Sportul, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9057-9080)
1979-01-04 / nr. 9057
O frumoasa reprezentare a rugbitului românesc GRIVIŢA ROŞIE, ÎN FRANŢA-3 Pentru R.C. Griviţa Roşie vacanţa a veni, mai tîrziu, abia spre hotarul dintre ani. Echipa antrenată de Viorel Moraru şi Radu Demian s-a aflat in ultimele zile ale lui 1978 (ca şi Rapid Bucureşti, dealtfel, care se va reîntoarce in ţară vineri într-un tradiţional turneu de decembrie în Franţa. Trei partide care au însemnat tot atâtea victorii. — Dincolo de rezultate, ce a însemnat, stimate Viorel Moraru, acest turneu ? — O bună şi, sunt convins, foarte utilă experienţă pentru garnitura noastră. Pe de altă parte, un prilej de afirmare — fructificat — într-o ţară cu o atît de mare tradiţie şi forţă rugbystică. — Care este valoarea reală a adversarilor întîlniţi ? — Prima formaţie a fost, în fapt, o selecţionată de jucători de primă divizie, din departamentele Lot, Tarn şi Garonne. Rugbyştii noştri au jucat cu ambiţie, cîştigînd clar, cu 30—0, un meci în care au reuşit 4 încercări. Şi al doilea adversar a fost tot de pe prima scenă a rugbyului francez : Montauban. O evoluţie la fel de bună, de asemenea 4 eseuri şi un scor, iarăşi, concludent : 36—16. In fine, Decazeville — lideră în divizia secundă, echipă care și-a depus o candidatură viguroasă la un loc în primul eșalon francez. A fost un partener incomod, care — surprinzător — ne-a creat cele mai multe probleme, condueîndu-ne cu 10—4. In final, dominarea noastră insistentă s-a materializat într-un nou succes : 12—10. — Cum a fost privit turneul de către presa franceză ? — Pe lîngă bunele aprecieri din ziarele locale, iată numărul din „Midi Olympique“, după meciul cu Montauban. Pe prima pagină, o fotografie mare. Iar articolul reputatului Henri Gatineau este titrat : „Rugbyştii români (de la Griviţa Roşie — n.n.) repun rugbyul... pe drumul cel bun : 36—16“. Argumente : jocul aerisit, valoarea pachetului de înaintaşi, o excelentă impresie lăsînd raidurile liniei a treia şi ale mijlocaşului la grămadă. — Care sînt evidenţierii« dumneavoastră ? — Un turneu remarcabil a făcut Simion. A jucat ireproşabil cu piciorul, fiind şi In rest un atu incontestabil al nostru. Foarte buni s-au arătat Bărgăunaş, Scarlat, Stroe, Vlad, Pena, Sabău, Tufeanu. — Aţi avut şi doi invitaţi... — Atit Enciu Stoica cît şi Gheorghe Dumitru au fost la înălţime, confirmindu-şi clasa ridicată. — Şi acum, o întrebare pentru... viitor: cînd vă reîntâlniţi — şi cu ce gînduri — cu rugbyştii Griviţei Roşii ? — Vrem să confirmăm bunele evoluţii din turneul în Franţa, în care, repet, echipa a jucat cu maturitate, dîndu-ne speranţe într-un aşteptat salt de calitate. Motiv pentru care vacanţa se încheie repede, la 14 ianuarie urmînd să dăm startul pregătirilor. Geo RAEŢCHI 3 MECIURI VICTORII GINDURI SI ANGAJAMENTE ÎNFLĂCĂRATE .\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' ,\\\\\N\\\\\\\\\\\\\\\\\\WO,\\WA'YAY\Y,V,Y,'A'UUV\'UU'XXV^VX^V^VV'^"''''""'v cm CANPIOMOR EUROPENI" LA BUCURESTI ? DE CE NU ? VOI MUNCI FĂRĂ PREGET In anul care a trecut am reuşit să obţinem calificarea pentru turneul olimpic, lucru pe care alte echipe cu veleităţi (Olanda, Spania etc.) nu l-au putut obţine. Am ratat însă, la campionatele mondiale, un loc între primii patru, în „careul de aşi“, cum le place specialiştilor să numească cele mai bune formaţii din lume. Şi acesta nu numai din vina noastră. Iată de ce toţi jucătorii din lotul olimpic, printre care mulţi debutanţi, dornici de afirmare, sunt animaţi de ambiţia de a dovedi că pot obţine şi performanţe de mare valoare. Iar anul 1979 ne oferă suficiente ocazii. Mă gîndesc la primele ediţii ale „Cupei Mondiale“ şi „Cupei Ligii Europene“, care vor reuni la start tot ce are pole-ul mondial şi continental mai bun. In plus, mă gîndesc, împreună cu coechipierii de la Dinamo Bucureşti, şi la un rezultat de prestigiu în „Cupa campionilor europeni“. Trofeul ar putea poposi anul acesta şi la Bucureşti. Noi o dorim şi ne vom pregăti cum se cuvine. DINU POPESCU căpitan al selecţionatei olimpice de polo PENTRU A CUCERI NITIUI SUPREM Pentru mine, sezonul competiţional 1978, primul meu an de seniorat, a fost cel mai rodnic : am devenit dublă campioană republicană de popice la Individual şi la proba de perechi (alături de prietena şi colega mea de echipă Elena Pană) , am câştigat „Cupa F.R.P.