Sportul, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8952-8977)

1978-09-01 / nr. 8952

0 dupä-amiazä pe baza sportivä „$tefäne§ti“ ____________ — I i hi —■ hm —— DACIADA" CONSTRUCTORILOR DE LA...DACIA Grupuri de tineri de oameni In puterea virstei, grupuri de copii — multi copii — inträ pe podie larg deschise ca intr-o grädinä demult familiarä. Cum trecem pragul, ne intimpinä un panou pe care citim : „Miscarea vä asigurä sanitate, destindere, frumusete fizicä si moralä. Baza noasträ sportivä vä stä la dispoztie“. Asadar, aceasta-i baza sportivä „Stefänesti“ a asociatiei „Dacia“ din Pitesti. Realizatori — constructorii autoturismului romanesc. Beneficiari — copiii care aleargä gälägiosi pe lingä noi, pitestenii amatori de miscare in aer liber, locuitorii comunei suburbane Stefänesti. Ceea ce i se infätiseazä vizitatorului aici este mai convingätor decit orice declaratie privind locul pe care sportul il ocupä in viata acestor oameni. Iatä , aleea de la intrare este sträjuitä de siruri de plopi, de straturi de flori. Dincolo de acestea, in dreapta, terenurile de tenis si de volei ; in stinga, mese fixe de tenis, terenuri de handbal si baschet. Inträm pe sub arcada tribuneicu 1500 de locuri. cu vestiare. club. sali de recreare) si ni sedeschide“ ovalul stadionului. cu pista de atletism. cu un minunat gazon, teren de rezerva, spatii mari de odihna la iarba verde. Pe fundal — viile Stefanestilor. carecurg“ de pe culmi grele de struguri. Dar interesul principal al reporterului il constituie oamenii, cei veniti in aceastä dupä-amiazä sä facä sport... Presedintele comitetului sindicatului, tovaräsul Nicolae Tolescu, si presedintele asociatiei sportive ,Dacia“. Gheorghe Rusu, pe care ii gasim la „Stefänesti“, acesti oameni carora l se datoreazä in mare mäsurä — ca organizatori — aceste amenajäri au o multime de Probleme. $i cum sä nu aibä ? Cineva ar dori sä fie scurtate reprizele meciului amical de fotbal cu Electroputere Craiova, pentru o intilnire intre sectiile Scularie si Autoutilari ; altcineva cere asistentä tehnicä pentru trecerea normelor complexului .Sport si sänätate“ . .omul stadionului" vrea sä ste la ce ora va шсере sa ude bezunul ; pe pista se cere „Uber“ pentru un cros al bäietilor de la Metalurg sef, in frunte cu ▲lexandru i'lusetescu... — Despre ce cros este vorba, tovaräse Musetescu 7 — Päi, cum sä-i spunem 7 .Metalurgiei“, li repetam simbätä de simbätä. O portie de sänätate. Nu-i o chestie originalä , doar aleargä si altii... Ocolim stadionul peste spatiile verzi, printre päturile de pe care iubitorii de sport, impreuna cu familiile, urmäresc meciul. Copiii bat, in voia lor, mingi usoare. Ne apropiem de un om intre douä virste (aveam sä afläm cä se numeste Ion Din). — Cum vä simtiti aici, la sport ? — Noi sintem ca acasä, aici. In timpul liber venim la intreceri. Sint bäiefii nostri, de la .Dacia". Sä-i vedeti acolo cum se intrec in muncä. Aici „Daciada", acolo productia. Si tot sub numele sträbunei noastre Dacii. Da, aici .Daciada“, competitia constructorilor de automobile „Dacia". Ce inseamnä aceasta ? Aveam sä afläm de la Ilie Feteanu, secretarul asociatiei , campionatele asociatiei la fotbal — 36 de echipe la volei — 18 echipe la handbal — 24 de echipe. 2 000 de participanti la intrecerile de cros. actiuni turistice la sfirsit de saptaminä spre zonele Muscel. Curtea de Arges. Valea Oltului. Succesul actiunilor este asigurat de oameni entuziasti, un sir lung de nume, dintre care retinem : Gheorghe Rosu. presedintele asociatiei. ing. Stefan Ancuta. ing. Stefan Osiac. maistrul Marin Badea. ing. Nicolae Salan.. INTRECERILE „DÁCIÁDEI" DIN LUNA SEPTEMBRIE (Urmare din pag. 1) pionatele republicane, care vor fi gazduite de hipodromul din Craiova. CAM PION ATE NATIONALE §1 ALE „DÁCIÁDÉI" 1—2 : caiac-canoe — lacui Snagov : campionatele nationale de seniori si senioare. 3—1 : scrima — la Satu Mare : campionatele nationale de juniori si junioare. 5— 9 : polo — Bucuresti : turneu cu selectionatele judetelor Arad. Bihor. Cluj. Mures. Timis si selectionata municipiului Bucuresti. 6— 10 : cälärie (obstacole si dresaj) — Rädäuti ■ campionatele nationale de juniori. 13—17 : baschet — Bucuresti : turneu interjudetean : Brasov. Bucuresti (municipiu). Cluj, Galati. Iasi. Timis — la baieti. Arad. Brasov. Bucuresti (municipiu). Cluj, Prahova. Timis — la fete. 17—20 : gimnastica — Bucuresti : campionatele nationale, categoria maestri (masculin si feminin). 19—24 : pentallon modern — Timisoara : campionatele nationale de juniori. 