Sportul, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9057-9080)

1979-01-04 / nr. 9057

O frum­oasa reprezentare a rugbitului românesc GRIVIŢA ROŞIE, ÎN FRANŢA-3 Pentru R.C. Griviţa Roşie vacanţa a veni, mai tîrziu, abia spre hotarul dintre ani. Echipa antrenată de Viorel Mo­­raru şi Radu Demian s-a aflat in ultimele zile ale lui 1978 (ca şi Rapid Bucureşti, dealt­fel, care se va reîntoarce in ţară vineri­ într-un tradiţional turneu de decembrie în Fran­ţa. Trei partide care au însem­nat tot atâtea victorii. — Dincolo de rezultate, ce a însemnat, stimate Viorel Moraru, acest turneu ? — O bună şi, sunt convins, foarte utilă experienţă pentru garnitura noastră. Pe de altă parte, un prilej de afirmare — fructificat­­ — într-o ţară cu o atît de mare tradiţie şi forţă rugbystică. — Care este valoarea reală a adversarilor întîl­­niţi ? — Prima formaţie a fost, în fapt, o selecţionată de jucători de primă divizie, din departa­mentele Lot, Tarn şi Garonne. Rugbyştii noştri au jucat cu ambiţie, cîştigînd clar, cu 30—0, un meci în care au reu­şit 4 încercări. Şi al doilea adversar a fost tot de pe pri­ma scenă a rugbyului francez : Montauban. O evoluţie la fel de bună, de asemenea 4 eseuri şi un scor, iarăşi, concludent : 36—16. In fine, Decazeville — lideră în divizia secundă, echi­pă care și-a depus o candida­tură viguroasă la un loc în primul eșalon francez. A fost un partener incomod, care — surprinzător — ne-a creat cele mai multe probleme, condueîn­­du-ne cu 10—4. In final, domi­narea noastră insistentă s-a materializat într-un nou suc­ces : 12—10. — Cum a fost privit tur­neul de către presa fran­ceză ? — Pe lîngă bunele aprecieri din ziarele locale, iată numă­rul din „Midi Olympique“, după meciul cu Montauban. Pe prima pagină, o fotografie mare. Iar articolul reputatului Henri Gatineau este titrat : „Rugbyştii români (de la Gri­viţa Roşie — n.n.) repun rug­­byul... pe drumul cel bun : 36—16“. Argumente : jocul aerisit, valoarea pachetului de înaintaşi, o excelentă impresie lăsînd raidurile liniei a treia şi ale mijlocaşului la grămadă. — Care sînt evidenţierii« dumneavoastră ? — Un turneu remarcabil a făcut Simion. A jucat irepro­şabil cu piciorul, fiind şi In rest un atu incontestabil al nostru. Foarte buni s-au arătat Bărgăunaş, Scarlat, Stroe, Vlad, Pena, Sabău, Tufeanu. — Aţi avut şi doi invi­taţi... — Atit Enciu Stoica cît şi Gheorghe Dumitru au fost la înălţime, confirmindu-şi clasa ridicată. — Şi acum, o întrebare pentru... viitor: cînd vă reîntâlniţi — şi cu ce gîn­­duri — cu rugbyştii Griviţei Roşii ? — Vrem să confirmăm bu­nele evoluţii din turneul în Franţa, în care, repet, echipa a jucat cu maturitate, dîndu-ne speranţe într-un aşteptat salt de calitate. Motiv pentru care vacanţa se încheie repede, la 14 ianuarie urmînd să dăm startul pregătirilor. Geo RAEŢCHI 3 MECIURI VICTORII GINDURI SI ANGAJAMENTE ÎNFLĂCĂRATE .\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' ,\\\\\N\\\\\\\\\\\\\\\\\\WO,\\WA'YAY\Y,V,Y,'A'UUV\'UU'XXV^VX^V^VV'^"''''""'v cm CANPIOMOR EUROPENI" LA BUCURESTI ? DE CE NU ? VOI MUNCI FĂRĂ PREGET In anul care a trecut am reu­şit să obţinem calificarea pen­tru turneul olimpic, lucru pe care alte echipe cu veleităţi (Olanda, Spania etc.) nu l-au putut obţine. Am ratat însă, la campionatele mondiale, un loc între primii patru, în „ca­reul de aşi“, cum le place spe­cialiştilor să numească cele mai bune formaţii din lume. Şi a­­cesta nu numai din vina noas­tră. Iată de ce toţi jucătorii din lotul olimpic, printre care mulţi debutanţi, dornici de afirmare, sunt animaţi de ambiţia de a dovedi că pot obţine şi per­formanţe de mare valoare. Iar anul 1979 ne oferă suficiente ocazii. Mă gîndesc la primele ediţii ale „Cupei Mondiale“ şi „Cupei Ligii Europene“, care vor reuni la start tot ce are pole-ul mondial şi continental mai bun. In plus, mă gîndesc, îm­preună cu coechipierii de la Dinamo Bucureşti, şi la un re­zultat de prestigiu în „Cupa campionilor europeni“. Trofeul ar putea poposi anul acesta şi la Bucureşti. Noi o dorim şi ne vom pregăti cum se cuvine. DINU POPESCU căpitan al selecţionatei olimpice de polo PENTRU A CUCERI NITIUI SUPREM Pentru mine, sezonul compe­­tiţional 1978, primul meu an de seniorat, a fost cel mai rodnic : am devenit dublă campioană republicană de popice la Individual şi la pro­ba de perechi (alături de prie­tena şi colega mea de echipă Elena Pană) , am câştigat „Cupa F.R.P.