“ şi am cucerit trei medalii (două de argint şi una de bronz) la campionatele mondiale de la Lucerna, unde am fost declarată vicecampioană mondială la individual şi la perechi (împreună cu Margareta Cătineanu) şi am urcat pe cea de a treia treaptă a podiumului laureatelor cu echipa reprezentativă a României. Aceste succese au avut darul să mă ambiţioneze în a persevera şi mai mult în procesul de instruire, deoarece sunt hotărâtă să-mi realizez proiectele pentru noul an. Mai întîi vreau să mă menţin la nivelul cel mai ridicat in ierarhia naţională şi internaţională a popicelor, unde întâmpin o mare concurenţă de valori. Anul 1979 va constitui o importantă etapă pentru continua mea perfecţionare tehnică şi tactică. Voi munci fără preget pentru a cuceri titlul suprem — pe lîngă care am trecut la Lucerna — la viitoarele campionate mondiale Mai am şi alte gînduri personale. Am datoria să-l sprijin în ridicarea măiestriei sportive pe soţul meu, Mircea Andreescu, jucător în echipa divizionară de baschet I.C.E.D. București, iar eu mi-am propus să ajung studentă la T.E F.S ELENA LUPOAE-ANDREESCU dublă vicecampioană mondială la popice LUPTÎTOIMI top împleti o nouă cununa de lauri Anul celor mai mari satisfacţii, aşa l-aş numi pe 1978. Pentru că în acest an luptătorii noştri fruntaşi la „greco-romane“ au cucerit o adevărată cunună de lauri : 8 medalii de aur, din care 3 la campionatele mondiale, 4 la cele europene şi una la întrecerile continentale de Juniori. Adăugind şi celelalte 11 medalii de argint şi de bronz obţinute la aceste competiţii, ajungem la un apreciabil total de 19 medalii. Tot în acest an, pentru prima dată, România s-a situat pe locul I in lume, performanţă pe care n-au reuşit-o decit luptătorii cîtorva ţări de-a lungul anilor. In fine, personal, în '78 am avut şi satisfacţia de a fi ales vicepreşedinte al forului internaţional F.I.L.A. In acest an voi fi, împreună cu apropiaţii mei colaboratori Ion Cernea, Nicolae Pavel, Simion Popescu, dr. Nicolae Ploeşteanu şi cu toţi sportivii din lot, cu gîndul la Jocurile Olimpice şi cu ochii la campionatele europene de la Bucureşti şi la cele mondiale din S.U.A. Doresc din toată inima ca înainte de a fi Întoarse ultimele file ale calendarului 1979 să putem împleti o altă cunună de lauri, cel puţin la fel de frumoasă ca aceasta de acum. ION CORNEANU antrenor emerit, antrenorul principal al lotului de lupte greco-romane SPORTUL CONSTANŢEAN (Urmare din pag. 1) Politic Executiv al C.C. al P.C.R., intensificînd munca de atragere a tineretului, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului, de depistare a talentelor capabile să ridice pe noi trepte sportul românesc de performanţă. In acest cadru, vom acorda o atenţie specială pregătirii sportivilor constănţeni de mare performanţă, pentru ca la cele 10 medalii cucerite la campionatele europene şi mondiale din anul 1978 să se adauge alte medalii preţioase la europenele şi mondialele de lupte grecoromane şi la mondialele de scrimă din acest an. De asemenea, între sarcinile noastre prioritare se află pregătirea superioară a celor 35 de sportivi nominalizaţi în loturile olimpice, pe care îi dorim, sa atingă nivelul exigenţelor actuale, astfel ca să merite marea cinste patriotică de a reprezenta România socialistă la J.O. din 1980. O zi prin citeva magazine cu articole sportive DACĂ MOŞ GERILĂ N-A ADUS SCHIURI ŞI SĂNIUŢE... Suntem în plin sezon de iarnă şi arât normal ca în magazinele cu articole sportive cumpărătorii să găsească din belşug ceea ce caută. Aşadar, la drum pe traseele unităţilor comerciale, pentru a vedea în ce măsură satisfac ele pe amatorii sporturilor de iarnă. Tîrgovişte : CEI MAI MICI SPORTIVI, NEGLIJAŢI ! Doi băieţi, elevi de şcoală generală, aflaţi în vacanţă, se interesau cu timiditate de o săniuţă pliantă la magazinul Mondial „Motovelo“. Răspunsul vânzătorului a venit repede. »»Momentan nu mai avem nici un tip. Mai încercaţi“. Stăm de vorbă cu gestionarul Ion Dogaru care ne explică, cu regret un glas, că au avut toate tipurile de săniuţe, dar s-au vindut „ca pîinea caldă şi, din păcate, nici un depozit nu mai există. Ne-am continuat drumul la magazinul „Sport“ nr. 33, unde ne-am interesat, in numele micilor sportivi, de o serie de articole. „Am vrea treninguri din bumbac sau supraelastice de la nr. 32 la 40...“, „Lipsesc !“. „Dar, bocanci de schi pentru copii „Nu avem !“ „Daţi-ne atunci un hanorac şi o pereche de ghete de patinaj nr. 20 sau 21...