Sportul, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9057-9080)

1979-01-04 / nr. 9057

IN­IMA BUGEGILOR, LA 2000 DE METRI ALTITUDINE, GIMNASTELE PREGĂTESC VIITOARELE PERFORMANŢE • Un debut promiţător în vederea campionatelor europene şi mondiale din anul 1979 — Nadia Comăneci — fruntaşă şi pe pîrtia de... schi Iarnă grea, in decembrie, in B­ucegi , geruri aspre, vinturi violente, viscole puternice. In­tr-un cuvint, întreg „reperto­riul“ unei ierni autentice. Cei care s-au încumetat să străbată sau să poposească, totuşi, pe aceste meleaguri au avut satis­facţia descoperirii unui peisaj de o neasemuită frumuseţe, do­minat, evident, de albul imacu­lat al nesfirşitelor întinderi de zăpadă. In această ambianţă, la com­plexul de la Piatra Arsă s-au reunit, pentru un scurt stagiu de pregătire, componentele lo­tului republican feminin de gimnastică, sub conducerea an­trenorilor emeriţi Bela şi Marta Karoly, spre a folosi cu maximă eficienţă avantajele pa care le oferă antrenamentele la altitu­dine. După cum bine se ştie, con­diţiilor naturale specifice acestei zone li se adaugă, la Piatra Arsă, sala de sport construită aici cu ani in urmă, unde se pot efectua si pregătiri la apa­rate, la cele existente in dota­rea sălii sau aduse special In virf de munte. Cum a fost ca­zul, de data aceasta, cu bimele si paralelele pe care antrenorii Si gimnastele le-au transportat de la Deva pină la Bușteni, apoi cu telefericul pină la Babele si, in continuare, cu ajutorul spor­tivilor din lotul olimpic de judo, pină la complexul de la Piatra Arsă. Este şi motivul pentru care a fost preferat tocmai acest locşor din împărăţia munţilor noştri, folosit şi in alte împre­jurări pentru pregătiri la alti­tudine. Aflindu-ne, timp de două zile, alături de cele mai bune gim­naste ale ţării, fie in sala de sport, fie pe pirtia de schi a­­menajată ad-hoc de veritabilul schior care este Béla Karoly, ne-am dat seama de seriozitatea şi responsabilitatea cu care co­lectivul de fete îndeplineşte pro­gramul de activităţi stabilit, cuprinzind deopotrivă atit acţi­uni de instruire sportivă pro­­priu-zisă, cit şi altele, cu ca­racter distractiv-recreativ. Prin specificul lor, activităţile zil­nice ale lotului olimpic de gim­nastică se pot împărţi in trei momente caracteristice, menţi­nute cu străşnicie in program, indiferent cit de aspre sint împrejurările cărora trebuie să le facă faţă gimnastele. Primul moment, cel care inaugurează in fiecare zi acti­vitatea fetelor, este cel rezervat pregătirii artistice. Coregraful Polar Geza a imaginat un pro­gram complex de exerciţii şi mişcări, individuale şi în grup, vizind atit plastica şi frumuse­ţea fiecărui gest, fiecărei ati­tudini, cit şi corectitudinea e­­xecuţiei in sine. Rind pe rînd, de la simplu la complex, sint solicitate toate părţile corpului, in cele aproape 90 de minute de activitate intensă, desfăşu­rată pe o muzică adecvată im­primată pe bandă magnetică de casetofon, gimnastele execu­­tind nu mai puţin de 18 pro­grame diferite ! Asistăm la o Constantin MACOVEI (Continuare In pag. 2—3) Pregătire fizică și divertisment pe pirtia de schi de la Piatra Arsă Foto : I. MIHAICA m FRUMOS . SUCCES AL BASCHETBALISTELOR CLUJENCE în ultimele zile ale anului trecut, Sala sporturilor din Cluj-Napoca a găzduit un in­teresant turneu internaţional de baschet feminin, dotat cu „Cupa 30 Decembrie“. La în­trecere au fost prezente echi­pele Vozdovac Belgrad (locul 3 în campionatul iugoslav), Kralovopolska Brno (locul 3 in campionatul cehoslovac), Ganz Maras Budapesta (Ungaria), Crişu­ Oradea şi „U“ Cluj-Na­­poca. După