26—1 : cälärie (obstacole si dresaj) — Craiova : campionatele nationale de seniori. In afara acestor competitii, ai cäror cistigatori primesc titlurile de campioni ai .Daciadei“ si campioni nationali. In cursul lunii septembrie vor avea loc numeroase alte intreceri republicane sub egida .Daciadei" la baschet. caiac-canoe. canotai. cälärie. pentatlon modern, ciclism. polo, patinaj pe rotile. scrimä. tenis de cimp. tir si tenis de masä. „ПИП DE ARGINT“ LA TENIS DE MASÄ Sala „Victoria“ din Ploiesti, respectind traditia, va gäzdui. Incepind de astäzi pinä duminicä, concursul republican de tenis de masä dotat cu trofeul „Paleta de argint". Intrecerile, desfäsurate in acest an sub egida „Daciadei“, vor avea loc — simultan — pe 8 mese de joc si vor reuni intr-un таге concurs cele mai valoroase elemente tinere dornice de afirmare. Ne amintim cu pläcere cä in anii din urmä proaspetii laureati ai campionatelor europene de juniori se afirmau in cadrul „Paletei de argint“, in cspitaliera salä ploie?teanä. Concursul se disputä pe echipe si individual, bäieti si fete. La start se vor alinia — dupä cum ne-au informat organizatorii — sportivi si sportive din Buzäu, Tg. Secuiesc, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Pitesti, Bistrita, Cluj-Napoca, Slatina, Bucuresti, Rm. Vilcea, adicä reprezentanti ai celor mai puternice centre de copii si juniori. (M.V.). 5 CICLISTI SI MULTI... B1CICLISTI (Urmare din рад 1) ascensiunea ciclismului romanesc. Controlul si indrumarea federatiei sint — si la acest nivel — insuficiente. Acestea sint in mare explicatiile si implicatiile actualei stäri de fapt in ciclism. Stim bine cä Biroul federal se zbate, incearcä sa asigure sectiilor si loturilor nationale conditii tot mai bune, dar „carul ciclismului“ se urneste greu si pentru faptul ca unii dintre tehnicieni il trag inapoi, pentru ca o buna parte dintre eforturile antrenorilor sunt indreptate spre rezolvarea unor rivalitati meschine. Am intocmit clasamente ale productiei sectiilor de seniori pe aceleasi principii ca si la juniori (punctaj pentru primii 6 clasäti la campionatele nationale). Iatä cum arata ele : Sosea : 1. DINAMO BUCURESTI (antrenori : Nicolae Voicu si Stefan Lemandroiu) 49 p ; 2. Olimpia Bucuresti (antrenori : Vasile Selejan si Marin Niculescu) 13 p ; 3. Steaua (antrenor : Vasile Burlacu) 12 p ; 4. CIRO Brasov (antrenor : Martin Stefanescu) 7 p ; 5. Metalul Plopeni (antrenor : Constantin Ciocan) 4 p ; 6. Vointa Ploiesti (antrenor : Vasile Ionescu) 2 p. Pista : 1. DINAMO BUCURESTI (antrenori : Nicolae Voi, eu. Stefan Lemandroiu si Mircea Mihailescu) 45 p ; 2. Steaua (antrenori : Paul Soare si Vasile Burlacu) 30 p ; 3. CIRO Brasov 15 p ; 4. Olimpia Bucuresti 8 p ; 5. Vointa Bucuresti (antrenor : Gh. Neagoe) 6 p ; 6. Clubul sportiv scolar nr. 2 Bucuresti (antrenori : Dan Budisteanu si Gh. Negoescu) 5 p. Clasament general (sosea 4- pista) : 1. DINAMO BUCURESTI 94 p ; 2. STEAUA 42 p ; 3. CIRC BRASOV 22 p ; 4. Olimpia Bucuresti 21 p ; 5. Vointa Bucuresti 6 p ; 6. Clubul sportiv scolar nr. 2 Bucuresti 5 p ; 7. Metalul Plopeni 4 p ; 8. Vointa Ploiesti 2 p ; 9. Muresul Tg. Mures 1 p. Simpla parcurgere a acestor clasamente este deosebit de graitoare. Sunt sectii care traiesc pentru un singur punct pe an — estimat cam la 100 000 lei cheltuieli —, precum si altee in care raportul dintre performante si cheltuieli este la fel de dezastruos. Si nu se poate spune ca este vorba de conditii total diferite. CIRO Brasov — situata pe un spectaculos si merituos loc III in ierarhia ciclismului romanesc — nu dispune nici de materiale $i nici de buget superioare altor sectii, dar — cu siguranta — se munceste mai mult si mai bine la poalele Timpei decit in cimpia Baraganului. Supunem si aceste clasamente discutiei forumului nostru delist, sugerindu-i — ca si in cazul juniorilor — sa-si indrepte eforturile morale si materiale la seniori spre cei merituosi. Nu insa Inainte de a analiza pe unde se scurg fondurile ciclismului nostru si a-i sanctiona pe cei саге le irosesc. „CUPA OLIMPIA“ LA PENTATLON MODERN De duminica pina miercuri, pe baze sportive ale Capitalei se va desfäsura o atractiva intrecere internationala de pentatlon modern dotatä cu „Cupa Olimpia". Vor lua startul douä formatii ale clubului organizator, precum si Selectionata R.S.S. Kazahe si Dózsa Budapesta. Dumninicä. In ziua startului, se va desfäsura proba de cälärie, tani — cea de scrimä, marti — tirul si natatia, iar miercuri — erosul. La СЛ.Р. din comuna Schela SPORTUL-O ACTIVITATE PREJUITÄ DE HARNICI COOPERATORI De cum päsesti hotarul comunei gälätene Schela, te intimpinä gemnele harnici de bunaslarii , numeroase 6* moderne constructii social-edilitare ce flancheazä strada principala a comunei. case curate si aratoase, livezi roditoare si gratmi cu flori. Vizita noasträ in aceasta comunä bogatä, ce numarä peste 3 600 de sunete, nu a fost deloc intimplätoare. Am vrut sa participam la festivitatea in cadrul cäreia cooperative agicole de productiepresedinte — Petre Botezatu) i s-a decernat Ordinul Meritul Agricol cu pentru rezultate deosebite obtinute pe ogorul harniciei. Care sint succesele care au fäcut ca despre comuna Schela sä se vorbeascä in toatä tara — si acum, si in anii 1973 si 1976, cind a fost decoratä cu Ordinul Muncii ?In primul rind — ne spunea primarul Ion Ungureanu pentru ca 4 836 litri de lapte obtinuti de la fiecare vacä furajatä. Dar nu numai atit. De la populatie s-au livrat la fondul de stat 3 036 hectolitri de lapte, 115 tone carne ; valoarea actiunilor de muncä patrioticä s-a ridicat la suma de douä milioane Io". Intr-un asemenea context, sportul se bucura de pretuire, are in comuna numerosi