“ Aşteptăm să ne sosească... Am plecat dezolaţi, întrebarea cu treningurile am repetat-o la raionul cu articole de sport al modernului magazin universal „Muntenia“. „Degeaba vă miraţi, ne-a răspuns gestionara Lidia Turnescu. Cam de mult nu am primit aşa ceva“. Normal a fost ca succintul nostru sondaj să aibă ca punct final şi explicaţiile I.C.R.T.I. şi I.C.R.M. Ploieşti, care au obligaţia asigurării fondului de marfă amintitelor unităţi comerciale. Directorul adjunct al I.C.R.T.I., Ion Corodeanu, ne-a informat că întreprinderea de tricotaje Caracal şi C.I.C. Bucureşti nu şi-au onorat contractele de treninguri şi tricouri, iar I.P.M. Sport Reghin are însemnate restanţe în livrarea bocancilor de schi şi a ghetelor de patine. Cit priveşte săniuţele şi schiurile, tovarăşul Ion Vladuţiu, director adjunct al I.C.R.M., ne-a spus că întreprinderile „Emailul roşu“ din Mediaş şi „Bucium“ din Iaşi nu au respectat contractele încheiate, avînd o restanţă de 804 şi, respectiv, 460 săniuţe. La ultima inbocanci de schi nr. l—23,5, pantof de tenis pentru copii pinâ la 13 ani, hanorace îmblănite sau pantaloni pană de schi... „Asemenea articole primim In cantităţi Insuficiente de la bazele noastre de aprovizionare si de aceea ele nu se găsesc“. Ploieşti: CIND RESPONSABILII AU MAI MULT SPIRIT DE INIŢIATIVA Principalele magazine din Ploieşti „Casa comercială sport-turism" (responsabil Gheorghe Intervenţie, conducerile întreprinderilor menţionate au promis ferm că, în cîteva zile, săniuţele vor fi expediate la Ploieşti. In legătură cu schiurile, I.C.R.M. a repartizat o cotă mai mare la Buşteni şi Sinaia, însă nici I.P.L. Reghin nu a satisfăcut integral cererile. In stoc se mai află cîteva sute de schiuri care vor fi repartizate imediat magazinelor. Motive şi... motive. Unii fac promisiuni ferme, alţii nu răspund deloc la cerinţele magazinelor, în timp ce amatorii sporturilor de iarnă caută cu luminarea articolele mult dorite. De ce nu vă îndepliniţi sarcinile asumate in perioada contractărilor, tovarăşi furnizori ? Traian IOANIJESCU pa) şi „Sport-metal“ (Gherghina Mihăilă) sunt, în general, bine aprovizionate. Oamenii de iniţiativă, şefii unităţilor respective nu stau cu mlinile in sin şi se deplasează adesea la bazele de aprovizionare din Bucureşti, Reghin şi alte localităţi unde se află producătorii diverselor sortimente de echipament si alte materiale solicitate de piaţă şi inexistente în depozitele I.C.R.T.L I.C.R.M. Ploieşti. »»Zilele trecute, ne spunea tovarăşul Gh. Jipa, am făcut o comandă de şapte articole la I.c.R.T.L şi am primit doar două. Dacă vrei, găseşti totuşi soluţii pentru a mulţumi clientela şi, bineînţeles, pentru a Îndeplini planul de desfacere“. IN LOC DE CONCLUZII Cîmpina : NICI UN FEL DE SCHIURI IN RAFTURI In ziua cînd am vizitat magazinul „Sport“ nr. 113 din Cîmpina, cei care căutau schiuri erau invitaţi cu amabilitate să mai încerce... Răspuns evaziv. De asemenea, lipsesc treningurile pentru copii intre nr. 34—30, IN LUPTA PENTRU CONSOLIDAREA PRESIlajULUI (Urmare din pag. 1) 1978. La baza acestor succese stau, în primul rlnd, condiţiile tot mai bune de pregătire de care ne bucurăm şi care au făcut posibilă şi afirmarea puternică în arena internaţională a elementelor tinere talentate. Anul 1979 este anul întrecerii supreme în tenisul de masă, campionatele mondiale vor avea loc la sfîrşitul lunii aprilie, la Phenian. încă de pe acum am intensificat pregătirile pentru că, într-o formaţie care se anunţă mai puternică decît la ediţia precedentă, dorim fierbinte să consolidăm în continuare prestigiul tenisului de masă românesc. UN FILM DESPRE „RALIUL DUNĂRII '78“ In preajma neauiţiruirii „leahului uimirii“ — desfăşurat în ţara noastră în taina luiie — pe adresa Federaţiei române de automobilism şi karting , sosit o scrisoare prin care Urma engleză „Castrol“ solicita permisiunea să realizeze un film al acestei competiţii automobilistice Internaţionale înscrise in „Turul Europei“. I-am văzut pe operatorii englezi in timpul desfăşurării cursei, pretutindeni, pe traseu, lucind cu sirg, preocupaţi deopotrivă «Ut de Întrecerile care angrenaseră la start automobili«« din peste 10 ţân, cit şi de a reţine pe peliculă frumuseţea locurilor prin care treceau. Ne amintim de pildă, că i -am aflat la un moment dat într-un arbore Înalt, câutind unghiurile cele mai potrivite pentru a „prinde frumoasa minostire Curtea de Ar-Zilele trecute am fost Invitaţi in Capitală, să vizionăm tumul realizat O surpriză, trebuie s-o