“ şi am cucerit trei medalii (două de argint şi una de bronz) la campiona­tele mondiale de la Lucerna, unde am fost declarată vice­­campioană mondială la indivi­dual şi la perechi (împreună cu Margareta Cătineanu) şi am urcat pe cea de a treia treaptă a podiumului laurea­telor cu echipa reprezentativă a României. Aceste succese au avut da­rul să mă ambiţioneze în a persevera şi mai mult în pro­cesul de instruire, deoarece sunt hotărâtă să-mi realizez proiectele pentru noul an. Mai întîi vreau să mă menţin la nivelul cel mai ridicat in ie­rarhia naţională şi interna­ţională a popicelor, unde în­tâmpin o mare concurenţă de valori. Anul 1979 va constitui o importantă etapă pentru continua mea perfecţionare tehnică şi tactică. Voi munci fără preget pentru a cuceri titlul suprem — pe lîngă care am trecut la Lucerna — la viitoarele campionate mondiale Mai am şi alte gînduri per­sonale. Am datoria să-l sprijin în ridicarea măiestriei sportive pe soţul meu, Mircea An­­dreescu, jucător în echipa di­vizionară de baschet I.C.E.D. București, iar eu mi-am pro­pus să ajung studentă la T.E F.S ELENA LUPOAE-ANDREESCU dublă vicecampioană mondială la popice LUPTÎTOIMI top împleti o nouă cununa de lauri Anul celor mai mari satis­facţii, aşa l-aş numi pe 1978. Pentru că în acest an luptă­torii noştri fruntaşi la „gre­­co-romane“ au cucerit o a­­devărată cunună de lauri : 8 me­dalii de aur, din care 3 la campionatele mondiale, 4 la cele europene şi una la în­trecerile continentale de Juni­ori. Adăugind şi celelalte 11 medalii de argint şi de bronz obţinute la aceste competiţii, ajungem la un apreciabil to­tal de 19 medalii. Tot în acest an, pentru prima dată, Româ­nia s-a situat pe locul I in lume, performanţă pe care n-au reuşit-o decit luptătorii cîtorva ţări de-a lungul ani­lor. In fine, personal, în '78 am avut şi satisfacţia de a fi ales vicepreşedinte al forului internaţional F.I.L.A. In acest an voi fi, împreună cu a­­propiaţii mei colaboratori Ion Cernea, Nicolae Pavel, Simi­on Popescu, dr. Nicolae Plo­­eşteanu şi cu toţi sportivii din lot, cu gîndul la Jocurile O­­limpice şi cu ochii la campio­natele europene de la Bucu­reşti şi la cele mondiale din S.U.A. Doresc din toată inima ca înainte de a fi Întoarse ul­timele file ale calendarului 1979 să putem împleti o altă cunună de lauri, cel puţin la fel de frumoasă ca aceasta de acum. ION CORNEA­NU antrenor emerit, antrenorul principal al lotului de lupte greco-romane SPORTUL CONSTANŢEAN (Urmare din pag. 1) Politic Executiv al C.C. al P.C.R., intensificînd munca de atragere a tineretului, a tutu­ror oamenilor muncii de la o­­raşe şi sate la practicarea sis­tematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului, de de­pistare a talentelor capabile să ridice pe noi trepte sportul ro­mânesc de performanţă. In acest cadru, vom acorda o a­­tenţie specială pregătirii spor­tivilor constănţeni de mare performanţă, pentru ca la cele 10 medalii cucerite la campio­natele europene şi mondiale din anul 1978 să se adauge alte medalii preţioase la europenele şi mondialele de lupte greco­­romane şi la mondialele de scrimă din acest an. De ase­menea, între sarcinile noastre prioritare se află pregătirea su­perioară a celor 35 de spor­tivi nominalizaţi în loturile o­­limpice, pe care îi dorim, sa atingă nivelul exigenţelor ac­tuale, astfel ca să merite ma­rea cinste patriotică de a re­prezenta România socialistă la J.O. din 1980. O zi prin citeva magazine cu articole sportive DACĂ MOŞ GERILĂ N-A ADUS SCHIURI ŞI SĂNIUŢE... Suntem în plin sezon de iarnă şi ar­ât normal ca în magazinele cu articole sportive cumpărăto­rii să găsească din belşug ceea ce caută. Aşadar, la drum pe traseele unităţilor comerciale, pentru a vedea în ce măsură sa­tisfac ele pe amatorii sporturilor de iarnă. Tîrgovişte : CEI MAI MICI SPORTIVI, NEGLIJAŢI ! Doi băieţi, elevi de şcoală ge­nerală, aflaţi în vacanţă, se in­teresau cu timiditate de o să­niuţă pliantă la magazinul Mon­dial „Moto­velo“. Răspunsul vân­zătorului a venit repede. »»Mo­mentan nu mai avem nici un tip. Mai încercaţi“. Stăm de vorbă cu gestionarul Ion Dogaru care ne explică, cu regret un glas, că au avut toate tipurile de să­niuţe, dar s-au vindut „ca pîi­­nea caldă­ şi, din păcate, nici un depozit nu mai există. Ne-am continuat drumul la magazinul „Sport“ nr. 33, unde ne-am interesat, in numele mi­cilor sportivi, de o serie de arti­cole. „Am vrea treninguri din bumbac sau supraelastice de la nr. 32 la 40...“, „Lipsesc !“. „Dar, bocanci de schi pentru copii „Nu avem !“ „Daţi-ne atunci un hanorac şi o pereche de ghete de patinaj nr. 20 sau 21...“ Aştep­tăm să ne sosească... Am plecat dezolaţi, întrebarea cu treningurile am repetat-o la raionul cu articole de sport al modernului magazin universal „Muntenia“. „Degeaba vă miraţi, ne-a răspuns gestionara Lidia Turnescu. Cam de mult nu am primit aşa ceva“. Normal a fost ca succintul nos­tru sondaj să aibă ca punct fi­nal şi explicaţiile I.C.R.T.I. şi I.C.R.M. Ploieşti, care au obli­gaţia asigurării fondului de mar­fă amintitelor unităţi comerciale. Directorul adjunct al I.C.R.T.I., Ion Corodeanu, ne-a informat că întreprinderea de tricotaje Ca­racal şi C.I.C. Bucureşti nu şi-au onorat contractele de treninguri şi tricouri, iar I.P.M. Sport Re­ghin are însemnate restanţe în livrarea bocancilor de schi şi a ghetelor de patine. Cit priveşte săniuţele şi schiurile, tovarăşul Ion Vladuţiu, director adjunct al I.C.R.M., ne-a spus că întreprin­derile „Emailul roşu“ din Me­diaş şi „Bucium“ din Iaşi nu au respectat contractele