si Pasionati iubitori .Consatenilor mei le place sportul — ne spunea Sandu Neacsu. Secretarul Consiliului popular comunal, fost sportiv de performanta — drept dovada ca actiunile din cadrul „Daciadei" organizate la eros, fotbal, handbal sau volei s-au bucurat de o larga participare, iar la finala „Cupei UNCAI schelenii ,ц avut un Ionel Ion un deran reprezentant“. La caminul cultural se organizeazä cu destulä regularitate intreceri de tenis de masä si sah, iar pe terenurile scolii numeroase meciuri de volei si minifotbal. La sfirsitul saptaminii — In momente de ragaz — complexul sportiv al comunei, format din terenuri de fotbal, handbal si volei, traieste din plin efervescenta intrecerilor sportive. Printre animatorii sportului i-am aflat De Costache Cernat si Ionel Ifrim, ambii sefi de echipä la C.A.P., sectia vegetale. Cind si primarul ne-a märturisit cä este un sprijinitor de nädejde al sportului si cä are in vedere dezvoltarea miscärii sportive din comunä, am plecat din Schela cu convingerea cä nu peste multä vreme vom putea scrie la fel de frumos nu numai despre performantele din productie, dar si despre cele de pe ogorul fertil al sportului. Telemac SIRIOPOL „PROFILAXIE PRIN MISCARE, NU PRIN MEDICAMENTE!“ (Urmare din рад. 1) de miscare, in ciuda faptului cä cei mai multi sunt foarte tiner. Mai grav , tot acest esantion de cetäteni, pe lingä faptul cä nu fac miscare mai sint si adeptii unei alimentatii batranate, cu abuz de gräsimi si giuride, cu multe ultrapreparate, asociate si cu viciul — nu-1 pot numi altfel — de a fuma. Vä imaginati consecintele, aveti, sper, imaginea complete a unor existente sinuoase, pe planul sänätätii, cu perspectiva de a apune mult prea devreme... — Am remarcat in spitalele din judet. in cele din Tg. Jiu mai ales, existenta multor sectii de balneologie. Mi s-a spus cd este о initiativd care voi aparfine, defi nu sunteti balneolog, ci dermatolog.~ — Mä pasioneazä balneologia, pe care o consider, profilactic vorbind, esentialä in materie de intretinere a sänätätii. De aceea, in calitatea ее о am, am insistat sä se inzestreze spitalele cu aparatura adecvatä, cu säli de culturä fizicä medicalä si sä incadrez in sectiile de balneologie cu predilectie medici si personal sanitar in mäsurä sä pledeze cu toatä convingerea despre foloasele exercitiului fizic, ale miscärii si chiar ale sportului. — De aici, desigur, preocuparea care se face simfitd in unitätile sanitare, indeosebi in cele din Tg. Jiu, de a dispune de baze sportive proprii, chiar in incinta spitalelor... — Incercäm sä creäm amenajäri sportive in unitätile sanitare, la dispozitia personalului nostru si, mai ales, a bolnavilor aflati in convalescentä. De foarte multe ori exemplul unor medici care joacä tenis, volei sau fotbal devine... contaminant, in sens pozitiv, pentru pacienti. Punind mina pe rachetä, angajindu-se intr-o disputä de o parte si de alta a fileului. Incältind tenisii sau chiar bocancii de munte, se ajunge — cum dovedesc statisticile — ca perioadele de convalescentä sä scadä simtitor, in medie cu 25 la sutä si chiar mai mult. — Prin urmare, pledati net pentru profilaxie.~ — Da, profilaxia prin exercitiu fizic, prin miscare si nu prin medicamente ! Trebuie sä luptäm pentru a crea fiecärui om al muncii deprinderea de miscare. §i vom reusi, dacä in fiecare unitate economicä se vor gäsi solutii pentru asigurarea unor spatii necesare, a unor baze sportive. Nu accept ca un stadion, indiferent cui este atribuit, sä stea o bunä parte din timp cu portile incluse, cum se intimplä chiar si in Tg. Jiu, desi ,nu putem spune cä dispunem de prea multe baze sportive complexe. Ideea de sport de masä, care a fost atit de strälucit exprimatä prin initiativa tovaräsului NICOLAE CEAUSESCU, prin marea competitie nationalä „Daciada“, trebuie inteleasä ca un deziderat de implinit de cätre noi toti, cetätenii tärii. Cum ? Рогnind de la gimnastica zilnicä efectuatä acasä, in intreprindere sau la scoalä si pinä la cäläuzirea unor tineri cu talent, cu vocatie spre performantä. Numai asa vom asigura vitalitatea natiunii Si in acelasi timp vom dispune permanent de un izvor de cadre pentru miscarea Sportivä. CAMPIONATELE NATIONALE Dt СА1АС-САШ SENIORI (Urmare din рад. 1) Gheorghe Titu — bine sincronizati si cu excelenta dozare a efortului — s-au desprins la sfirsitul celor 10 km de principalii lor adversari, canoistii de la Steaua, Costel Avram si Ivan Erofei, care au cedat doar la finis. Fiiala de canoe simplu a avut un invingator nescontat In persoana lui Gheorghe Lungu (Danubiu Tulcea).Acesta nu s-a lasat intimidat de reputatia lui Grigore Denisov. Simion Corneenco si Dumitru Betiu (toti de la Steaua) si luptind exemplar pe parcursul Intregului traseu a reusit sä cucereascä titlul de campion. Ultima finalä, cea a caiacelor de patru, a fost la fel de interesantä si atractivä si a revenit tot unui echipaj dinamovist, condus de Nicolae Simiocenco, care s-a mentinut tot timpul la conducerea cursei in ciuda repetatelor atacuri ale echipajului de la Steaua. Astfel, din cele 5 finale ale curselor de fond, sportivii de