partide frumoase, viu disputate, trofeul a reve­nit baschetbalistelor de la U­­niversitatea din localitate, care au realizat următoarele rezultate : cu Ganz Mavag 74—63 (34—33), cu Vozdovac 86—67 (47—27), cu Crișul 81—60 (41—28), cu Kralovopolska 84—63 (41—35). Cosgetera turneului: Doina Prozaru Mathe („U“) 89 puncte. Mircea RADU — coresp. „CUPA 16 FEBRUARIE“ LA LUPTE Tncepind de azi şi pină du­minica, in sala Dinamo din Braşov, are loc tradiţionala competiţie de lupte libere şi greco-romane dotată cu „Cupa 16 februarie“. Participă tineri sub 25 de ani. Cu acest prilej, se experimentează şi unele modificări ale regulamentului internațional. PROftIARI DIN TOATE TARILE, UNI­I VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT Joi 4 ianuarie 1979 4 PAGINI - 30 BANI ANUL XXXV­­ Nr. 9057 GÎNII Şl ANGAJAMENTE spre noi Împliniri In SPORTUL CONSTANTIN VREA S­­OIÎTINA NOI SUCCESE LA MARILE ÎNTRECERI DIN 1919 Sportivii, antrenorii, profeso­rii de educaţie fizică, întreg activul mişcării sportive din judeţul Constanţa, în frunte cu comuniştii, au încheiat anul 1978 cu importante succese în sportul de masă şi de perfor­manţă şi se angajează ca in noul an, 1979 — hotărîtor pen­tru Îndeplinirea sarcinilor Pro­gramului de dezvoltare a miş­cării sportive pină in anul 1980 — să-şi intensifice efor­turile, determinînd şi în acti­vitatea sportivă transformarea cantităţii într-o nouă calitate, aşa cum ne cere secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Consiliul judeţean şi consili­ile municipale şi orăşeneşti pentru educaţie fizică şi sport, toate organele cu atribuţii, a­­sociaţiile şi cluburile sportive din judeţul Constanţa vor ac­ţiona in spiritul indicaţiilor re­centei şedinţe a Comitetului GHEORGHE BRANZA secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele C.J.E.F.S. Constanţa (Continuare in pag 2­3) TIU URIEL CUCERITE PÎNÂ ACUM DALICA! A mai rămas un an pină la Jocurile Olimpice de la Mos­cova. Cînd mă gîndesc, Mont­realiul parcă a fost ,ieri şi, iată, Întrecerile olimpice din 1980 sint aşa de aproape ! Tit­lurile de campion olimpic şi mondial pe care le-am cuce­rit pină acum mi au adus mari satisfacţii. Dar pe măsură ce m-am obişnuit cu gloria sportivă, mi-am asumat şi mari obligaţii. Pentru a putea a­­tinge obiectivele pe care mi le-am propus pentru Jocurile Olimpice, urmez un minuţios program de pregătire alcătuit de antrenorul meu, Radu Hu­ţan, în acest an se vor disputa campionatele mondiale de ca­­iac-canoe. Prezenţa mea la în­trecerile celor mai buni caia­­cişti şi canoişli din lume este legată de îndeplinirea a ceea ce se aşteaptă de la mine : cucerirea locului 1 In probele de 500 m şi 1000 m. Acesta A venit, în sfirşit, mult aşteptata zăpadă, spre bucuria celor mici, fericiţi că in partea a doua a vacanţei de iarnă pot să se dea cu sania, să schieze şi să patineze. La rin­­dul lor, mii de tineri şi virstnici fac pregătiri febrile pen­tru „prima ieşire“ pe pîrtiile de schi. Sosirea zăpezii a însemnat insă şi declanşarea tuturor forţelor pentru organizarea primelor concursuri din cadrul etapei de iarnă a „Dáciadei“. Cu speranţa că se va exploata la maximum prezenţa oaspetelui mult aşteptat, urăm tuturor succese cu­ mai multe în cadrul „Dáciadei albe". Foto : Dragoş NEAGU SPRE O NOUA CALITATE IU SPORTUL DE MASĂ Anul 1979 este hotărâtor atit in ceea ce priveşte îndeplini­rea Programului de dezvoltare a mişcării sportive adoptat de Comitetul Politic Executăv al C.C. al P.C.R. — care prevede ca pină la sfîrşitul anului 1980 să atingem, în cuprinderea populaţiei la practicarea