încheiate, avînd o restanţă de 804 şi, res­pectiv, 460 săniuţe. La ultima in­bocanci de schi nr. l­—23,5, pan­tof­ de tenis pentru copii pinâ la 13 ani, hanorace îmblănite sau pantaloni pană de schi... „Ase­menea articole primim In canti­tăţi Insuficiente de la bazele noastre de aprovizionare si de aceea ele nu se găsesc“. Ploieşti: CIND RESPON­SABILII AU MAI MULT SPIRIT DE INIŢIATIVA Principalele magazine din Plo­ieşti „Casa comercială sport-tu­­rism" (responsabil Gheorghe In­tervenţie, conducerile întreprin­derilor menţionate au promis ferm că, în cîteva zile, săniuţele vor fi expediate la Ploieşti. In legătură cu schiurile, I.C.R.M. a repartizat o cotă mai mare la Buşteni şi Sinaia, însă nici I.P.L. Reghin nu a satisfăcut integral cererile. In stoc se mai află cî­­teva sute de schiuri care vor fi repartizate imediat magazinelor. Motive şi... motive. Unii fac promisiuni ferme, alţii nu răs­pund deloc la cerinţele magazi­nelor, în timp ce amatorii spor­turilor de iarnă caută cu lumi­narea articolele mult dorite. De ce nu vă îndepliniţi sarcinile a­­sumate in perioada contractări­lor, tovarăşi furnizori ? Traian IOANIJESCU pa) şi „Sport-metal“ (Gherghi­na Mihăilă) sunt, în general, bine aprovizionate. Oamenii de ini­ţiativă, şefii unităţilor respective nu stau cu mlinile in sin şi se deplasează adesea la bazele de aprovizionare din Bucureşti, Re­ghin şi alte localităţi unde se află producătorii diverselor sor­timente de echipament si alte materiale solicitate de piaţă şi inexistente în depozitele I.C.R.T.L I.C.R.M. Ploieşti. »»Zilele tre­cute, ne spunea tovarăşul Gh. Jipa, am făcut o comandă de şapte articole la I.c.R.T.L şi am primit doar două. Dacă vrei, gă­seşti totuşi soluţii pentru a mul­ţumi clientela şi, bineînţeles, pentru a Îndeplini planul de des­facere“. IN LOC DE CONCLUZII Cîmpina : NICI UN FEL DE SCHIURI IN RAFTURI In ziua cînd am vizitat maga­zinul „Sport“ nr. 113 din Cîmpi­na, cei care căutau schiuri erau invitaţi cu amabilitate să mai încerce... Răspuns evaziv. De asemenea, lipsesc treningurile pentru copii intre nr. 34—30, IN LUPTA PENTRU CONSOLIDAREA PRESIlajULUI (Urmare din pag. 1) 1978. La baza acestor succese stau, în primul rlnd, condiţiile tot mai bune de pregătire de care ne bucurăm şi care au fă­cut posibilă şi afirmarea puter­nică în arena internaţională a elementelor tinere talentate. Anul 1979 este anul întrece­rii supreme în tenisul de masă, campionatele mondiale vor avea loc la sfîrşitul lunii aprilie, la Phenian. încă de pe acum am intensificat pregătirile pentru că, într-o formaţie care se a­­nunţă mai puternică decît la ediţia precedentă, dorim fier­binte să consolidăm în conti­nuare prestigiul tenisului de masă românesc. UN FILM DESPRE „RALIUL DUNĂRII '78“ In preajma neauiţiruirii „leahu­lui uimirii“ — desfăşurat în ţara noastră în taina luiie — pe adresa Federaţiei române de au­tomobilism şi karting , sosit o scrisoare prin care Urma engleză „Castrol“ solicita permisiunea să realizeze un film al acestei com­petiţii automobilistice Internaţio­nale înscrise in „Turul Europei“. I-am­ văzut pe operatorii englezi in timpul desfăşurării cursei, pretutindeni, pe traseu, lucind cu sirg, preocupaţi deopotrivă «Ut de Întrecerile care angre­naseră la start automobili«« din peste 10 ţân, cit şi de a reţine pe peliculă frumuseţea locurilor prin care treceau. Ne amintim de pildă, că i -am aflat la un moment dat într-un arbore Înalt, câutind unghiurile cele mai po­trivite pentru a „prinde­ fru­moasa minostire Curtea de Ar-Zilele trecute am fost Invitaţi in Capitală, să vizionăm tumul realizat O surpriză, trebuie s-o spunem de la bun început, dintre cele mai plăcute. In principal evident, a fost prezentat con­cursul, cu întrecerile sale spec­taculoase din probele speciale pe serpentine, cu străbaterea u­­nor porţiuni grele de drumuri alese In mod special de organi­zatori. Realizatorii n-au omis Insă frumuseţile patriei noastre, portul localnicilor, folclorul ro­mânesc, reuşind un Ulm spor­­tiv-turistic apreciabil. Peter O’Brien , care răspunde de competiţii sportive în cadrul fir­mei „Castrol“ de fapt, conducă­torul echipei de filmare , mul­ţumind pentru sprijinul acordat, preciza că filmul va fi proiectat în 1979 la cursele automobilistice unde va fi prezentă firma „Cas­trol“ (printre care şi „Raliul Monte Carlo“) în Europa şi Asia, Modesto FERRARINI la Pucioasa şi Fieni ŞAHUL ŞI TENISUL DE MASĂ­­„MATERII OBLIGATORII“ ÎN VACANŢA DE IARNĂ Un scurt popas la Pucioasa, oraş dimboviţean, cunoscută sta­ţiune balneară. Ţinta vizitei noastre : Consiliul orăşenesc pen­tru educaţie fizică şi sport. Scopul : să aflăm ce s-a pre­văzut, pe plan sportiv, pentru elevi, in timpul vacanţei. Ni s-a prezentat de către to­varăşul Mihai Ion, prim-vicepre­­şedintele consiliului, un plan in care figurau, la loc de frunte, concursuri de schi şi săniuţe, un „festival al zăpezii", con­cursuri de patinaj. Din păcate, planul nu putea fi îndeplinit. Motivul ? Exista un mare ab­sent : zăpada. Cit