spunem de la bun început, dintre cele mai plăcute. In principal evident, a fost prezentat concursul, cu întrecerile sale spectaculoase din probele speciale pe serpentine, cu străbaterea unor porţiuni grele de drumuri alese In mod special de organizatori. Realizatorii n-au omis Insă frumuseţile patriei noastre, portul localnicilor, folclorul românesc, reuşind un Ulm sportiv-turistic apreciabil. Peter O’Brien , care răspunde de competiţii sportive în cadrul firmei „Castrol“ de fapt, conducătorul echipei de filmare , mulţumind pentru sprijinul acordat, preciza că filmul va fi proiectat în 1979 la cursele automobilistice unde va fi prezentă firma „Castrol“ (printre care şi „Raliul Monte Carlo“) în Europa şi Asia, Modesto FERRARINI la Pucioasa şi Fieni ŞAHUL ŞI TENISUL DE MASĂ„MATERII OBLIGATORII“ ÎN VACANŢA DE IARNĂ Un scurt popas la Pucioasa, oraş dimboviţean, cunoscută staţiune balneară. Ţinta vizitei noastre : Consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport. Scopul : să aflăm ce s-a prevăzut, pe plan sportiv, pentru elevi, in timpul vacanţei. Ni s-a prezentat de către tovarăşul Mihai Ion, prim-vicepreşedintele consiliului, un plan in care figurau, la loc de frunte, concursuri de schi şi săniuţe, un „festival al zăpezii", concursuri de patinaj. Din păcate, planul nu putea fi îndeplinit. Motivul ? Exista un mare absent : zăpada. Cit despre patinoare naturale, nici nu putea fi vorba, de vreme ce termometrele arătau doar... plusuri. Situaţia nu i-a descurajat pe cei chemaţi să organizeze vacanţa elevilor. — Prevăzînd blîndeţea iernii, care de cîţiva ani nu prea a adus zăpadă pe meleagurile noastre, am organizat şi alte acţiuni sportive , ne-a informat tovarăşul Mihai Ion. Aş vrea, în primul rînd, să vă vorbesc despre rolul deosebit care îl joacă, în acest an la Pucioasa, ca şi la Fieni, „Cluburile de vacanţă“. Am aşteptat explicaţiile necesare, „ împreună cu Consiliul orăşenesc al organizaţiei pionierilor, am hotărît ca în această vacanţă TOŢI elevii din oraşele Pucioasa şi Fieni să înveţe să joace şah şi tenis de masă. Pentru atingerea acestui scop, în cadrul „Cluburilor de vacanţă“, fiecare şcoală a pus la dispoziţie cîte două clase : una pentru şah, iar alta pentru tenis de masă. Invaţarea se face nori-stop, pentru fiecare ramură sportivă existind, permanent, cîte un profesor care dă lecţiile necesare. Cred că nu e cazul să amintesc că în cadrul etapei de iamă a „Daciadei“ atît tenisul de masă cît şi şahul sunt „materii de bază“ pentru elevii noştri. Sperăm că prin această acţiune să realizăm încă în această etapă o bază de masă la aceste două sporturi şi rezultate care să ne poarte spre virful clasamentului la „Daciada de Iarnă din cadrul judeţul nostru. Sever NORAN P.S. — Intre timp a venit şi zăpada. Prilej pentru reconsiderarea şi îmbogăţirea adecvată a activităţilor sportive de vacanţă. ÎN INIMA B (Urmare din pag. 1) veritabilă lecţie de balet, cu veritabile soliste : Nadia Comăneci, Emilia Eberle şi Marilena Vlădărău, urmărite ca adevărate modele de celelalte sportive. Este evident, gimnastele participă cu mărturisită satisfacţie la acest prolog al activităţii zilnice, încheiat, de regulă, cu un „număr“ de autentic spectacol sportiv, in care toate cele 10 sportive işi etalează din plin calităţile de... dansatoare. Atit de agreabil şi de plăcut ochiului este acest antrenament de dimineaţă incit nici nu ne dăm seama cit de repede s-a scurs timpul afectat pregătirii artistice. După micul dejun urmează o pauză de 15—20 minute, necesară pentru „echiparea de iarnă“ a fetelor, căci programul va continua cu momentul doi, cea mai plăcută activitate, aici, la Piatra Arsă. Sunt lecţiile de schi, organizate cu tot dichisul, şi la care iau parte, cu multă plăcere, toate gimnastele din lot, chiar dacă gradul de însuşire a alunecării pe schiuri este diferit. In timp ce Marta şi Béla Karoly se lansează pe pîrtie chiar din virful pantei, Nadia Comăneci şi Marilena Neacşu, sportivele cu cele mai avansate cunoştinţe in materie de schi, işi urmează îndeaproape profesorii. Toată lumea este veselă, chiar şi atunci cind, in ultimă instanţă, mai vin şi... căderi. Un singur regret : absenţa unui teleschi, care să uşureze urcuşul, căci, din această cauză, in fiecare dimineaţă nu pot avea loc mai mult de 4—5 coboriri. Fetele îmbujorate ale sportivelor sunt cea mai elocventă dovadă a eficienţei acestei activităţi, pe care antrenorii Marta şi Bela Karoly o introduc