la Dinamo (antrenori : Radu Hutan si Stavru Todorov) au cucerit victoria In patru. REZULTATE TEHNICE : KI— 10.000 m : 1. Ciprian Macarencu (Dinamo) 41 :0 ,0 — campion national, 1 G. Constantinov (Steaua) USS,9, J. L Geanta (Dunarea Galati) S1 rS7,S ; 7 . L Stefan Popa — Nicolae Titu (Dinamo) М3,2 — campioni natkxxaii, X. A. Axente — I. Sidor (Steaua) S8:40 L I. Gh. Sma — Et Orheianu (Steaua) S8:45,S ; C * : 1. Pavel Cozlov — Gheorghe Tita (Dinamo) 41:10,0 — campioni naponali, J. C. Avram — L Erofei (Steaua) 42:01,0, J. N. Condurache — M. Jalba (Steaua) 42:51,7 ; C 1: 1. Gheorghe Lungu (Danubiu Tulcea) 44:55,2 — campion national, 2. G. Denisov (Steaua) 45:20,6, 3. S. Comeenco (Steaua) 46:17,5 ; К 4: 1. Dinamó (Nicolae Simionenco — Costel Sarnachl — Valér Negrea — Constantin Gari an) 35:39,6 — campioni nationali, 2. Steaua I 35:52.5 , 3. Steaua □ 36:45,6. Simbata dimineata au loc finalele seniorilor pe 500 si 1000 m. Z(_ ac Э _r m ЭQ_ „LITORAL ’78“ OFICIILE JUDEJENE DE TURISM si filialele acestora »e ofera bilete pentru odihna in toate stafiunile de pe litoral la tariful de 65 lei pe zi de persoana pina la 15 septembrie si 57 lei pe zi dupa 16 septembrie. In tarif se includ cazarea fi masa in hoteluri de categoria I. Se pot procura biletei pentru un sejur mai mic decit seriile complete de 12 zile. Posesorii biletelor beneficiazä de reducere la tarifil de transport pe C.F.R. Pe toatä perioada sejurului se organizeazä excursi pe B- total, in Delta Dunärii, Nordul Dobrogei, precum si la Varna (R. P. Bulgaria). APROAPI 400 DE PUNCTE IROSITE DE РТШТТОЩТН NOSTRI De vorbä cd loan Muresanu, despre campionatele mondiale din Suedia Dincolo de ffobalul cifric al agentiilor de presä, l-am rugat pe tovaräsul loan Muresanu, vicepresedinte, al Federatiei romane de cälärie si pentatlon modern, sä ne vorbeascä despre recentele campionate mondiale de pentatlon modern, desfäsurate La Jönköping, in Suedia, la care echipa Romäniei a ocupat, dupä cum se stie, locul 8. — Care a fost obiectivul cn care au plecat in Suedia Pentatlonistii nostri 7 Cum apreciati comportarea lor 7 Absenta echipei Romaniei de La ultimele mari competitii ale calendarului International, cum ar fi, de pildä, campionatele mondiale din 1977 si Jocurile Olimpice din 1976, a fäcut ca aceastä participare la o intrecere suprentä a pentatlonului modern sä fie extrem de necesarä si utilä pentru noi, propunindu-ne o clasare cit mai buna posibilä. Ea ne-a permis sä verificäm potentialul propriu, pe de o parte, iar Pe de alta sä avem un contact direct cu L adversarii n°stri din viitoarele intreceri. Trebuie sä spunem cä sportivii nostri au resimtit absenta unor concursuri tari, echipe pe care le Intreceam net In anii trecuti sau cu care ne luptam de la egal clasindu-se de data aceasta inaintea pentatloni$tilor nostri. — Am aliniat, Intr-adevär, cea mai bunä formulä de echipä 7 — Evident. Dumitru Spirlea. Iuliu Galovici gi Stefan Cozma reprezintä, la ora actualä, tot ce are mai bun aceastä disciplinä In {ara noasträ. Dar, doar Spirlea este cälit In focul marilor competitii. Galovici 51 Cozma s-au aflat la debutul lor Intr-o intrecere de asemenea anvergurä, fapt ce ne-a grevat potentialul. Din acest motiv, socotesc totu?i satisfäcätoare comportarea pentatlonistilor nostri, dar nu sintem pe deplin multumiti de rezultatele pe care ei le-au obfinut. — Unde anume s-au pierdut punctele care ar fi putut situa mai bine echipa noasträ ? — Desi s-a clasat primul din echipä, Dumitru Spirlea a fost cel care a irosit cel mai mult din sansele pe care le avea de a se clasa mult mai bine. La cälärie, la scrimä, la tir el a evoluat sub nivelul obisnuit, dupä cum Galovici si Cozma au inregistrat rezultate sub posibilitäti la tir. Apreciez cä punctajul general al echipei noastre ar fi putut fi cu cel pufin 400 p mai ridicat. Oricum, obtinind locul 8, echipa Romaniei s-a calificat pentru viitoarea editie a campionatelor mondiale (august 1979, Budapesta) urmind ca, in perioada urmätoare, cu mai multa exigentä din partea antrenorilor si cu mai multä däruire din partea sportivilor, sä inläturäm lipsurile manifestate la mondiale, sä pregätim cu mai multä räspundere viitoarele examene internationale. Constantin MACOVEI IN LOC DE CAMPIONAT... ADDESE! Campionatul de oinä al municipiului Bucuresti, ca fazä Intermediarä a celui republican, s-a desfä§urat dupä o formula aleasä la bunul plac al unor membri din comisia de specialitate pe Capitals, in frunte cu pre§edintele ei , Vasile Sirbu. Depistind neregularitätile si analizindu-le intr-o sedintä a biroului federal, forul de resort a decis rejucarea campionatului respectiv si a anuntat aceastä hotärire printr-o adresä expediatä la 31 iulie cätre C.M.E.F.S. Bucuresti. La 17 august, federatia de oinä a primit din partea comisiei in cauzä räspuns cä nu intelege mäsura luatä, cerind noi argumente. La 19 august, a fost expediatä pe adresa C.M.E.F.S.B. , noua epistolä, prin care se dädeau explicatii suplimentare. Cert este cä nici pinä astäzi nu s-a reprogramat competitia. Cum de nu au inteles tovarä?ii vizau regulamentul campionatului, cind