despre pati­noare naturale, nici nu putea fi vorba, de vreme ce termome­trele arătau doar... plusuri. Situaţia nu i-a descurajat pe cei chemaţi să organizeze va­canţa elevilor. — Prevăzînd blîndeţea iernii, care de cîţiva ani nu prea a adus zăpadă pe meleagurile noastre, am organizat şi alte acţiuni sportive , ne-a infor­mat tovarăşul Mihai Ion. Aş vrea, în primul rînd, să vă vor­besc despre rolul deosebit care îl joacă, în acest an la Pucioa­sa, ca şi la Fieni, „Cluburile de vacanţă“. Am aşteptat explicaţiile nece­sare, „ împreună cu Consiliul oră­şenesc al organizaţiei pionieri­lor, am hotărît ca în această va­canţă TOŢI elevii din oraşele Pu­cioasa şi Fieni să înveţe să joace şah şi tenis de masă. Pentru a­­tingerea acestui scop, în cadrul „Cluburilor de vacanţă“, fiecare şcoală a pus la dispoziţie cîte două clase : una pentru şah, iar alta pentru tenis de masă. In­vaţarea se face nori-stop, pentru fiecare ramură sportivă existind, permanent, cîte un profesor care dă lecţiile necesare. Cred că nu e cazul să amintesc că în ca­drul etapei de iamă a „Dacia­dei“ atît tenisul de masă cît şi şahul sunt „materii de bază“ pentru elevii noştri. Sperăm că prin această acţiune să realizăm încă în această etapă o bază de masă la aceste două sporturi şi rezultate care să ne poarte spre virful clasamentului la „Daciada de Iarnă d­in cadrul judeţul nostru. Sever NORAN P.S. — Intre timp a venit şi zăpada. Prilej pentru reconsi­derarea şi îmbogăţirea adecvată a activităţilor sportive de vacanţă. ÎN INIMA B (Urmare din pag. 1) veritabilă lecţie de balet, cu veritabile soliste : Nadia Comă­­neci, Emilia Eberle şi Marilena Vlădărău, urmărite ca adevă­rate modele de celelalte spor­tive. Este evident, gimnastele participă cu mărturisită satis­facţie la acest prolog al activi­tăţii zilnice, încheiat, de regulă, cu un „număr“ de autentic spectacol sportiv, in care toate cele 10 sportive işi etalează din plin calităţile de... dansatoare. Atit de agreabil şi de plăcut ochiului este acest antrenament de dimineaţă incit nici nu ne dăm seama cit de repede s-a scurs timpul afectat pregătirii artistice. După micul dejun urmează o pauză de 15—20 minute, ne­cesară pentru „echiparea de iarnă“ a fetelor, căci progra­mul va continua cu momentul doi, cea mai plăcută activitate, aici, la Piatra Arsă. Sunt lec­ţiile de schi, organizate cu tot dichisul, şi la care iau parte, cu multă plăcere, toate gimnas­tele din lot, chiar dacă gradul de însuşire a alunecării pe schi­uri este diferit. In timp ce Marta şi Béla Karoly se lansea­ză pe pîrtie chiar din virful pantei, Nadia Comăneci şi Ma­rilena Neacşu, sportivele cu cele mai avansate cunoştinţe in materie de schi, işi urmează îndeaproape profesorii. Toată lumea este veselă, chiar şi a­­tunci cind, in ultimă instanţă, mai vin şi... căderi. Un singur regret : absenţa unui teleschi, care să uşureze urcuşul, căci, din această cauză, in fiecare di­mineaţă nu pot avea loc mai mult de 4—5 coboriri. Fetele îmbujorate ale sportivelor sunt cea mai elocventă dovadă a efi­cienţei acestei activităţi, pe care antrenorii Marta şi Bela Karoly o introduc constant in preocupările de iarnă ale ele­velor lor Masa de prinz şi somnul de după-amiază urmează firesc, continuate de momentul trei, antrenamentul de trei ore în sala de sport la paralele şi la cele trei bir­e aduse cu multe eforturi tocmai de la Deva. Marta Karoly preia grupa de la biră, alcătuită din Dumitriţa Turner, Melita Ruhn, Marilena Neacşu, Marilena Vlădărău şi Viorica Gyüre, in timp ce Bela Karoly supraveghează antrena­mentul de la paralele, la care participă celelalte cinci gim­naste prezente aici : Nadia Comăneci, Emilia Eberle, Ro­­dica Dunca, Anca Kiss şi Clau­dia Dragomir. Evident, este vorba, mai mult, de o pregă­tire generală, dar se încearcă şi elemente din viitoarele exer­ciţii ale gimnastelor noastre fruntaşe. Fiecare dintre spor­tive execută un anume element, fie la blină, fie la paralele, cei doi antrenori, ajutaţi de Po­jar Geza, corectind, exem­­plificînd, îmbunătăţind mişcă­rile gimnastelor. După o oră, se efectuează ,,schimbul", cele două grupe inversind aparatele. La capătul celor trei ore de activitate intensă — o scurtă şi ■ concisă analiză, cu observaţii individuale pentru fiecare gim­nastă, cu indicaţii precise asu­pra capitolelor pe care va tre­bui să se puna aacerdut in vi­itoarea şedinţă de antrenament. „Sunt extrem de bucuros — ne spune antrenorul Bela Ka­roly — pentru ceea ce am rea­lizat aici. Am convingerea că e o etapă importantă in pregă­tirea viitoarelor mari examene Internaţionale, îndeosebi Cam­pionatele europene din Dane­marca şi cele mondiale, din Statele Unite, din decembrie, într-adevăr, este numai o pri­mă etapă care va fi urmată de altele, mai dificile, cu un pro­gram lung, ambiţios, care tre­buie îndeplinit in întregime de către sportivele noastre pentru a putea culege noi lauri in 1979. © PRIMUL SPORTIV al Judeţul­Ui Braşov pe 1978 a fost declarat popicarul Iosif Tismănar (Rulmen­tul), cîştigător a trei medalii la C.M de la Lucerna, două de aur şi una de argint. © CEA DE A IV-a EDIŢIE a concursului „Cea mai frumoasă bază sportivă**, „Cea mai bogată activitate sportivă de masă“ - Iniţiat de Comitetul judeţean U.T.C. Galaţi , a revenit pe '78 Liceului in­dustrial nr. 2 Tecuci şi, respec­tiv, Liceului sanitar Galaţi.