constant in preocupările de iarnă ale elevelor lor Masa de prinz şi somnul de după-amiază urmează firesc, continuate de momentul trei, antrenamentul de trei ore în sala de sport la paralele şi la cele trei bire aduse cu multe eforturi tocmai de la Deva. Marta Karoly preia grupa de la biră, alcătuită din Dumitriţa Turner, Melita Ruhn, Marilena Neacşu, Marilena Vlădărău şi Viorica Gyüre, in timp ce Bela Karoly supraveghează antrenamentul de la paralele, la care participă celelalte cinci gimnaste prezente aici : Nadia Comăneci, Emilia Eberle, Rodica Dunca, Anca Kiss şi Claudia Dragomir. Evident, este vorba, mai mult, de o pregătire generală, dar se încearcă şi elemente din viitoarele exerciţii ale gimnastelor noastre fruntaşe. Fiecare dintre sportive execută un anume element, fie la blină, fie la paralele, cei doi antrenori, ajutaţi de Pojar Geza, corectind, exemplificînd, îmbunătăţind mişcările gimnastelor. După o oră, se efectuează ,,schimbul", cele două grupe inversind aparatele. La capătul celor trei ore de activitate intensă — o scurtă şi ■ concisă analiză, cu observaţii individuale pentru fiecare gimnastă, cu indicaţii precise asupra capitolelor pe care va trebui să se puna aacerdut in viitoarea şedinţă de antrenament. „Sunt extrem de bucuros — ne spune antrenorul Bela Karoly — pentru ceea ce am realizat aici. Am convingerea că e o etapă importantă in pregătirea viitoarelor mari examene Internaţionale, îndeosebi Campionatele europene din Danemarca şi cele mondiale, din Statele Unite, din decembrie, într-adevăr, este numai o primă etapă care va fi urmată de altele, mai dificile, cu un program lung, ambiţios, care trebuie îndeplinit in întregime de către sportivele noastre pentru a putea culege noi lauri in 1979. © PRIMUL SPORTIV al JudeţulUi Braşov pe 1978 a fost declarat popicarul Iosif Tismănar (Rulmentul), cîştigător a trei medalii la C.M de la Lucerna, două de aur şi una de argint. © CEA DE A IV-a EDIŢIE a concursului „Cea mai frumoasă bază sportivă**, „Cea mai bogată activitate sportivă de masă“ - Iniţiat de Comitetul judeţean U.T.C. Galaţi , a revenit pe '78 Liceului industrial nr. 2 Tecuci şi, respectiv, Liceului sanitar Galaţi. LA I.T.I.A. BUCUREŞTI, in ciuda specificului de producţie, oamenii muncii găsesc timp şi pentru sport. Aici se desfăşoară un campionat al asociaţiei la tenis de masă cu zeci de concurenţi, dintre care şeful de coloană T. Pavel, impiegatul de mişcare I. Gabriel şi electricianul-auto C. Sebastian au fost cei mai buni ei urmînd să concureze în campionatul sectorului 7. Echipa de fotbal I.T.I.A. a terminat turul campionatului pe sector pe locul 6, dar nu de mult ea a susţinut un amical cu Rapid, încasările fiind folosite de comitetii sindicatului pentru organizareaPomului de iarnă". „ IN EDIŢIA DE IARNA a competiţiei naţionale ,„Daciada", în oraşul Titu sunt angrenaţi în confruntările de şah şi tenis de masă pest 1000 de elevi. PE PATINOARUL artifical din Ploieşti a avut loc un concurs de viteză în cadrulFestivalului sportului pionieresc". Dintre cei 120 de patinatori s-au remarcat Mihaela Pereş (Sc. gen. 3), Francisca Petcu şi Ştefan Albu (Sc. gen. 4), Angi Mateescu (Sc. gen. 25) şi Marian Ţigău (Lic. „Mihai Viteazul“ ) MIHAI CORNEL (Unirea Tricolor Bucureşti) a cîştigat campionatul de şah al judeţului Ilfov, iar pe locurile 2-3 s-au clasat Gheorghe Ioan şi Ioan Kran (Unirea Bolintin Vale). O TINARA ASOCIAŢIE SPORTIVA Lemnarul Sighişoara care funcționează pe linga noua fabrică de mobilă, modela rezultate notabile In activitatea de masă Astfel. 260 de tineri şi vîrstnici s-a.. bbfut la ’ah' 2.35 Io popice Şi '25 tan.s de masă d in cadrul etape, de larnă a „Daciadei". Recent o,ci, a luat flintă Și o, «tab.“ de vo^'Pentru .sezonul alb s-au pregătit Ar, de perechi de schiuri. 