siste­matică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului, 80 la sută dintre elevi, 60 la sută dintre studenţi, 50 la sută din personalul muncitor şi 20 la sută din populaţia satelor — cit şi in ceea ce priveşte asi­gurarea condiţiilor de înfăp­tuire a acestor obiective. In anul care a trecut, am realizat progrese semnificative in organizarea şi participarea la marea competiţie naţională „Daciada“, dar obiectivul fun­damental pus în faţa noastră — cuprinderea întregului tine­ret, a oamenilor muncii la practicarea sistematică a exer­­ciţiilor fizice şi sportului — a rămas sub cerinţele prevăzute. Sintem­ hotărîţi ca in 1979 să trecem, pe baza acumulări­lor de pină acum, la o nouă calitate în sportul de masă, să găsim şi să aplicăm noi solu­ţii şi măsuri în perfecţionarea acestuia, a propagandei sporti­ve, să folosim eficient baza materială, să îmbunătăţim munca tuturor organelor şi or­ganizaţiilor cu răspunderi şi atribuţii în sport. Este necesar să ridicăm pe un plan superior educaţia fizică şi sportul în şcoli, întreprinderi, instituţii, unităţi cooperatiste şi în me­diul rural, pentru toate cate­goriile de cetăţeni, ţinînd sea­ma de virsta, specificul mun­cii acestora, starea de sănătate şi capacitatea fizică. Anul 1979, primul din cea de-a doua ediţie a „Daciadei“, trebuie să constituie totodată un an hotărîtor in depistarea de noi talente care să poată fi cuprinse în loturile naţionale şi, îndeosebi, în cele olimpice, aducînd astfel un aport de seamă in reprezentarea cu cinste a culorilor patriei la J.O. de anul viitor. GHEORGHE VLĂDICĂ şef secţie la C.N.E.F.S. ÎNFLĂCĂRATE ANUL 1973 este obiectivul intermediar şi nici o abatere de la rigorile vieţii sportive nu-mi este per­misă fiindcă, trebuie să recu­nosc, participarea mea la cursele olimpice nu vizează altceva decât medaliile de aur, ceea ce reprezintă un angaja­ment de onoare pentru un sportiv al României socialiste. VASILE DIBA maestru emerit al sportului, campion olimpic și mondial la caiac IN LUPTA PENTRU CONSOLIDAREA PRESTIGIULUI Sunt fericită că, Împreună cu Liana Mihuţ, Eva Ferenczi, Zsolt Böhm şi Simion Crişan, am reuşit să aducem patriei un titlu european de seniori şi două de juniori, ca şi alte locuri pe podium la campionatele eu­ropene şi în mari concursuri internaţionale, care au înscris tenisul de masă printre disci­plinele fruntaşe In bilanţul sportului românesc pe anul MARIA ALEXANDRU maestra emerită a sportului la tenis de masă, campioană europeană la dublu (Continuare in pag. 2—3) UN GRUP DE ATLET! ROMÂNI-ÎN NOUA ZEELANDA Ieri au plecat în Noua Zeelandâ, pentru un stagiu de pregătire şi cîteva întreceri — ca urmare a invitaţiei forului de specialitate din această ţa­ră — atleţii Natalia Mărăşescu, Fiţa Bovin, Ilie Floroiu şi Paul Copu. AZI, ETAPA A ll-a A DIVIZIEI A LA HANDBAL FEMINIIN­ Campionatul Diviziei A la handbal feminin programează azi etapa a Il-a. Scorurile strînse înregistrate în etapa de debut a competiţiei (cu excepţia aceluia dintre Pro­gresul şi Rapid), dar îndeo­sebi victoriile înregistrate de două dintre noile promovate, Rulmentul Braşov şi Con­structorul Baia Mare — prima invingind chiar pe campioana ţării, Universitatea Timişoara — îi îndreptăţesc pe iubitorii handbalului să aştepte evo­luţii bune şi în confruntările de azi. Programul etapei, în Capi­tală (Sala Floreasca) : Univer­sitatea Bucureşti — Rulmen­tul Braşov (de la ora 17) şi Progresul Bucureşti — Con­fecţia Bucureşti (de la ora 18,10) ; Baia Mare : Construc­torul — Mureşul Tg. Mureş ; Bacău : Ştiinţa — Hidroteh­nica Constanţa ; Timişoara : Universitatea — Rapid Bucu­reşti.

Next