­­ LA I.T.I.A. BUCUREŞTI, in ciuda specificului de producţie, oamenii muncii găsesc timp şi pentru sport. Aici se desfăşoa­ră un campionat al asociaţiei la tenis de masă cu zeci de con­curenţi, dintre care şeful de co­loană T. Pavel, impiegatul de mişcare I. Gabriel şi electricia­­nul-auto C. Sebastian au fost cei mai buni ei urmînd să concureze în campionatul sectorului 7. Echi­pa de fotbal I.T.I.A. a terminat turul campionatului pe sector pe locul 6, dar nu de mult ea a susţinut un amical cu Rapid, în­casările fiind folosite de comi­­tetii sindicatului pentru organi­zarea­­Pomului de iarnă". „ IN EDIŢIA DE IARNA a competiţiei naţionale ,„Daciada", în oraşul Ti­tu sunt angrenaţi în confruntă­rile de şah şi tenis de masă pes­t 1000 de elevi.­­ PE PA­TINOARUL artific­al din Ploieşti a avut loc un concurs de viteză în cadrul­­Festivalului sportului pionieresc". Dintre cei 120 de patinatori s-au remarcat Mihaela Pereş (Sc. gen. 3), Francisca Petcu şi Ştefan Albu (Sc. gen. 4), Angi Mateescu (Sc. gen. 25) şi Marian Ţigău (Lic. „Mihai Viteazul“ ) MIHAI CORNEL (Unirea Tricolor Bucureşti) a cîş­­tigat campionatul de şah al ju­deţului Ilfov, iar pe locurile 2-3 s-au clasat Gheorghe Ioan şi Ioan Kran (Unirea Bolintin Vale). O TINARA ASOCIAŢIE SPORTI­VA Lemnarul Sighişoara care funcționează pe linga noua fa­­brică de mobilă, mo­dela rezul­­tate notabile In activitatea de masă Astfel. 260 de tineri şi vîrstnici s-a.. b­bfut la ’ah' 2.35 Io popice Şi '25 tan.s de masă d in cadrul etape, de lar­­nă a „Daciadei". Recent o,ci, a luat flintă Și o, «tab.“ de vo^'­­Pentru .sezonul alb s-au pre­­gătit Ar, de perechi de schiuri. 1 cooperativa bucureştea­NA Electrobobinolul (preşedinte „ Rută) se poate mlndri sl log. ( Ruta) 5 ivitate snort.. ca o frumoasă de |ub|t|­­r| „ va Aproape au luat parte sportului de al Doc­odei­, «hi. la întrecerile •• pele de handbal, fotbal şi volei participînd la numeroase în­treceri. In toamna anului trecut, cooperatorii şi-au amenajat o minibază sportivă compusă din terenu­l de handbal, tenis (2) şi vole . TURUL CAMPIONATULUI de baschet al oraşului Sf Gheor­ghe, la ca­r s-au întrecut şase echipe, a fost cîştigat de for­maţia Carpaţi (10 p — coşaveraj 260—207). Cosgeterul sezonului de toamnă a fost Pitbath — 82 p. © ŞCOLILE GENERALE BAIMA­­RENE constituie, cum e şi firesc, pepiniera activităţii de perfor­manţă da o serie de ramuri spor­tive la care Baia Mare a pro­gresat serios in ultimul timp. Astfel, la notaţie sunt nelipsiţi elev şcolilor nr 4, 6, 8, 14, 15 şi 19, Ier la fotbal şi volei cei de la nr. 12 şi 15.­­ LA DINA­MO BRĂILA s-a amenajat recent un club dotat cu 8 mese de şah şi două de tenis. Inaugurarea a prilejuit un reuşit concurs, sub e­­gide „Daciadei", cîştigat de Torţa (la şah) şi Gh.­­Cioranu (la ping-pong). © GIMNASTELE Marilena Neacşu şi Angela Bretu — ambe­e de la Clubul sportiv şco­l - ocupă locurile 1-2 pe lista de onoare a sportivilor jude­ţului Sibiu pe 1978. Relatat de la : C. Gruia, T. Siriopol, W. Boning, M. Avanu, F. Albu, D. Moraru-Slîvna, I. Turjan, S. Nicolae, Gh. Briotu, V. Săsaranu Tr. Enache și I. lo­­nescu Retrasufectiva Diviziei A 117. CHIMIA RM. VILCEA: 13 PUNCTE, 16 GOLURI ŞI 19... CARTONAŞE Chimia Rm. Vâlcea este sin­gura dintre promovatele se­zonului trecut care s-a canto­nat, conform uzanţelor, în zona care frige, a retrogradă­rii. Adevărul este că ea nici nu venise în prima divizie cu faima unei tactici speciale, ca F.C. Baia Mare, sau cu aureo­la unei victorii directe asupra unui adversar mai înverşunat, cum făcuse Gloria Buzău cu F.C.M. Galaţi, după un duel lung şi greu. Se ştia despre Chimia doar că nu lasă nici o speranţă partenerilor pe stadionul din Zăvoi, că mai are un efectiv numai patru jucă­tori (Lepădatu, Pintilie, Cincă, C. Nicolae) din promoţia care a evoluat în 1975 in Divizia A, că restul „trupei“ este comple­tat de fotbalişti cu oarecare trecut, cum ar fi Savu şi G. Stan, de alţii care îşi rataseră şansa în Giuleşti (Roşea, Ior­dan, Stanca) şi de un tehni­cian care a înflorit peste noapte (Carabageac). Se mai ştia că la conducerea tehnică a lotului se aflau doi antre­nori tineri, energici, ambiţioşi, despărţiţi de puţină vreme de ghetele cu crampoane : Marcel Pigulea, un fel de lider al candidaţilor la examenele şcolii de antrenori, şi Dumitru unor rezultate modeste. Doar trei victorii — cu S.C. Bacău, F.C. Bihor şi Universitatea Craiova — au fost intruciiva compensate cu cele patru puncte dobîndite in deplasare pierdut un coordonator), soco­telile optimiste ale băieţilor („In A se joacă mai... fair-play, eşti lăsat să primeşti mingea“) s-au spulberat, căci dacă se primeşte