Sportul, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9005-9029)
1978-11-02 / nr. 9005
PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Miercuri, 1 noiembrie, sub presedintia tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-au desfasurat lucrärile Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. La lucrari au participat, ca invitati, primii secretari ai comitetelor judetene de partid, cadre din ministere, institutii centrale si organizatii de masä, redactor! sefi ai presei centrale, care nu sint membri ai C.C. al P.C.R. Plenara a avut urmätoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii invätämintului. 2. Proiectul Legii privind formarea, planificarea, destinatia si varsarea beneficiilor. 3. Programul cu privire la aprovizionarea populatiei pe trimestrul IV 1979 si semestrul I 1979. _ _ 4. Cu privire la abatenle savirjite in municipiul Piatra Neamt in Iegatura cu constructia de locuinte proprietate personale. , Pe marginea problemelor inscrise la ordinea de zi au avut loc dezbateri, adoptindu-se hotäriri corespunzätoare. 1. Comitetul Central a examinat $i aprobat in unanimitate proiectul Legii invätämintului, apreciind cä el corespunde hotäririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1977, a indicafiilor tovarasului Nicolae Ceausescu cu privire la dezvoltarea ,i perfectionarea invStamintului, integrarea acestuia cu producjia ?i cercetarea stiintifica, asezarea sa pe baze noi, revolutionare. Plenara a relevat ca proiectul Legii invätämintului reflects grija deosebitä pe care partidul, secretarul säu general, iavaricul Nicolae Ceau$eecu, • manifesti statorile fati de in- Btinirea si educarea» tinerei generati!, formare» si perfectionarea» cadrelor, ridicarea nivelului de culturi g)emvilizatie al Intregului порог. Proiectul de lege pune in evidentä caracterul profund democratic al invätämintului nostru, asigurind accesul tuturor cetatenilor, fiin deosebire de nationalitate, in scolile de toate gradele, garantind realizarea invätämintului obligatoriu de 10 ani. Plenara subliniazä cä proiectul Legii invätämintului marcheazä un раз important inainte in dezvoltarea scolii romanesti, in perfectionarea procesului instructiv-educativ, in ridicarea calitätii intregului invätämint. Plenara a hotarit ca, dupä incheierea dezbaterii publice, Comitetul Politic Executiv sä aducä imbunätätirile corespunzätoare proiectului de lege, supunindu-l apoi spre adoptare Marii Adunäri Nationale. 2. Plenara a aprobat, in unanimitate, proiectul Legii privind formarea, planificarea, destinatia si värsarea beneficiilor, elaborat in conformitate cu masurile stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie 1978, cu privire la perfeictionarea conducerii $i planificarii economoco-financiare. Proiectul de lege prevede obligatia unitatilor socialiste de a-$i desfasura intreaga activitate in conditiile unei inalte eficiente, in ast fel incit sä-si acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, sä obtinä beneficii din care sä-si poatä asigura mijloacele necesare pentru dezvoltare si, in acela$i timp, sä contribuie la constituirea fondului centralizat al statului. Proiectul de lege cuprinde, de asemenea, modalitatile de formare, planificare, precum $i destinatia beneficiilor in cooperativele agricole de productie, cooperatia me$tesugareasca si de consum, precum si in sectorul micilor meseriasi individual. Plenara $i-a exprimat convingerea ca aplicarea acestor masuri va determina cresterea raspunderii $i cointeresarii oamenilor muncii in indeplinirea si dep&sirea sarcinilor de plan, in ridicarea eficientei economice in toate sectoarele productive, va contribui la sporirea venitului national si, pe aceasta bazä, la ridicarea bunästärii materiale si spirituale a intregului nostru popor — telul suprem al politicii Partidului Comunist Roman. C.C. al P.C.t. a stabilit ca proiectul legii, definitivat, sä fie supus spre adoptare Marii Adunari Nationale, urmind ca prevederile sale sä fie aplicate incepind de la 1 ianuarie 1979. 