1 cooperativa bucureşteaNA Electrobobinolul (preşedinte „ Rută) se poate mlndri sl log. ( Ruta) 5 ivitate snort.. ca o frumoasă de |ub|t|r| „ va Aproape au luat parte sportului de al Docodei, «hi. la întrecerile •• pele de handbal, fotbal şi volei participînd la numeroase întreceri. In toamna anului trecut, cooperatorii şi-au amenajat o minibază sportivă compusă din terenul de handbal, tenis (2) şi vole . TURUL CAMPIONATULUI de baschet al oraşului Sf Gheorghe, la car s-au întrecut şase echipe, a fost cîştigat de formaţia Carpaţi (10 p — coşaveraj 260—207). Cosgeterul sezonului de toamnă a fost Pitbath — 82 p. © ŞCOLILE GENERALE BAIMARENE constituie, cum e şi firesc, pepiniera activităţii de performanţă da o serie de ramuri sportive la care Baia Mare a progresat serios in ultimul timp. Astfel, la notaţie sunt nelipsiţi elev şcolilor nr 4, 6, 8, 14, 15 şi 19, Ier la fotbal şi volei cei de la nr. 12 şi 15. LA DINAMO BRĂILA s-a amenajat recent un club dotat cu 8 mese de şah şi două de tenis. Inaugurarea a prilejuit un reuşit concurs, sub egide „Daciadei", cîştigat de Torţa (la şah) şi Gh.Cioranu (la ping-pong). © GIMNASTELE Marilena Neacşu şi Angela Bretu — ambee de la Clubul sportiv şcol - ocupă locurile 1-2 pe lista de onoare a sportivilor judeţului Sibiu pe 1978. Relatat de la : C. Gruia, T. Siriopol, W. Boning, M. Avanu, F. Albu, D. Moraru-Slîvna, I. Turjan, S. Nicolae, Gh. Briotu, V. Săsaranu Tr. Enache și I. lonescu Retrasufectiva Diviziei A 117. CHIMIA RM. VILCEA: 13 PUNCTE, 16 GOLURI ŞI 19... CARTONAŞE Chimia Rm. Vâlcea este singura dintre promovatele sezonului trecut care s-a cantonat, conform uzanţelor, în zona care frige, a retrogradării. Adevărul este că ea nici nu venise în prima divizie cu faima unei tactici speciale, ca F.C. Baia Mare, sau cu aureola unei victorii directe asupra unui adversar mai înverşunat, cum făcuse Gloria Buzău cu F.C.M. Galaţi, după un duel lung şi greu. Se ştia despre Chimia doar că nu lasă nici o speranţă partenerilor pe stadionul din Zăvoi, că mai are un efectiv numai patru jucători (Lepădatu, Pintilie, Cincă, C. Nicolae) din promoţia care a evoluat în 1975 in Divizia A, că restul „trupei“ este completat de fotbalişti cu oarecare trecut, cum ar fi Savu şi G. Stan, de alţii care îşi rataseră şansa în Giuleşti (Roşea, Iordan, Stanca) şi de un tehnician care a înflorit peste noapte (Carabageac). Se mai ştia că la conducerea tehnică a lotului se aflau doi antrenori tineri, energici, ambiţioşi, despărţiţi de puţină vreme de ghetele cu crampoane : Marcel Pigulea, un fel de lider al candidaţilor la examenele şcolii de antrenori, şi Dumitru unor rezultate modeste. Doar trei victorii — cu S.C. Bacău, F.C. Bihor şi Universitatea Craiova — au fost intruciiva compensate cu cele patru puncte dobîndite in deplasare pierdut un coordonator), socotelile optimiste ale băieţilor („In A se joacă mai... fair-play, eşti lăsat să primeşti mingea“) s-au spulberat, căci dacă se primeşte mingea mai uşor, odată pierdută, o recuperezi mai greu, adversarul înarmat tehnic şi tactic ştiind şi ce să facă cu ea. Se mai speră in tabăra Chimiei. Vîlcenii par pregătiti să-şi tămăduiască rănile, după experienţa unei jumătăţi de campionat, prin readucerea portarului Stana, prin revenirea la forma maximă a lui Carabageac, prin închegarea formulei de echipă şi printr-o omogenizare morală, fiindcă se aud voci care afirmă că jucătorii nu sunt deocamdată prieteni între ei In afara stadionului, se consideră că marea bătălie pentru rămînerea în Divizia A poate să reușească. Depinde in primul rînd de Chimia ca speranța ei să devină realitate. , Ion CUPEN BILANTUL TURULUI: 17 4 5 8 16-31 s 13puncte ©Puncte realizate : 139 acasă + 4 l" deplasare - victorie cu Olimpia și cite un punct cu Steaua și Gloria) 1 procentaj : 38,2 la sută. © Golgeterul echipei : Coca — 5 goluri. © Cartonase roşii : Basno (etapa a 18-a). © Cartonase galbene : 19 — cele mai multe : Basno, Cined si Pustiie, cîte 3. • Jucători folosiți : 18 — Stanca (17 meciuri — media notelor : 6,41), Tereșpan (17 — 6,11), Coca (17 — 5,82), Savu (16 — 6,62), Carabageac (16 - 6,50), Rosea (14 - 6,43), Iordan (16 - 6,18), Cincă (16 - 6,13) Lepădatu (15 - 6,06), Basno (14 - 6,00), Pintilie (14 - 5,92), C Nicolae (14 - 5,81), G. Stan (11- 6,00), Vergu (8 - 5,40), Pavel (4 - 6,50), Fl. Răducanu (3 — a totalizat 19 minute, nu a primit nici o notă), Barbut (1 - 7,00), Negrea (1 - 6,00). © Media notelor echipei : 6,18 (6,23 acasă, 6,13 In deplasare). — 2—1 la Satu Mare, 1—1 la Steaua și Gloria. Dar cele 7 puncte pierdute pe teren propriu au grevat hotărîtor acumulările Chimiei Rm. Vîlcea. Doar buna pregătire fizică nu s-a dovedit suficientă. Ce s-a luat pe mere s-a dat pe pere (ciștigîndu-se un „libero“, s-a Pintilie, Savu și G. Stan fin alb) rezistă atacului lui Fl. Marin și Zahiu, intr-unui din meciurile bune ale Chimiei, 1-1 cu Steaua, la Bucureşti. Foto : I. MIHAICA Ştefan, despre care Mateianu spunea, recent, ducînd un deget la frunte, că „a fost jucătorul cel mai cerebral cu care am lucrat vreodată“, ceea ce poate fi o bună recomandare pentru un antrenor, la debut. Cei care au subminat, însă, posibilităţile echipei au fost jucătorii înşişi, care au tratat superficial perioada pregătirii precompetiţionale. Basno, Coca, Roşca şi Iordan au fost surprinşi la ceasuri tîrzii de noapte încâlcind rigorile antrenamentului invizibil , un spirit de automulţumire domnea nestingherit în pofida atenţionării antrenorilor („Fiţi atenţi, nu puneţi semnul egal între A şi B, căci s-ar putea ca din vînători, ce vă pretindeţi, să deveniţi iepuraşi !