mingea mai uşor, odată pierdută, o recuperezi mai greu, adversarul înarmat tehnic şi tactic ştiind şi ce să facă cu ea. Se mai speră in tabăra Chi­miei. Vîlcenii par pregătiti să-şi tămăduiască rănile, după experienţa unei jumătăţi de campionat, prin readucerea portarului Stana, prin reveni­rea la forma maximă a lui Carabageac, prin închegarea formulei de echipă şi prin­­tr-o omogenizare morală, fiind­că se aud voci care afirmă că jucătorii nu sunt deocam­dată prieteni între ei In afara stadionului, se consideră că marea bătălie pentru rămîne­­rea în Divizia A poate să reu­șească. Depinde in primul rînd de Chimia ca speranța ei să de­vină realitate. , Ion CUPEN BILANTUL TURULUI: 17 4 5 8 16-31 s 13puncte ©Puncte realizate : 13­­9 acasă + 4 l" deplasare - victorie cu Olimpia și cite un punct cu Steaua și Gloria) 1 procentaj : 38,2 la sută. © Golgeterul echipei : Coca — 5 goluri. © Cartonase roşii : Basno (etapa a 18-a). © Cartonase galbene : 19 — cele mai multe : Basno, Cined si Pus­tii­­e, cîte 3. • Jucători folosiți : 18 — Stanca (17 meciuri — media notelor : 6,41), Tereșpan (17 — 6,11), Coca (17 — 5,82), Savu (16 — 6,62), Carabageac (16 - 6,50), Rosea (14 - 6,43), Iordan (16 - 6,18), Cincă (16 - 6,13) Lepădatu (15 - 6,06), Basno (14 - 6,00), Pintilie (14 - 5,92), C Ni­colae (14 - 5,81), G. Stan (11- 6,00), Vergu (8 - 5,40), Pavel (4 - 6,50), Fl. Răducanu (3 — a totalizat 19 minute, nu a primit nici o notă), Barbut (1 - 7,00), Negrea (1 - 6,00). © Media notelor echipei : 6,18 (6,23 acasă, 6,13 In deplasare). — 2—1 la Satu Mare, 1—1 la Steaua și Gloria. Dar cele 7 puncte pierdute pe teren pro­priu au grevat hotărîtor acu­mulările Chimiei Rm. Vîlcea. Doar buna pregătire fizică nu s-a dovedit suficientă. Ce s-a luat pe mere s-a dat pe pere (ciștigîndu-se un „libero“, s-a Pintilie, Savu și G. Stan fin alb) rezistă atacului lui Fl. Marin și Zahiu, intr-unui din meciurile bune ale Chimiei, 1-1 cu Steaua, la Bucureşti. Foto : I. MIHAICA Ştefan, despre care Mateianu spunea, recent, ducînd un de­get la frunte, că „a fost jucă­torul cel mai cerebral cu care am lucrat vreodată“, ceea ce poate fi o bună recomandare pentru un antrenor, la debut. Cei care au subminat, însă, posibilităţile echipei au fost ju­cătorii înşişi, care au tratat superficial perioada pregătirii precompetiţionale. Basno, Coca, Roşca şi Iordan au fost sur­prinşi la ceasuri tîrzii de noapte încâlcind rigorile an­trenamentului invizibil , un spirit de automulţumire dom­nea nestingherit în pofida atenţionării antrenorilor („Fiţi atenţi, nu puneţi semnul egal între A şi B, căci s-ar putea ca din vînători, ce vă pretin­­deţi, să deveniţi iepuraşi !“). La toate acestea să adăugăm şi tributul pe care Carabageac şi Stanca l-au plătit unor acci­dentări care i-au ţinut departe de terenul de antrenament. Un lot sărac (doar 13 jucători rulaţi cu adevărat), o slabă receptivitate la indicaţiile tac­tice (în meciurile cu F.C Argeş, A.R.A., C.S Tîrgovişte, echipa vîlceană, naivă, într-o ofensivă precipitată, a primit goluri în ultimele minute, după ce avea victoria în buzunar), forma slabă a portarilor şi a golgeterului din R. Stanca, o oarecare derută pe banca con­ducerii tehnice (s-a restructu­rat din mers formula de echi­pă, coordonatorul Savu fiind desemnat pe un post cu carac­teristici contrare, „libero“) au contribuit, toate, la obţinerea Radiografia tricourilor 7-7 1 .MIJLOCAŞII DE ACOPERIRE“? DEOCAMDATĂ, ClTEVA PROMISIUNI... Pentru astăzi, o evaluare a „mijlocaşilor de acoperire". Jucă­tori care, datorită marelui lor travaliu, trebuie să aibă adevă­raţi „plămini de oţel“. Mai întâi să încercăm o primă punere în temă: este cumva vorba de o „distribuţie nouă“ ? Nicidecum, răspunde, de exemplu, fostul in­ternaţional dinamovist Valeria Călinoiu, mijlocaş de meserie.­­»Cu 20 de ani in urmă, cînd fotbalul nu era inundat de sis­teme şi aşezări, eu şi alţii din generaţia mea făceam în mod obişnuit această muncă „de Sisif“). CLASAMENTUL PE BAZA MEDIEI NOTELOR ACORDATE DE CRONICARII NOȘTRI 1. FURNICA (C. S. Tîrgovişte) 6,81 ; 2 SCHEPP (U.T.A.) 6,76 ; 3. AUGUSTIN (Dinamo) 6,62 ; 4. KOLLER (F. C. Baia Mare) 6,60 ; 5. ANGELESCU (Corvinul) 6,57 ; 6. Cărpuci (S. C. Bacău) 6,50 ; 7. Geolgău (Univ. Craiova) 6,44; 8. Bărbulescu (F. C. Argeş) ; 9. T. Stoica (Steaua) 6,43 ; 10. C. lonescu (Polit. Iaşi) 6,27 ; 11. Dum­iriu IV (Corvinul) 6,25 ; 12. Iordan (Chimia Rm. Vîlcea) 6,18 ; 13. Roşea (Poli Timişoara) 6,12 ; 14 Rozeşan (A.S.A.) 6,08 ; 15. Toma I (Gloria Buzău) 6,07 ; 16—17. M. Marian (F. C. Bihor) şi Tr. Stoica (Jiu!) 6,06 ; 18. Mun­­teanu (Sportul studenţesc) 6,00; 19. Şerbănică (Sportul studenţesc) 5,90 ; 20 Sabou (Olimpia) 5,88 ; 21. Donose (Univ. Craiova) 5,85 ; 22. Chivescu (F. C. Argeş) 5,84. Admitem Insă o perfecţionare a postului, o mai mare încărcătu­ră cu sarcini a acestuia. A doua punere în temă: ce calităţi tre­buie să aibă un astfel de mij­locaş, cu ce să fie el­ înzestrat ? Cu multe ar răspunde azi un Dumitru, un Dinu şi alţi