fireste, carentele isi au geneza In precara activitate a sectiilor de juniori, In calitatea slabä a elementelor pregätite de antrenorii care au sarcina de a descoperi si a indruma primii pasi ai tinerelor talente. Dar nu se poate omite nici faptul cä si la seniori existä serioase lipsuri In munca de instruire. Cantitatea si — mai ales — calitatea pregätirilor lasä de dorit, ca sä nu mai vorbim despre conceptia tacticä inapoiatä a multora dintre antrenori. Si aici, ca si la junior, federafia are partea sa de vinä. Nu numai lipsa unui antrenor federal greveazä progresul antrenorilor nostri de ciclism, el indeosebi faptul cä nu s-a impämintenit o strinsä colaborare cu I.E.F.S., Centrul de cercetäri 8i Centrul de medicinä sportivä, cä nu s-au solicitat acestora materiale, participarea la cursuri intensive de pregätire a antrenorilor, examinarea periodicä a acelora care trebuie sä asigure Hristache NAUM (Continuare In pag. 2—3)