se scrie negru pe alb: „Echipele clasate pe locurile 1—3 din zona municipiului Bucuresti se califica pentru turneul final, daca la TURNEUL MUNICIPAL au participat minimum 3 echipe“. Or, la Bucuresti nu s-a organizat acest turneu, ajucindu-se pe doua grupe de cite 3—4 echipe Deci devne clar ca nu s-a respectat litera regulamentului. Cuza 7 Ambitii personale, de pe urma carora ciferi cunoscutele formatii Dinamo Bucuresti, detinatoarea titlului C.P.B., Universitatea, Giuia 9.a., aflate practic Varaa campionatului. Ifoidi IOANIJESCU Etapa a 3-a a campionatului diviziei nationale A cuprinsa In concursia PRONOSPORT din 3 septembrie 1978 prezintä meciuri importante pentru viitoarea configuratie a clasamentului. Privite prin prisma valorii aratate pina In prezent, Steaua si F. C. Baia Mare au sanse sa ocupe primele douä locuri ?i dupä aceastä etapä, In schimb C. S. TIrgovi$te 51 F. C. Arge?, care joacä In deplasare, vor trebui sä se Intrebuinteze serios pentru a se mentine Sn aceea?i pozitie frunta?ä. Interesantä de urmärit comportarea celor 4 echipe (Jiul, F. C. Olimpia, Gloria Buzäu ,i T. C. Bihor) care nu au acumulat pinä In prezent nici un punct. Vä prezentäm programul complet al acestui atractiv concurs: ЮТ0—PRONOPORT INFORMEAZÄ I steaus — „Poli* Timisoara II poorW1 sud — „U" Craiova. III. a.S-Arg- Mure? — Di- rv°polite»"1 a Iasi - F. C. Arev' U T. AM - F. c. Olimpia. vT F C. Crvinul — Jiul. VII. GWria uzau - S. C. Ba^vill. Chi®1 * * * * 6 * 8 * cat. Rm. V. - c. s. Tlrgov^, IMa Mare _ r c Вх.ОГкигаП,° ^ rag — F.c.M. GXi' g. «■Jl‘£nlca - Rapid ХП ! J?dc- — Petrolul ?TTi md * 'aci c. t. — c.FJt. dS^apocaTragerea Loto de astazi va avea loc la sala Clubului sportiv Progresul din str. dr. Stalcovici, la ora 17. Panoul cu rezultatele tragerii se va televiza la ora 19. CI5TIGURILE TRAGERII LOTO DIN 25 AUGUST 1978 Categoria 1 : 2 variante Z5% (autoturisme Dada 1300) ; cat. 2 : 13 variante 25% a 4.513 lel ; cat. S : 29 a 2.023 lel ; cat. 4 : 45 a 1.304 lei ; cat. 5 : 119 a 493 let ; cat. 6 : 20s,25 a 286 lei ; cat. X : 1.215,50 a 100 lei. Report ta categoria 1 : 453.580 lel. Autoturismele „Dacia 1300- au revenit participantlor BELA KÖTELES din Oradea si ION P. RADU din comuna Slobozia-Ciora?U, Judetul Vrancea. PARINTI CAZUTI LA EXAMEN Era finalä de competitie. o finalä pe farä, pe care fetitele ar fi dorit mult s-o ci^tige. Doar se pregätiserä, cu rivnä pentru ea. Dar, ca in orice intrecere, numai unul ci§tigä. Copilele au primit o notä mai micä §i au pierdut astfel finala pe farä a „Daciadei“ la gimnasticä, la categoria 7—14 ani. In tristefea lor, stäteau cuminti, retrase, dar cu sigurantä gindul le era la concursul viitor. Atunci au apärut pärintii. Pärintii lor, care asistaserä la Intrecere. Care fuseserä de fatä, dar care Пг-au fost niste pärinti corecti cu ei in§i§i, adicä obiectivi. Era firesc sä doreascä din toatä inima succesul copiilor lor. Dar, ca ni?te oameni adevärati, ar fi trebuit, prin exemplul lor, sä-i invete sä suporte infringerea. Cäci a§a este in sport, se ci?tigä, dar se $i pierde. La virsta lor, fetitele au putut trece peste un moment greu. Pärintii, insä, nu s-au repezit la brigada de arbitre, au ridicat tonul, au ajums la cuvinte cel putin nepotrivite. A Inceput o tirguialä care a durat aproape patru minute. Pärintii elevelor $colii generale nr. l din Bucuresti plcau la un important examen.Deunäzi, am asistat la un alt concurs, gäzduit de bazinul Liceului „Dimitrie Bolintineanu“. Era tot o intrecere, dar erau alti pärinti. Copiii de-abia Invätaserä sä moate, luptau din räsputeri sä intre in posesia carnetelului cu cele trei broscute, sau cu cei trei pe§ti§ori, ori, dacä s-ar fi putut, cu cei trei delfini desenati pe coperta. Erau cele trei grade de mäiestrie atinse de copii tn 12 zile petrecute la §coala plutirii. §i, bine- Inteles, nu toti au devenit delfini. $i nu toti pe§ti?ori. Multi au rämas... broscute. Dar nimeni dintre cei din tribune n-a protestat. Juriul n-a Inregistrat nici o „contestatie“. Nici scrisä, nici verbalä. S-au bucurat cu totii pentru fiecare metru, pentru fiecare centimetru de apä smuls oceanului din fatä. Era pretul — singurul, dar mare de pret — al victoriei. A fost, desigur, un fapt minor si am fi trecut peste el, ca peste o Intimplare obi§nuitä. N-am fäcut-o insä, pentru cä ne-a reamintit de cealaltä secventä, in care pärintii-. n-au §tiut sä piardä. Radu TIMOFTE ACTUALITATEA PUGILISTICÄ I © Peste 4000 de spectatori «u urmärit la Citc, lung tntSlnirea international^ amicalä dintre S.C. Muscelul §i Traktor Schwerin (R.D. Germanä) . 