Sportul, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8952-8977)
1978-09-15 / nr. 8964
VIZITA DE LUCRU A TOVARA$ULUI NICOLAE CEAU$ESCU IN JUDETELE CARAS-SEVERIN SI CLUJ In cea de-a doua zi a vizitei de lucru in judetul Caras-Severin, tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republici Socialiste Romania, s-a intilnit cu noi colective de oameni ai muncii din unitati industriale si agricole. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a inceput la Intreprinderea de constructii metalice Bocsa. Locuitorii acestui vechi centru muncitoresc au Intimpinat pe tovarasul Nicolae Ceausescu cu bucurie netarmurita, cu sentimente de profunda dragoste si pretuire. Pe stadionul orasului, unde a avut Юс ceremonia sosirii, se aflau un mare numar de cetateni ai Bocsei. La aterizarea elicopterului, din mii de piepturi au izbucnit urate si ovatii. S-a scandat „Ceausescu — F.C.R. !", „Ceausescu si poporul !". De aici, tovarasul Nicolae Ceausescu se indreapta spre primul obiectiv al vizitei — Intreprinderea de constructi metalice. In continuare se viziteaza, in comuna Berzovia, complexul de crestere si ingrasare a taurinelor si ovinelor, unul dintre obiectivele zootehnice moderne realizate in ultimii ani in judet. Este apoi vizitata Intreprinderea mecanica din Re§ita. Vizita in judetul Caras-Severin se Incheie — ca si alte intilniri de lucru ale secretarului general al partidului cu oamenii muncii — cu o mare si insufletita adunare populara. Desfasurata in piata centrala a municipiului Resita, adunarea reuneste mii si mii de localnici. Primit cu ceie mai calde sentimente, in entuziasmul si insufletirea generala, ia cuvintul tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele P.e-■"Micii Socialiste Romania. .uvintarea secretary^'; geneai partidului este urmarita deosebitä atentie, cu proda satisfactie ?i deplina aprobare, ea fiind subliniatä, in repetate rinduri, de vii ?i mdelungi aplauze, urale si ovatii. In aceasta atmosfera de intensa vibratie patriotici, de profundi dragoste pentru partidul comunist si secretarul siu general, pentru patria noastri socialisti, tovarisul Nicolae Ceausescu isi ia rnmas bun de la reprezentantii harnicei populati a Caras-Severinului. De aici, din marea piati civici a municipiului, intr-o ma- Sini deschisi, tovarisul Nicolae Ceausescu se indreapti spre stadionul orasului, insotit de uratele si ovatiile miilor de locuitori ai Resiei muncitoare, ai Resitei socialiste, care au uplut pini la refuz tribuele stadionului, arterele strabatute de coloana oficiali de raasini. In uralele si ovatiile celor prezenti, elicopterul prezidential decoleazi, indreptindu-se spre Caransebes, de unde tovarisul Nicolae Ceausescu a plecat in judetul Cluj, pentru a-si continua vizita de lucru in aceasta parte a tarii. ★ In cursul dupi-amiezii de joi, tovarisul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania, a inceput o vizita de lucru in judetul Cluj. Secretarul general al partidului este insotit de tovarisa Elena Ceausescu, de tovarisii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Ridulescu, Ilie Verdet. Mii si mii de cetateni au tinut si il salute pe tovarisul Nicolae Ceausescu cu nefirmariti bucurie. In apropiere de Cimpia Turzii — care a constituit prima etapa a vizitei in acest judet — tovarisul Nicolae Ceausescu a fost intimpinat de o multime саге a aplaudat indelung, aclamind cu putere. In ovatiile multimii, tovarisul Nicolae Ceausescu si tovarisa Elena Ceausescu s-au indreptat apoi, intr-o masina deschisi, spre Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii, unde au fost vizitate noile obiective aflate in constructie. De la Cimpia Turzii, tovarisul Nicolae Ceausescu si tovarisa Elena Ceausescu s-au indreptat, la bordul elicopterului prezidential, spre mmunicipiul Cluj-Napoca. ora 17:10. Elicopterul prezidential aterizeaza pe aeroportul Someseni, impodobit sirbitoreste. Numerosi cetateni aflati pe platoul aeroportului izbucnesc in urali si ovatii, scandeazi cu insufletire numele partidului si al secretarului siu general, fluturi steaguri si esarfe tricolore si rosii. Tovarisul Nicolae Ceausescu si tovarisa Elena Ceausescu s-au indreptat apoi, intr-o ma Sina deschisi, spre resedinta саге le-a fost rezervati. De-a lungul intregului traseu, zeci de mii de locuitori fac iaitilor oaspeti o primire sirbatoreasci. UN NOU SI REMARCABIL SUCCES AL SCOLII ROMANESTI DE GIMNASTICA • EMILIA EBERLE CAMPIOANA ABSOLUTA DE JUNIOARE A EUROPEI • GABI GHEORGHIU $I MARILENA VLÄDARÄU