“). La toate acestea să adăugăm şi tributul pe care Carabageac şi Stanca l-au plătit unor accidentări care i-au ţinut departe de terenul de antrenament. Un lot sărac (doar 13 jucători rulaţi cu adevărat), o slabă receptivitate la indicaţiile tactice (în meciurile cu F.C Argeş, A.R.A., C.S Tîrgovişte, echipa vîlceană, naivă, într-o ofensivă precipitată, a primit goluri în ultimele minute, după ce avea victoria în buzunar), forma slabă a portarilor şi a golgeterului din R. Stanca, o oarecare derută pe banca conducerii tehnice (s-a restructurat din mers formula de echipă, coordonatorul Savu fiind desemnat pe un post cu caracteristici contrare, „libero“) au contribuit, toate, la obţinerea Radiografia tricourilor 7-7 1 .MIJLOCAŞII DE ACOPERIRE“? DEOCAMDATĂ, ClTEVA PROMISIUNI... Pentru astăzi, o evaluare a „mijlocaşilor de acoperire". Jucători care, datorită marelui lor travaliu, trebuie să aibă adevăraţi „plămini de oţel“. Mai întâi să încercăm o primă punere în temă: este cumva vorba de o „distribuţie nouă“ ? Nicidecum, răspunde, de exemplu, fostul internaţional dinamovist Valeria Călinoiu, mijlocaş de meserie.»Cu 20 de ani in urmă, cînd fotbalul nu era inundat de sisteme şi aşezări, eu şi alţii din generaţia mea făceam în mod obişnuit această muncă „de Sisif“). CLASAMENTUL PE BAZA MEDIEI NOTELOR ACORDATE DE CRONICARII NOȘTRI 1. FURNICA (C. S. Tîrgovişte) 6,81 ; 2 SCHEPP (U.T.A.) 6,76 ; 3. AUGUSTIN (Dinamo) 6,62 ; 4. KOLLER (F. C. Baia Mare) 6,60 ; 5. ANGELESCU (Corvinul) 6,57 ; 6. Cărpuci (S. C. Bacău) 6,50 ; 7. Geolgău (Univ. Craiova) 6,44; 8. Bărbulescu (F. C. Argeş) ; 9. T. Stoica (Steaua) 6,43 ; 10. C. lonescu (Polit. Iaşi) 6,27 ; 11. Dumiriu IV (Corvinul) 6,25 ; 12. Iordan (Chimia Rm. Vîlcea) 6,18 ; 13. Roşea (Poli Timişoara) 6,12 ; 14 Rozeşan (A.S.A.) 6,08 ; 15. Toma I (Gloria Buzău) 6,07 ; 16—17. M. Marian (F. C. Bihor) şi Tr. Stoica (Jiu!) 6,06 ; 18. Munteanu (Sportul studenţesc) 6,00; 19. Şerbănică (Sportul studenţesc) 5,90 ; 20 Sabou (Olimpia) 5,88 ; 21. Donose (Univ. Craiova) 5,85 ; 22. Chivescu (F. C. Argeş) 5,84. Admitem Insă o perfecţionare a postului, o mai mare încărcătură cu sarcini a acestuia. A doua punere în temă: ce calităţi trebuie să aibă un astfel de mijlocaş, cu ce să fie el înzestrat ? Cu multe ar răspunde azi un Dumitru, un Dinu şi alţi mijlocaşi de marcă, cu o mare capacitate de efort, cu multiple mijloace de exprimare simple, dar nu simpliste, o bună precizie a şutului la poartă, cu spirit de anticipaţie etc. Altfel, planurile strategice ale antrenorilor vor rămine doar pe tabla de exerciţii. Parcurgînd lista jucătorilor distribuiţi in astfel de roluri, în turul de campionat consumat, nu puteam fireşte sâ-l găsim pe „mijlocaşul de acoperire“ ideal. Nici n-ar fi fost cu putinţă din moment ce campionatul, prin valoarea lui modestă, lipsită de soluţii mai îndrăzneţe, nu a putut încă să-l... fabrice. Sigur că există în „grupul celor 22“ cîţiva care atrag (deocamdată) atenţia. Cum ar fi Furnică (C. S. Târgovişte), situat în fruntea clasamentului mediei notelor noastre. Poate puţin cam lent, el a dovedit însă destule alte calităţi, a demonstrat că este „tipul jucătorului aplicat“, format la „şcoala disciplinei spartane“ a lui Nicolae Proca. Furnică, dealtfel, are un mare merit în realizările defensivei tîrgoviştene, convertite în goluri puţine primite şi puncte cîştigate afară de echipă. Augustin, Koller, cărpuci, Schepp şi chiar Geolgău completează nucleul promisiunilor. Primii trei vrînd să convingă că mijlocaşii de acoperire nu se... sting şi nici nu trebuie să se stingă în jumătatea de teren proprie, s-au dovedit ofensivi atunci cînd jocul le-a cerut-o. Dinamovistul şi băimăreanul au marcat cîte trei goluri, băcăuanul — patru ! Deşi clasat ceva mai jos, din cauza oscilaţiiilor sale de formă, stelistul Stoica se apropie şi el de cerinţele postului. Ca şi mulţi alţii însă, el mai confundă promptitudinea intervenţiei chiar — subit — din joc. Aceasta