14—6. Numero§ii iubitori ai boxului din localitate au aplaudat cu cäldurä evolutiile sportivilor din ambele echipe Cei mai buni au fost Viorel Ioana, Gheorghe Vlad $i Petre Ungureanu de la gazde, Robert Marx, Franz Wegelein $i Jürgen Alms de la oaspeti. CD* RADULESCU — coresp.). © Boxerii de la Dinamo Bucuresti au sustinut o intilnire de verificare la Alexandria in compania pugili§tor din localitate. Peste КИЮ de spectatori au asistat la galä. O bunä impresie au läsat : Ion Györffi, Vasile Didea, Mircea Dobrescu, Dumitru Dorobantu si Petre Romescu, (D. DIACONESCU-coresp.). © B.C. Galati — Wismut Gera (R.D Germanä) 11—13. Aproape 3000 de spectatori au urmärit pe arena Dunärea din Galati aceastä Intilnire intemationalä amicalä. In echipa germanä au evoluat §i cunoscutii Stefan Förster, dublu campion european, $i Jürgen Fanghänel, vicecampion european. De remarcat victoria obtinutä de Ion Lungu in fata lui Stefan Förster (!), in timp ce greul J. Fanghänel 1-a intrecut prin abandon (repriza a II-a) pe Gica Axente. (T. SIRIOPOL-coresp.). La Tirgovi^te, o parte a lotului olimpic largit a sustinut meciuri de verificare in compania unei formatii locale. Selectionatii 111 au obtinut victoria cu 7—3. O bunä .Impresie au läsat Al. Turei, N. Neagu, M. Ciubotaru ^i I. Miron (lot), N. Drägana 9! C. Pirneci (Selectionata Tirgovi§te). (M. AVAMU-coresp.). © Duminica seara, la Craiova, peste 10.000 de spectatori au urmärit in potcoava Stadionul Central meciul international dintre *eüecti°nata oraj?ului ?i T.S.C. Berlin : 3—6. O bunä impresie au läsat O. Oprea, C. $tefanovici, FL Grecescu de la gazde, A. Sonntag, Z. Hentzel, L. Fehre, R. Wandell 5i G. Schulhan de la T.S.C. Berlin. (V. POPOVICI- coresp.). © La turneul international de la Eger (Ungaria), formatia romane condusä de antrenorul Constantin Cionoiu, vechi promotor al boxului bucurestean, a obtinut 6 locuri pe podium prin Nicolae Cräciun (semimuscä), Marian Tismäneanu (muscä) §i Mihail Teofil (semimijlocie). Au participat 37 boxeri din 7 täri PE MICUL ECRAN VINERI 1 SEPTEMBRIE, ora 22,30 : Campionatele europene de atletism (selectiuni inregistrate de la Praga). БШВЛТА 2 SEPTEMBRIE, ora 16,30: Semifinalele „Trofeului Tomis“ la void masculin (transmisiune directa de la Constanta ; comentator Cristian Topescu) ; ora 23 , c.E. de atletism (selectiuni Inregistrate de la Praga). DUMINICA 3 SEPTEMBRIE, ora 15 : Finala „Trofeului Tomis" la void masculin (transmisiune directa de la Constanta); ora 16,50 — Fotbal : Steaua — Politehnica Timisoara (repriza a II-a) ; ora 19,10 : Campionatele europene de atletism : finala probei feminine de 1500 metri (transmisiune directä de la Praga). INTILNIRE CU CITITORII Astäzi, la ora 17:30, la Ubrärna „Mihai Eminescu« din Capitalä va avea loc . Intilnire cu cititorii, prilejuitä de lansarea cärtii „Vivat Sportul studentesc, de Tiberiu Sta жал fi Emanuel Fäntäneanu. I VIOREL MATEIANU: „MINGEA TREBUIE SA CIRCULE DUPA 9 IDEE“ — Ce ai do rind, Viorel Mateюпи ! — Am de g!nd ca F.C. Beia Mare sä joace intr-o сира europearvä. — Nu fi se pare cam temerar acest proiect ? — Deloc. Aud mereu c6 nu putem, cä n-avem materia prima necesarä. Acest laitmotiv ar putea sä ne con* vingä cä a§a este. Ca sä fiti sincer, temeritatea acestui gind märturisit nu face decit sä ne mobilizeze. In fotbalul nostru, prea de multe ori am riscat aparindu-tve, pentru ca sä mi incercäm sä atacäm färä teamä. — Ce ai fäcut ki Baia Mare ! — Am Intrat In „clubul refuzatilor“, pentru cä asta sintem noi, de fapt. Mä gindesc la Ariciu, la Borz, la Condruc, la Pamfil, la Roznai fl mä gindesc la mine. Am fost refuzati fl asta a dat foarte mult curaj unei echipe care e 90% din judet. — Ce este F.C. Baia Mare ? — O echipä care invatä sä joace fotbal. Intr-un moment cind multe din echipele noastre nu-$i dau seama ca e necesar acest lucru, eie depinzind prea mult de forma intemationalui A sau de eclipsa irrtemationalului B. — Ai jucat an timp in strainatate. Ce ai invatat acolo ? — Nu таге lucru. Ca antrenor, daca-mi permiteti, sint produsul necajurilor fotbalului nostru al unei obsesi de tinerete. Pe vremea cind jucam la Universitatea Cluj, mä visam, in teren, un jucätor-antrerior, färä sä mä manifest ca atare. Cred cä unul dintre cele mai frumoase jocuri ale mele ca antrenor nemärturisit a fost С.С.А. — Universitatea Cluj 2-2, intr-o nocturna pe Stadionul Republcii. — Se spune ca ai un mod special de a-ti conduce tactic echipa. — Nu e nimic special in asta. Dar refuz abstractiunile. Pentru ca un fotbalist nu suporta abstractiunile. Exista antrenori care spun : eu sunt opera batrinului antrenor x sau y. Aparent e o forma de respect, dar In fond e un trist mod de a perpetua ni$te adeväruri vechi. Un antrenor trebuie sä fie produsul propriilor sale conflicte. Färä indoialä cä e r nevoie de o pregätire generalä, a$a cum $i un inginer are nevoie de o facultate. Un antrenor, insä, mai mult decit un inginer, trebuie sä admitä cä uneori, in productie, nu mai intilre$ti nimic din ceea ce ai invätat, pentru cä vbota crge repede. — Cum lucrezi ca echipa ! — Lucrez mult. Caut sä evit stereofipurile ?i monotonia. Azi dimineatä Cn.a. — joi, cu citeva ore Inainte de meciul cu Dinamo am fäcut un arv trenamerit de o orä. Inaintea jocului am renuntat la incälzire. О sä spuneti cä e o aberatie. Dar ceva Imi spunea cä echipa vrea altceva. Dacä te iei numai dupä carte, _n-ai fäcut таге lucru. Iatä, de pildä, s-a vor- it .mult, $i uneori cam E bombastic, despre necesitatea pregätirii fizice. Din päcate, asta se Interpreteazä uneori ca о modä. Е ¦ о integrez, pe nesimtite, in toate antrena mentele, refuzind