PE LOCURILE 4 SI 5 MILANO, 14 (prin telefon). Delegatia sportiva a Romaniai prezenti aici, la Campionatele europene de juniori, a trait miercuri noaptea , mare bucurie. La prima editie a noii intreceri pe care federatia internationali a inclus-o pe agenda sa competitionala — este vorba de un concurs rezervat tinerelor sperante din Europa — scoala romineasca de gimnastica si-a confirmat din nou clasa sa internationala prin excelenta comportare pe саге au avut-o in concursul general feminin sportivele Emilia Eberle, Gabi Gheorghiu si Marilena Vlidicau. Emilia Eberle a devenit prima campioana absoluta a continentului european ! Intr-o Companie valoroasa , la campionatele europene au fost prezente 56 de gimnaste din 19 tiri ale continentului — cu multe talente veritabile din tarile care au dominat intotdeauna marile competitii ale Federatiei internationale, gimnastele noastre au dorit din tot sufletul si obtina un rezultat mare, sa adauge noi straluciri excelentului palmares realizat de Nadia Comaneci. Teodora Ungureanu. Alina Goreac, de echipa feminina a Romaniei la Jocurile Olimpice de la Montreal, la Universiada de la Sofia sau in alte concursuri de anvergurä. Si au reusit din plin. La capatul unei intreceri direc, de bunä valoare, tehnicä, Brai-F*»—lej- Gab. GhiorgiuI—si Marilena Vlädäräu s-au situat in primele cinci locuri ale clasamentului, iar dubla campioani balcanici de anul trecut si campioana de senioare a tarii noastre pe 1977 la paralele. Emilia Eberle, si-a inscris in palmares , straluciti performanti : cistigarea titlului de campioani absoluti a Europei ! Deci, pe prima fiua a istoriei campionatelor europene de juniori va fi inscris numele unei gimnaste románce, cel al Emiliei Eberle, pregatita si antrenata de doi ani de antrenorii emeriti Maria si Béla Karoly. Acest strallcit succes a fost onorat si de frumoasa comportare pe care au avut-o in concurs celelalte doua gimnaste románce. Gabi Gheorghiu s-a clasat pe locul 4 si este prezenta in doua finale, iar Marilena Vladariu s-a situat pe locul 5 la individual com- Dus si va evolua si ea, de asemenea, in douä finale pe aparate. Se impune sä menfionäm cä toate trei sportivele fac parte in prezeni .diabra, elavele ^colii generale nr. 7, cu program de educ^tie fizicä, din Deva. Emilia Eberle a inceput concursul la brrna, aparat la care arbitrajul a fost oarecum mai sever. Cu toate acestea, nota 9.45 obtinutä s-a dovedit cea mai bunä din intres concursul, sportiva clasatä pe locul doi fiind apreciatä cu 9.40. In schimbul urmätor, gimnasta noasträ a evoluat la sol, probä in care a obtinut 9.50. La acest aparat, Natalia Karmuska (U.R.S.S.) о devanseazä cu douä zecimi pe sportiva noasträ, avind astfel prima sansä pentru finale. Urmätorul асрепat pentru Emilia Eberle — säriturile. Nota ei a mai crescut cu о zecime, reflectind рагса асоmodarea gimnastei noastre cu atmosfiaca^ marilor intreceri cu mizä. Ea a obtinut 9,60, aflindu-se la egalitate cu concu(Continuare in pag. a 4-a) ЕМ11ЛА EBERLE s-a nascut la 4 martie Ш4 la Arad. Gimnastica, саге о atrasese de la citiva ani, devine deja sportul säu preferat la virsta de 7 ani, cind inträ la §coala sportiva din Arad, avindu-i ca dascali si Indrumatori sportivi pe Barbara Frenkel, Géza Weinhert si Pavel Rosenfeld, cu care parcurge primele trepte ale afirmarii sportive, in ambianta proprie specifica orasului de pe Mures. Impreuna cu alte colege de generate, in toamna anului 1976, Emilia Eberle participa, la Bucu(Continuare In pag. a 4~a) SE REDESCHID PORTILE SCOLILOR! „Só intensificam activitatea sportiva in $coli, sa facem in as a fel incit sa nu existe ?coa!a fara puternice echipe sportive, de gimnasticá si in alte domenii de activitate. Só intarim activitatea cluburiior $colare, a cluburiior universitare, cluburiior muncitoresti, cluburiior setejti, in asa fel incit miscarea sportiva sa se transforme intr-o puternica miscare de masa, care sa cuprinda practic intregul tineret al patriei“ NICOLAE CEAUSESCU Astazi incepe un nou an de Iivätämint. Milioane de copii si tineri paresc cu emojie in salite de chisa, laboratoare 51 ateltere, fericiti ca au asigurato, prin grija parn- teasca a partidului $i statului, toate cele necesare irvsufiril temernice a tainelor ftan{ei fi pregatiril pentru murvca fi viate. Imaginea copiiior zgribirliji, cu traista peti-cita de git, a ?co- IMor mizere, in care Invajau de-a vama 2, 3 }i 4 dose, mal dai-nuie doar in memoria . parintilor fi bun'ficflar fi in ambrtlrie din copilarie a!e lui Creanga. Scoli mari, luminoase, bine urmate pentru un proces de invafamirrt modern, sau ridicol, an de an mai multe, la ora?e ?