3. Plenara a aprobat in unanimitate programul cu privire la aprovizionarea populatiei pe trimestrul IV 1978 $i semestrul I 1979. Comparativ cu perioada anterioarä corespunzatoare, programul de aprovizionare prevede cresteri intre 5 si 11 la sutä la produsele alimentare de bazä — piine, carne si produse din carne, ulei, zahär $i produse zaharoase, lapte de consum $i produse din lapte, (Continuare in pag. a 4-a) ANUL XXXIV - Nr. 9005 PROIETAM DIN TOATE TARILE, UNITI VA 9 ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT 4 PAGINI - 30 BANI Joi 2 noiembrie 1978 ,n CONTINUA SA DEZVOLTARE MULTILATERAL^ ORASUL NOSTRU SE SPRIJINA SI PE APORTUL EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUT' Convorbire («varasul Nicolae GheoreUc, primarul municipiului buiou Incadrindu-se, firesc, in amplul ji nobilul proces de formare ji educare socialista a tinerei generatii, de dezvoltare $i manifestare plenarä a personalitätii umane, „Daciada“ — prin cele trei laturi insemnate : educafia fizicä, sportul de masä, sportul de performantä — a devenit o prezentä tot mai simtitä in viata cotidiana a сеtärenilor. Un municipiu in plinä dezvoltare, cum este Buzaul, este un fidel inregistrator al acestei realität i. Pentru a afla cum s-a concretizat preocuparea organelor locale de partid $i de stat pentru conducerea $i indrumarea mi^carii sportive, reflectatä in propasirea acestui important domeniu al vietii sociale, ne-am adresat tovarägului Nicolae Gheorghe, prim-secretar al Comitetului municipal Buzäu al P.C.R., primarul municipiului. — Recent, intr-o sedintä lärgitä cu activul Comitetului municipal de partid — ne-а spus interlocutorul nostru — s-a analizat modul cum s-a desfä$urat si organizat editia de varä a „Daciadei“, precum $i mäsurile necesare in vederea adunärilor generale 5i conferintelor de däri de seamä $i alegeri in organizatiile sportive, a deschiderii anului sportiv $colar si de pregätire a tineretului pentru apärarea patriei, a debutului editiei de iarnä (1978'79) a „Daciadei". Bilantul prilejuit de adunärile generale 51 conferintele de däri de seamä 51 alegeri ale asociatiilor sportive va constitui, totodatä, 51 punctul de pornire in activitatea consiliului municipal pentru educatie fizicä 51 sport, viitor organ, creat tocmai pe baza unei realitäti sportive in continuä crestere in municipiul nostru. Citeva cifre vor sustine, cred, aceastä afimatie. La о populatia de о sutä $i ceva de mii de locuitori, din care о cincime о constituie populatia scolarä, prima editie a „Daciadei" a inregistrat o participare record pentru urbea noastra : peste 40 000. Dar mai important decit cifra ni se pare a fi caracterul de continuitate a participant, organele de resort fiind indrumate sa foloseascä atit formele competitionale, cit 91 cele de recreare ?i agrement. — In calitatea dv. de iubitor al sportului buzoian, de om avizat in acest domeniu a ti ц1. Paul SLAVESCU (Continuare in pag. 1—3) Modernizarea stadionului municipal Gloria — lucrare in curs — este сетиi de afluxul tot mai mare al cetatenilor buzoieni La fenomenul sportiv Foto : D. NEAGU ín Divizia A la rugby, dupa ctapa a V-a, St C10SC 7 (dintre cele 8) ECHIPE CALlflCATE IN TURNEUL FINAL Intr-un autentic decor de toamna, ieri s-au desfa$urat In ?apte ora$e din tara partidele etapei a V-a din cadrul campionatului de rugby. Nu s-au inregistrat mari surprize. Farul, Steaua ?i Dinamo, aflate intre protagonistele competitiei, au cistigat in deplasare, la Bucure§ti, Birlad ?i Timisoara. In Capitals am asistat la doua partide (R. C. Grivita Rosie — Stiinta Petroani Rapid — Farul Constanta) de o buna calitate, in care am putut admira inca o data buna organizare in teren a rugbystilor petroseneni, maturitatea echipei campioane, aflata intr-un dificil moment de reconstruere, 51 elanul acestui admirabil „XV“ care poarta numele de Rapid. Ce pacat ca cele doua meciuri s-au disputat dimineata (! ?), intr-un anonimat cvasitotal. In trei dintre grupe (B, C, D), primele doua clasate $i-au asigurat calificarea in turneul 1—3, doar in grupa A nu se ?tie, deocamdata, cine se va alatura Farului. RAPID. UN ADVERSAR DEOSEBIT DE TENACE PENTRU CAMPIOANA! De?i intrecuta cu 12—3 (3—3), formatia Rapid a constituit un adversar deosebit de tenace pentru XV-le campion, Farul, Г i nut in sah, pe „Giulesti“, mai bine de 40 de minute ! Cu un joc simplu ?i cu un, angajament total, rapidi$tii au fost in mäsurä sä contracareze o echipä lipsitä de data