ideea de campanie. $1 F.C Baia Маге a fost prima In clasameiv tu4 probelor fizice. Extremul dreapta Sept о reufit 11^ la о treia sute. Per total, blocul echipei a mers 2,15 pe 800, ceea ce cronometrorul i-a crezut prima oara, dar a trebuit sa recunoasca a doua oara. — Cum lucrezi tactic ! — Cu loc гиг! mici. Lucru r He mari mi-mi Inspirá Incredere. Ele fin ma! muH de refe rate. Avem ne пит a ra te lucruTi mic* Invá|ate. „Momeala micä“, „ то mea la таге“, ,, paralelogramul", „torpele“, ?i incä о mie. Nu vreau sä fiu indiscret, e un secret tactic, dar a$ vrea sä ftiu ce inseamnä, de pildä, Mmomeala micä“. — Nu fac din nimic un secret. E un licru foarte märunt, dar colosal de important. Cind portarul echipei adverse degajeazä cu mina spre funda$ul stinga, de pildä, ni cer extremului meu dreapta sä stea la pindä, dar nu oricum, ci ,,ascuns“, la vreo 15 m. In clipa in care mingea a pornit din mina portarului, extremul meu pome^te ca la atletism, pentru a-i Jena preluarea. In aceea?i cMpä virfcjJ meu se aruncä in pre sing la portar, pentru a impiedica reprimarea. Funda$ul se simte incoltit ?i pierde deseori mingea. Am marcat rveпитана te goluri din aceasta situatie simplä, aparent Ipsitä de importantä. — Ai invätat echipa sä paseze. Cum I — Fac multe antrenamente färä adversar. Jucäm in 11 färä adversari. Mingea trebuie sä circule conform unei idei. Fotbalul trebuie invätat, din punct de vedere tactic, de la 1, I TMoi. Chiar fi o vedetä trebuie sä porneascä de aici. Apoi, totul e o chestiune de disciplina. ,,A$a cum ne-am Inteles, bäieti !“ In joc, dacä Borz nu combinä cu Sepi cum am desenat noi in jocul färä adversar, inseamnä cä ne in§ealä. — Ti s-au reprofat, fi eu ti-am reprojat, unele riscuri in apärare. — Nu v-a|i säturat sä tot riseäm apärindu-ne ? Cred cä singurul mijloc de a stimula energiile In campionatul nostru este de a ataca chiar cu riscuri. Cea mai buna apärare « in treimea adversarului. Fotbahri a fost creat pentru a se pune la incercare elanul ofensiv al tineretii. Afa gindesc copiI, fi aia e bine. — Care-i principala obligatie ■ unui antrenor ? — Sä gindeascä fi sä creeze. latä, de pHdä, federatia a fixat cinci puncte de bazä. Jocul cu libero, morcajul, circulatia etc, etc. N-am nimic Impotriva lor. Dar daca nu creezi, in jurul lor, e ca fi cum ai primit... nimic. Ca sä fiu sincer, cunosc doar doi libero sutä la sutä In Istoria fotbalului : Picchi fi Weber. A tine sä joci neapärat ca el, inseamnä a copia, adicä a nu face nimic. In jocul stoperilor, sint partizanul supfinirilor reciproce. In Argentina, Oscar si Amaral s-au suplirvit reciproc fi au fäcut cea mai Еэипа apärare din lume* Al doilea exemplu : circulatia. Perfect de acord. Dar ce fel de circulate ? Daca tu, antrenor, nu ere ori, s-ar putea sä crezi ca circulatia pe zebra, a pietonilor, e cea mai bunä fi in fotbal. — Ce e fotbalul, Viorele ? — Fotbalul e un joc de atac, tu cere 1+1=3. Dacä 1+1=2, atunci inseamnä cä echipa nu are antrenor. Trebuie sä muncim cu capul. Avem jucatori foarte receptivi. Cind echipele joacä prost, sintem de vinä noi, antrenorii, fi λи аЦП... i loan CHIRILA I VIOREL MATEIANU DUMINICI, JUNIORII LA START! Progresul Vulcan Bucuresti a cistigat (dupä o pasionantä finalä cu F.C. Baia Mare) editia de anul trecut a campionatului republican de juniori, competitie in distributia cäreia roluri principale au mai jucat S.C. Bacäu. F.C. Arges. C.S.S. Brasovia. C.S.S. Medias. F.C. Braila. „Poli“ Timisoara. Duminica — sub genericul marii noastre competitii „Daciada“ — se va da startul noului campionat al celor 112 echipe alcatuite din jucatori de 16—17 ani. Conform unei hotariri a federatiei, in aceasta intrecere PARTICIPA OBLIGATORIU ECHIPELE CLUBURILOR SI SECTIILOR CU FORMATII IN DIVIZIILE A SI B, iar in completarea celor 001 serii numai echipe ale cluburilor sportive scolare. Etapele turului sint programate la 3. 10. 17 si 24 septembrie. 1. 15. 22 si 29 octombrie. 5. 12. 19 si 26 noiembrie. Returul se va desfasura intre 11 martie si 20 mai, cu douä etape intermediare in vacanta de primävarä (4 si 11 aprilie), iar turneul final in zilele de 27, 29 si 31 mai la Brasov. Trei importante hotäriri prevede regulamentul noii editii 1. In caz de neprezentare nemotivatä a echipei de juniori, va fi suspendatä echipa de seniori in prima etapä programatä pe teren propriu . 2. Jucätorii cluburilor sportive scolare de mare performantä din Arad. Timisoara. Oradea. Craiova. H Hunedoara. Bacäu. Pitesti $i Bucuresti, infiintate in acest an, vor participa in campionat cu dubla legitimare, ei avind drept de joc si in echipa divizionara A de juniori a clubului care-i patroneaza . 