mijlo­caşi de marcă, cu o mare capa­citate de efort, cu multiple mij­loace de exprimare simple, dar nu simpliste, o bună precizie a şutului la poartă, cu spirit de anticipaţie etc. Altfel, planurile strategice ale antrenorilor vor ră­­mine doar pe tabla de exerciţii. Parcurgînd lista jucătorilor dis­tribuiţi in astfel de roluri, în turul de campionat consumat, nu puteam fireşte sâ-l găsim pe „mijlocaşul de acoperire“ ideal. Nici n-ar fi fost cu putinţă din moment ce campionatul, prin valoarea lui modestă, lipsită de soluţii mai îndrăzneţe, nu a pu­tut încă să-l... fabrice. Sigur că există în „grupul celor 22“ cîţiva care atrag (deocamdată) atenţia. Cum ar fi Furnică (C. S. Târgo­­vişte), situat în fruntea clasamen­tului mediei notelor noastre. Poate puţin cam lent, el a do­vedit însă destule alte calităţi, a demonstrat că este „tipul ju­cătorului aplicat“, format la „şcoala disciplinei spartane“ a lui Nicolae Proca. Furnică, de­altfel, are un mare merit în realizările defensivei tîrgoviştene, convertite în goluri puţine pri­mite şi puncte cîştigate afară de echipă. Augustin, Koller, cărpuci, Schepp şi chiar Geolgău com­pletează nucleul promisiunilor. Primii trei vrînd să convingă că mijlocaşii de acoperire nu se... sting şi nici nu trebuie să se stingă în jumătatea de teren pro­prie, s-au dovedit ofensivi atunci cînd jocul le-a cerut-o. Dinamo­­vistul şi băimăreanul au mar­cat cîte trei goluri, băcăuanul — patru ! Deşi clasat ceva mai jos, din cauza oscilaţiiilor sale de formă, stelistul Stoica se apropie şi el de cerinţele postului. Ca şi mulţi alţii însă, el mai con­fundă promptitudinea intervenţiei chiar — subit — din joc. Aceas­ta este, de fapt, o mare me­teahnă a tuturor „mijlocaşilor de acoperire“, şi le mai reproşăm că, de nenumărate ori, supăraţi pe „cei din faţă“, ei devin ne­­disciplinaţi căutind remarcări i­­nutile, dăunătoare, în preajma careurilor adverse — Donose, aflat în mare scădere, Iordan, Toma I. U­. Stoica, Şerbănică, Roşca, Sabou fiind doar cîteva exemple in acest sens. In acest mic inventar am găsit şi mijlocaşi neacomodaţi cu „acoperirea“ sau, de ce să n-o spunem ?, mai puţin înzestraţi. Ei se ştiu şi nu este cazul să-i mai numim. Antrenorii, insă, au datoria să-i şlefuiască pe cei cu calităţi, să înlăture deprinderile greşite ale altora sau să forme­ze — de ce nu ? — alţi actori pentru aceste roluri. Are nevoie de ei şi echipa naţională. Ce s-ar fi făcut Menotti dacă nu l-ar fi găsit pe Ardiles, omul care, în egală măsură cu Kempes, a de­terminat marele triumf al ar­gentinienilor . Stelian TRANDAFIRESCU ­\\\\\\\\\\\\\W^ PREMS3 NUMEROASE ȘI ATRACTIVE, POSIBILITĂȚI MARI DE CÎȘTIG! La 7 ianuarie 1979, TRADITIONALA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A NOULUI AN oferă participanţilor o bogată gamă de premii şi anume : O AUTOTURISME „Dacia 1300“ si „Skoda 195 L“. • EXCURSII in U.R.S.S. R P. Bulgaria—Grecia sau R. D. Germană. 0 CIŞTIGURI IN NUMERAR de valori fixe şi variabile. Se efectuează 13 EXTRAGERI in 4 FAZE ! Aşadar, ŞANSE MULTIPLE de a obţine unul sau mai multe dintre aceste va­loroase premii. PARTICIPAREA se face pe bilete de 6, 15 şi 25 lei varianta simplă. Biletele de 25 lei PARTICIPA LA TOATE TRAGERILE ! Se participă şi pe bilete completate cu variante combinate sau combinaţii „cap de pod“ achitate 190% sau 25% care pot aduce importante SUITE DE PREMII Cîştigurile se acordă in cadrul a 20 de categorii. MAI MULTE BILETE — MAI MULTE ŞANSE DE A CÎŞTIG­A ! Vreţi să vă număraţi printre primii mari cişligatori ai noului an ! PROCUR­ATI­VA din TIMP BILETELE, pe care le puteţi cumpăra pînă simbăta 6 ianuarie 1979. La AGENŢIILE LOTO-PRONOSPORT din întreaga ţară puteţi obţine toate informaţiile necesare, precum şi prospectul privind TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A NOULUI AN. Astăzi Începe consfătuirea tehnicienilor fotbalului ANTRENORI AVEŢI CUVÍNTUL! Astăzi, La ora 9, începe consfă­tuirea­­ devenită tradiţională a antrenorilor divizionari a şi B, însoţiţi de conducătorii cluburilor. Spunem tradiţională, fără să evităm şi epitetul de ru­tină, care a caracterizat multe din consfătuirile de început de an ale anilor trecuţi. In majori­tatea cazurilor, aceste consfatu­­iri ale fotbalului ne-au oferit pa­radoxul unui plus de interes pe culoare, în pauze, care compen­sa desfăşurarea in general for­mală a analizei, urmată de dis­cuţii. În majoritatea cazurilor, antrenorii şi conducătorii Lasă impresia că ştiu dinainte cam ce se va discuta, că ştiu ce va cu­prinde analiza, cu procentajul clasic de plusuri şi minusuri, cu micile exemple clasice de reuşi­te şi nerealizări. Se simte în ge­neral în sala consfătuirii o ati­tudine de Superioritate faţă de fazele referatului, pentru ca în partea a doua dezbaterile să se abată Întotdeauna de la subiect, ele deviind în general spre eter­nul „cal de bătaie“ al arbitra­jului, spre activitatea insuficien­tă a centrului de juniori, spre jocul mult prea tare al gazdelor etc. etc Intre timp, în