aceasta de atuurile ei cunoscute, o inaintare activä si omogenä si o linie de treisferturi decisä si percutantä. Ionitä, prea tont ▼izavi de un adversar impetuos, n-a mai tinut pasul, iar „piesele“ de greutate din ,,treisferturi“, in frunte cu Motrescu (care a ratat cel putin douä incercäri clare, in min. 32 $i 55), n-au mai dovedit clarviziunea de altä data. $ansa Farului ? Forma constant bunä a lui Bucos, care a inscris douä l.p.c. a creat actiunea din finalul partidei din care Ianusevici a marcat o incercare, dupä un splendid contraatac din propriul „22“. Bucos a transformat-o. . Cazdele s-au mentinut strins in „plasa“ campionilor (care au avut un avantaj fragil, 6—3, pinä in min. 74), au Inscris prin Si?u (l.p.c.), tot el autorul a trei ratäri clare (douä l.p. si l.p.c.). A arbitrat D. Grigorescu. (T. STAMA). (Continuare in рад 2—3) Constanteanul Ioniä, presat de cifrue adversari, incearca sí scape de balon (In stinga, coechipierul sau Ianusevici) GIMNASTELE NOASTRE AU INCEPUT CHIAR DE AZI PREGÅTIREA PERFORMANTELOR DE MIINE DEVA, 1 (prin telefon). MieiTCUri dimineatä, la sosirea acceleratului de Bucure?ti, in gara orasului se afla un mare numär de iubitori ai sportului din municipiul nostru, care veniserä sä le intimpine si sä le felicite pe gimnastele romance, vicecampioane ale lumii ?i cistigätoare a cinci medalii, dintre care una de aur, in finalele pe aparate ale recentelor Campionate mondiale de la Strasbourg. Apoi, in piata din centrul Devei a avut loc primirea festivä a gimnastilor, in cadrul cäreia tovaräsul Alexandru Voiculescu, primarul orasului, a urat un cälduros „bun venit" echipei care a reprezentat cu cinste sportul romanesc la Campionatele mondiale din Franta, felicitind-o pentru frumosul buchet de medalii cucerite si urindu-i ca si in viitor sä obtinä, luptind cu pasiune si daruire, succese de prestigiu pentru culoele patriei noastre dragi. O puternicä impresie a produs angajamentul ferm al intregii echipe, al tehnicienilor de a se pregäti pe viitor si mai bine, de a depune eforturi mai mari pentru a obtine rezultate si mai bune, la nivelul renumelui scolii romanesti de gimnastica. „Sintem desigur multumiti de rezultatele inregistrate la Strasbourg, dar stim in acelasi timp ca ele puteau fi si mai bime — sublima artrenorul emerit Bela Karoly. Pentru ca la viitoarele mari intreceri — Campionatele mondiale de la Dallas (1979) Si Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) — si repurtäm succese la nivelul celor de la Montreal sau chiar mai mari, este necesar sä trecem imediat, cu toatä seriozitatea, la treabä, cäci numai printr-o muncä asiduä, färä preget, ne vom putea atinge obiectivele propuse“. Si gimnastele noastre fruntase au inceput sä pregäteascä de azi performantele de miine. Ion SIMION-coresp. In C.C.E. la hochei STEAUA INTILNE$TE PE CAMPIOANA POLONIEI, PODHALE NOWY TARG Astäzi dupä-amiazä, la ora 18, hocheistii de la Steaua se vor afla pe patinoarul „23 August“ in fata unui dificil examen : meciul tur din a treia rundä a Cupei campionilor europeni, in care vor intilni campioana Poloniei, Podhale Nowy Targ. Tinind seama de faptul cä echipa oaspete este reprezentanta unui hochei de... grupa A, aprecierea cä examenul pe care vor trebui sä-l dea jucätorii bucuresteni este dificil nu ni se pare exageratä. Prin aceastä prismä, ei vor trebui sä abordeze disputa cu calm si sigurantä, cu o deosebitä atentie in apärare, luptind cu mai multä eficacitate in zona neuträ, adicä acolo unde se vor pregäti atacurile hocheistilor polonezi.. De BIATLONIGTll ! ISCHIORII FONDISTI In uniunea sovieticä Peste cäteva zile, un grup de biatlonist sl achiori fondisti din tara noasträ va pleca In Uniunea Sovieticä, pentru a efectua un stagiu de pregätire pe zäpadä. Astfel, la Murmansk, antrenorii Constantin Tiron, Nicolae Dogaru Si medicul Constantin Novac vor conduce urmatorii sportivi : Gheorghe Gornica, Gheorghe Voicu, Victor Fontana, Cornel Petroanchenu, Ion Cimpoia, Vasile Bujenaru, Csaba Szabó * Gheorghe Duca. La Apatita. In apropiere de Murmansk, antrenorul Nicolae Dada va lucra cu urmatorii fondisti : Ion Lungoci, Moise Pelin, Gyula Kiss, Ion Stoian, Iuliana Popolu, Pirosca Abos, Ста Bakoly , Elena Lagusis. (Continuare in pag. 2—3)