3. Jocurile vor fi programate numai duminica, de la ora 9, in deschidere la meciurile din Diviziile A si C. ARBITRII MECIURILOR DIN ETAPELE A IV-a, A V-a §I A Vl-a ALE DIVIZIEI . Colegiul central al arbitrilor a stabilit arbitrii care vor conduce partidele din etapele a Iv-a, a V-a si a VI-a ale Diviziei B. ETAPA A IV-a, duminica 10 septembrie. SERIA I 1 F.C. Braila — Nitramonia Fagara? : C. Ignat (Bucuresti) ; I.C.I.M. Brasov — Progre- I lui Braila : C. Ionian (Bucuresti) ; Portul Constanta — Victoria Tecuci : A. V . Lucu (Bucuresti) ; F.C.M. Galati — Tractorul Brasov : V. Manolescu (Bucuresti); C.S.M Suceava — F.C. Constanta: L Urdea (Bucuresti) ; Constructorul Iasi — Steagul rosu Brasov: V. Gligorescu (Ploiesti) ; Delta Tulcea — Oltul Sf. Gheorghe : S. Burlacu (Gh. Gheorghiu-Dej) ; Ceahlaul P. Neamt — Minerul Gura Humorului : I. Rosoga (Bucuresti) ; Muscelul Cimpulung — Viitorul Vaslui : L Arculean (Bistrita). SERIA A V-a : Soimii Sibiu — Viitorul Scornicesti : I. Mis (Tg. Mures) ; Rulmentul Alexandria — Chimia Brazi : C. Ghita (Constanta) ; Gaz metan Medias — S-N. Oltenita : L. Vescan (Aiud) ; Dinamo Slatina — Merilul Bucuresti : M. Diaconu (Rm Vilcea) ; Electroputere Craiova — Polara Cimpina : P. SUvestru (Focsani) ; Metalul Plopeni — Chimia Tr. Magurele : D. Mimteanu (Vaslui) ; Autobuzul Bucuresti — F.C.M. Giurgiu : D. Ursu (Braia) ; Petrolul Ploiesti — Progresul Vulcan Bucuresti : P. Baban (Iasi) ; Rapid Bucuresti — C.S.M. Drobeta T. Severin : Fl. Pilis (Oradea). SERIA A I-a : Infratirea Oradea — Victoria Calan : Gh. Racz (Brasov) ; Minerul Cavnic — Muresul Deva: D. Arndt (Iasi) ; C.F.R. Timisoara — U.M. Timisoara: A. Dragut (Zimnicea); Aurul Brad — Dacia Orastie : V. Popovici (Botosani) ; ,,U. Cluj-Napoca — C.F.R. Cluj-Napoca : R. Stincan (Bucuresti) ; C.I.L. Sighet — Ind. firmei C. Turzii : D. Diminescu (P. Neamt) ; Chimica Timoveni — Metalurgistul Cugir: L. Frunza (Sibiu) ; Gloria Bistrita — Minerul Anina : Gh. Arhire (Suceava) ; Minerul Moldova Noua — F.C.M. Resica : C. Dinulescu (Bucuresti). ETAPA A V-a, duminica 17 septembrie . SERIA I : Muscelul Cimpulung — Delta Tulcea : V. Catana (Carei) ; Viitorul Vaslui — F.C. Braila : M. Stan (Bucuresti) ; Minerul Gura Humorului — C.S.M. Suceava : F. Kerestez (Tg. Mures) ; Oltul Sf. Gheorghe — Ceahlaul P. Neamt : A. Jurja (Bucuresti) ; Tractorul Brasov — I.C.I.M. Brasov : E. Calinescu (Resia) ; Victoria Tecuci — F.C.M. Galati : D. Radulescu (Bucuresti) ; F.C. Constanta — Constructorul Iasi : Max. Popescu (Bucuresti) ; Steagul Io-R Brasov — Nitramonia Fagaras: Dop (Sibiu) ; Progresul Braila — Portul Constanta : I. Urdea (Bucuresti); seria A 2-a : C.S.M. Drobeta Tr. Severin — Gaz metan Media? : I. Honing (Arad); Progresul Vulcan Bucuresti — Rapid Bucuresti : M. Buzea (Bucuresti) ; Viitorul Scornicesti — Metalul Plopeni : M. Izghireanu (Timisoara) ; Soimii Sibiu — Petrohil Ploiesti : C. Streng (Oradea); Metalul Bucuresti — Autobuzul Bucuresti : C. Jurja (Bucuresti) ; 5.N. Oltenita — Electroputere Craiova : G. Dumitrascu (Constanta); Chimia Brazi — Chimia Tr. Magurele : M. Fedorescu (Bacau) ; F.C.M. Giurgiu — Poiana Cimpina : V. Tatar (Hunedoara) ; Rulmentul Alexandria — Dinamo Slatina : C. Rafiu (Hunedoara). SERIA A Ш-a : C.F.R. Cluj-Napoca — Mure?ul Deva : I. Murgescu (Pitesti) ; Ind. firmei C. Turzii — Infratirea Oradea : I. Vasiloiu (Ploiesti) ; Victoria Cälan — Minerul Cavnic : Al. Ionitä (Bucuresti) ; Minerul Mina — C.F.R. Timisoara : S. Neculescu (Tirgoviste) ; Aurul Brad — Chimica Timoveni : G. Ene (Buzau) ; F.C.M. Resita — Gloria Bistrita : R. Serban (Craiova) ; U.M. Timisoara — C.I.L. Sighet : E. Paunescu (Craiova) ; Metalurgistul Cugir — Minerul Moldova Noui : C. Voicu (Bucuresti) ; Dacia Orästie — „U Cluj-Napoca : M. Morari (Ploiesti). " ETAPA A VI-a, duminica 24 septembrie . SERIA I : Portul Constanta — Steagul rosu Brasov : Gh. vasilescu II (Bucuresti) ; Ceahlaul Neamt — F.C. Constanta : Gh. Dumitru (Bucuresti) ; Victoria Tecuci — I.C.I.M. Brasov : P. Dolciu (Bucuresti) ; Minerul Gura Humorului — Viitorul Vaslui : C. Matache (Bucuresti) ; F.C. Braila — Delta Tulcea : A. Avramescu (Ploiesti) ; Tractorul Brasov — C.S.M. Suceava : V. Trifu (Baia Mare) ; Nitramonia Fagaras — Progresul Braila : I. Murgescu (Pitesti) ; F.C M. Galati — Muscelul Cimpulung : P. Silvestru (Focsani) ; Constructorul la?i — Oltul Sf. Gheorghe : A. Voinca (Bucuresti). SERIA A I-a : Poiana Cimpina — Autobuzul Bucuresti : C. Sandulescu (Vaslui) ; Dinamo Slatina — Electroputere Craiova : I. ciolan (Iasi) ; Chimia Tr. Magurele — Rapid Bucuresti : Fl. Tabirca (Rm vilcea); C.S.M. Drobeta Tr. Severin — Rulmentul Alexandria : T. Crisan (Cluj-Napoca) ; Gaz metan Media? — F.C.M. Giurgiu : T. Gabo? (Cluj-Napoca); Metaiul Bucuresti — Soimii Sibiu: I. Tanase (Targoviste) ; Progresul Vulcan Bucuresti — A.N. Oltenita: Gh. Ispas (Constanta) ; Chimia Brazi — Metaiul Plopeni : C. Braun (Brasov) ; Petrolul Ploiesti — Viitorul Scornicesti : C. Bladot (Constanta). SERIA A HI-a : „U“ Cluj-Napoca — Ind. firmei C. Turzii : I. Igna (Arad) ; Dacia Orastie — Chimica Tirnaveni : K. Stincan (Bucuresti) ; Minerul Anina — Aurul Brad : C. Vlase (Craiova) ; Muresul Deva — Victoria Calan : Max. Popescu (Bucuresti) ; Gloria Bistrita — U.M. Timisoara : V. Ciocilicu (Craiova) ; C.F.R. Timisoara — C.F.R. Cluj- Napoca : FI. Cenea (Caracal) ; In~fratirea Oradea — Metalurgistul Cugir : C. NRu (Tr. Magurele) ; C.I.L. Sighet — F.C.M. Resia : I. Chilibar (Pitesti) ; Minerul Moldova Noua — Minerul Cavnic : L Zaharia (Drobeta Tr. Severin).