«, deopotrivá, la sate. Invál'cimintul din tara noastrá cunoajte o dezvoltare cantitativá fi calitativa fárá precedent, dirramica fi continua, 5iuindu-se printre primele tári din lume in acest domeniu, grajia gindirii revolutionare crea*toare fi preocupárii neobosite a tovarafului NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al partidului, prefedintele Romaniei. Intre sarciile importante incredintate acoro de catre partid se afla fi aceea de a forma tineretulul, de la virstele cele mai mici, deprinderea de miscare, practicarea sistematice a exercibilior fizice fi sportuM. Simbioza lui Juvenal, „Minte sanatoasa in corp senatos“, este astazi unanim pretuita, iar orele de educatie fizica, activitatile de initiere in sport, actiunilfe sportive de masa din cadrul marii competiti sportive nafionale „Daciada” contribuie, toate, prin stredania profesorilor de special^bcate, a conduceriJor fcolUor, organizatPUor fiim Mar patriei, p ton teri 'or fi Uniunii Tineretului Comunist, la fortarea unor generanti bine dezvoltate, sanctoase ?S cere, fizic fl intefectua!, capabrte sa preia fi sa continue cu succes constructa societabii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastra. Tineretd fcolar are, firesc, prezenta cea mai numeroasa in activitatea sportiva de masa, la ora$e, ca fi la sate. Profesorii de educcrtie fizica, cluburile sportive fcolare au ob|inut unele succese in pregatirea de tineri sportivi de performanta, sperante fi chiar certitudini in imefce ramuri de sport. Der, aja cum se ftie, fata de numarul fcolcrHor, a* ca* dreier didactice de specialitate, feta de dotarea in seW ?i terenuri deSport, materiale fi echipament sportiv, posibilitatHe fCoHi in dezvoltarea sportului fi a performantai romanesti sínt cu mult mai mari, lata de ce fcoala este datoare, aja cum se prevede^ in documentele de partid privind mifcarea sportiva, sa-fi i ntencifice eforturile in aceasta direcjie. ^ Respectarea intocmai a numarului orelor de educatie fizicä stabilite prin Programul dezvoltarii mifcarii sportive pina in 1990, aprobat de conducerea partidului, ridicarea simtitoare a eficientei acestor orelor parti*area unor acjiuni permanente de inifiere a maselor de elevi in diferite discipline sportive, cu prioritate in gimnastica, atletism fi in celelalte sporturi inscrise in programul J. O., organizarea de echipe puternice in toate scolile, selectia continua fi pregatirea la un inait nivel, dupa metode stiintifice, a unui numar cit mai mare de tineri performed, ridicarea nebcetatä a catte|ii campionatelor scolare, a tuturor participarilor la „Daciada“ — lata numai citeva din sarcinile care trebuie sa stea in aten^ia tuturor factorilor de raspundere, de la direcjia de resort a M.E.I. fi pina la ultimul profesor de educatie fizicä. La Inceput de an scolar, uräm d!n Inhnä tuturor spor la inväjäturä fi in activitatea sportivä ! HIOIETARI DIN TOATE TARUL UNUI-VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT I ANUL XXXIV - Nr- 1’*« I * PAGINI - 30 BANI | Vineri 15 septembrie 1973 | ■|»,..Ц| I I I , II III.......Ill ■■ 11II111 ■ HI. .I.1, ,1 .............. Dupa jocurile din cupele europene la fotbal OBLIGATII CONFIRMARI! SUCCESttOR SI A MARII Ui! ШС VASTiPTAI Asadar, cele trei echipe romane^ti care au intrat miercuri in cupele europene, disputind toate meciurile pe teren propriu (iata o situatie care vorbelte despre defectuozitatea sistemului de programare U.E.E.A.), au inregistrat doua succese : prin F.C. Arges (3—0 cu valoroasa echipa greava Panathiivaikos) si prin Politehnica Timisoara (2—0 cu una dintre cele mai cunoscute formatii ale fotbalului ungar, M.T.K.) si un total neasteptat esec venit tocmai din partea clubului care dispune de unul dintre cele mai valoroase loturi : Universitatea Craiova (3—4 in fata Fortunei Düsseldorf). Sperante reale de calificare, deci, pentru echipele din Pitesti si Timisoara (cu conditia unei exemplare pregatirii jocurilor-retur si a unei comportari de prim ordin) si obligatia formatiei craiovene de a se reabilita dupa esecul de a- laltaieri. Sintem in min. 55 al partidei Politehnica Timisoara — M.T.lC Budapesta si Paltinican , trimis fulgerailor, cu capul, in pasaporta lui Brunyl, scorul devenind 2—0 pentru „Poli“ Foto : Dranko VUIN — Timisoara (Cititi in pag. 2—3 comentarii asupra celor trei partide disputa!a miercuri in cupele europene)