pauze, discuţiile sunt mult mai picante, vorbitorii sunt mult mai comba­tivi faţă de sugestiile tehnico­­tactice cuprinse in analiză, jucă­­torii de la loturi nu mai revin „într-o perfectă stare de pregă­tire“, ş.a.m.d., ş.a.m.d. La startul acestei noi consfă­tuiri, sperăm că acest mare e­­fort organizatoric va face ca dis­cuţiile vii de pe culoar să pă­trundă in sală, astfel incit cela două zile de lucru să merite de­plasarea a 100 de oameni in miez de iarnă. Antrenorii noştri au prilejul de a ne convinge că mult aşteptata prezentare a concepţiei de joc moderne, care se va face în ziua a doua, este de fapt emanaţia contribuţiei muncii lor, adică o teoretizare lucidă a practicii şi nu o fantezie de moment, rod al combinării mai multor influ­enţe de conjunctură. Aceste două zile oferă, de pe acum, numeroase subiecte de discuţie. Dacă aceste subiecte vor fi supuse dezbaterii cu puterea angajamentului pe care antreno­rii îl cer mereu jucătorilor lor, lumea fotbalului nostru nu va avea decît de cîştigat. In cadrul acestei conferinţe nu se poate evita dezbaterea „cazului F. C. Baia Mare“, cu plusurile şi mi­nusurile sale, tratate (bineinte­­les) cu obiectivitatea necesară şi cu argumentaţia tehnică la fel de indispensabilă. Toată lumea ştie că Proca nu este un mare vor­bitor, dar toţi antrenorii trebuie să-l asalteze pe antrenorul tir­­goviştean cu întrebări din care să rezulte cum a reuşit această echipă să ajungă în zona iul +2, adică în zona fruntaşelor. Un subiect foarte interesant este acela care ar face demarcaţia între Politehnica lui Oana şi cea a lui Antohi. La fel de intere­santă ar fi întrebarea pusă di­rect Corvinului din Hunedoara în legătură cu utilitatea (sau inutilitatea) masivului import de foşti jucători, faţă în faţă cu emulaţia produsă de promovarea curajoasă a unor tineri. Cuvîn­tul deschis al lui Emerich Jenei, care a străbătut în numai cîteva luni drumul de la cîştigător de campionat la cel de deţinător al lanternei, ar fi de asemenea plin de interes. Şi spunând asta, nu ne gîndim nici pe departe la blamarea unui antrenor care, deocamdată, este cel care a con­dus Steaua la victorie, lucru pe care alţii nu l-au reuşit. Nu mai puţin productivă ar fi şi para­lela pe care Constantin ar face-o între activitatea sa la Bacău, la Galaţi şi la Steaua, pentru ca audienţii să intuiască încă o dacă unde se termină responsa­bilitatea antrenorului şi um­de în­cepe cea a jucătorilor Am dat doar citeva exemple de teme cu convingerea că n-am oferit decit un breviar al discuţiilor posibile. Să mai adău­găm şi faptul că înscrierea cu­rajoasă a antrenorilor la discu­tarea concepţiei de joc moderne ar putea face ca amendamentele (cit mai numeroase) să confirme ideea că drumul de la particular la general este cel care decide. Sigur că nu ne putem aştepta în două zile la o sinteză a tu­turor particularităţilor tehnico tactice ale fotbalului nostru, ast­fel în­cit ideea de joc cea mai productivă să apară ca un deus ex machina, dar consfătuirea care începe astăzi în Capitală ar putea să se constituie, pentru viitor într-o sesiune de comuni­cări din care să se nască odată şi odată mult aşteptatul stil de joc caracteristic fotbalului româ­nesc. Antrenorii noştri, care pri­vesc deseori cu superioritate a­­ceste încercări de sinteză, tre­buie să-şi asume, în sfîrşit, obli­gaţia de a face istoria fotbalu­lui. Ioan CHIRILĂ LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ Mline, 5 ianuarie 1979. PRIMA TRAGERE OBIŞNUITĂ LOTO DIN ACEST AN Tragerile săptămînale LOTO îşi confirmă cu regularitate atrac­­tivitatea. Astfel, în luna decem­brie 1978 au fost atribuite nu mai puţin de ŞAPTE AUTOTURISME „Dacia 1300“, dintre care patru la o singură tragere, respectiv la cea din 15 decembrie, cîştiga­te de: Galer Ionel (Brăila), Dra­gomir Mircea (Caraş-Severin), Luban Mihai (Negreşti, jud. Satu Mare) şi Tarţa Iuliu (Bucureşti); ceilalţi fericiţi cîştigători au fost Melinceanu Sterian (Huşi) la tra­gerea din 1 decembrie, Ciotic Le­­nuţa (Năvodari, jud. Constanţa) la tragerea din 8 decembrie şi Lăculeanu Floarea (Bucureşti) la tragerea din 22 decembrie. Este de menţionat că cinci din cele şapte autoturisme au fost obţinute pe bilete achitate 25%. Dacă la acest bilanţ adăugăm şi faptul că tragerea de mîine beneficiază de importantul report de 412.196 lei. este de la sine în­ţeles că participanţii la această tragere au şanse sporite de a se număra printre primii mari cîş­tigători ai noului an. Nu uitaţi: ASTAZI ESTE UL­TIMA ZI DE PARTICIPARE LA ATRACTIVA TRAGERE LOTO DE MllNE, 5 IANUARIE 1979 ! MAI MULTE BILETE — MAI MULTE ȘANSE DE CÎŞTIG ! CÎȘTIGÎIF.NI.F TRAGERII PRONOEXPRES DIN 27 DECEMBRIE 1978 Categoria 2 : 1 variantă 100% a 23.044 Iei și 4 variante 25% a 5.761 lei ; Categoria 3 : 20,50 a 2.218 lei ; Categoria 4 : 128,75 a 358 lei ; Categoria 5 : 212,75 a 217 lei ; Categoria 6 : 7.474,50 a 40 lei ; Categoria 7 : 221,75 a 200 lei ; Categoria 8 : 3.774,50 a 40 lei. Report categoria 1: 279.760 lei.

Next