este, de fapt, o mare meteahnă a tuturor „mijlocaşilor de acoperire“, şi le mai reproşăm că, de nenumărate ori, supăraţi pe „cei din faţă“, ei devin nedisciplinaţi căutind remarcări inutile, dăunătoare, în preajma careurilor adverse — Donose, aflat în mare scădere, Iordan, Toma I. U. Stoica, Şerbănică, Roşca, Sabou fiind doar cîteva exemple in acest sens. In acest mic inventar am găsit şi mijlocaşi neacomodaţi cu „acoperirea“ sau, de ce să n-o spunem ?, mai puţin înzestraţi. Ei se ştiu şi nu este cazul să-i mai numim. Antrenorii, insă, au datoria să-i şlefuiască pe cei cu calităţi, să înlăture deprinderile greşite ale altora sau să formeze — de ce nu ? — alţi actori pentru aceste roluri. Are nevoie de ei şi echipa naţională. Ce s-ar fi făcut Menotti dacă nu l-ar fi găsit pe Ardiles, omul care, în egală măsură cu Kempes, a determinat marele triumf al argentinienilor . Stelian TRANDAFIRESCU \\\\\\\\\\\\\W^ PREMS3 NUMEROASE ȘI ATRACTIVE, POSIBILITĂȚI MARI DE CÎȘTIG! La 7 ianuarie 1979, TRADITIONALA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A NOULUI AN oferă participanţilor o bogată gamă de premii şi anume : O AUTOTURISME „Dacia 1300“ si „Skoda 195 L“. • EXCURSII in U.R.S.S. R P. Bulgaria—Grecia sau R. D. Germană. 0 CIŞTIGURI IN NUMERAR de valori fixe şi variabile. Se efectuează 13 EXTRAGERI in 4 FAZE ! Aşadar, ŞANSE MULTIPLE de a obţine unul sau mai multe dintre aceste valoroase premii. PARTICIPAREA se face pe bilete de 6, 15 şi 25 lei varianta simplă. Biletele de 25 lei PARTICIPA LA TOATE TRAGERILE ! Se participă şi pe bilete completate cu variante combinate sau combinaţii „cap de pod“ achitate 190% sau 25% care pot aduce importante SUITE DE PREMII Cîştigurile se acordă in cadrul a 20 de categorii. MAI MULTE BILETE — MAI MULTE ŞANSE DE A CÎŞTIGA ! Vreţi să vă număraţi printre primii mari cişligatori ai noului an ! PROCURATIVA din TIMP BILETELE, pe care le puteţi cumpăra pînă simbăta 6 ianuarie 1979. La AGENŢIILE LOTO-PRONOSPORT din întreaga ţară puteţi obţine toate informaţiile necesare, precum şi prospectul privind TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A NOULUI AN. Astăzi Începe consfătuirea tehnicienilor fotbalului ANTRENORI AVEŢI CUVÍNTUL! Astăzi, La ora 9, începe consfătuirea devenită tradiţională a antrenorilor divizionari a şi B, însoţiţi de conducătorii cluburilor. Spunem tradiţională, fără să evităm şi epitetul de rutină, care a caracterizat multe din consfătuirile de început de an ale anilor trecuţi. In majoritatea cazurilor, aceste consfatuiri ale fotbalului ne-au oferit paradoxul unui plus de interes pe culoare, în pauze, care compensa desfăşurarea in general formală a analizei, urmată de discuţii. În majoritatea cazurilor, antrenorii şi conducătorii Lasă impresia că ştiu dinainte cam ce se va discuta, că ştiu ce va cuprinde analiza, cu procentajul clasic de plusuri şi minusuri, cu micile exemple clasice de reuşite şi nerealizări. Se simte în general în sala consfătuirii o atitudine de Superioritate faţă de fazele referatului, pentru ca în partea a doua dezbaterile să se abată Întotdeauna de la subiect, ele deviind în general spre eternul „cal de bătaie“ al arbitrajului, spre activitatea insuficientă a centrului de juniori, spre jocul mult prea tare al gazdelor etc. etc Intre timp, în pauze, discuţiile sunt mult mai picante, vorbitorii sunt mult mai combativi faţă de sugestiile tehnicotactice cuprinse in analiză, jucătorii de la loturi nu mai revin „într-o perfectă stare de pregătire“, ş.a.m.d., ş.a.m.d. La startul acestei noi consfătuiri, sperăm că acest mare efort organizatoric va face ca discuţiile vii de pe culoar să pătrundă in sală, astfel incit cela două zile de lucru să merite deplasarea a 100 de oameni in miez de iarnă. Antrenorii noştri au prilejul de a ne convinge că mult aşteptata prezentare a concepţiei de joc moderne, care se va face în ziua a doua, este de fapt emanaţia contribuţiei muncii lor, adică o teoretizare lucidă a practicii şi nu o fantezie de moment, rod al combinării mai multor influenţe de conjunctură. Aceste două zile oferă, de pe acum, numeroase subiecte de discuţie. Dacă aceste subiecte vor fi supuse dezbaterii cu puterea angajamentului pe care antrenorii îl cer mereu jucătorilor lor, lumea fotbalului nostru nu va avea decît de cîştigat. In cadrul acestei conferinţe nu se poate evita dezbaterea „cazului F. C. Baia Mare“, cu plusurile şi minusurile sale, tratate (bineinteles) cu obiectivitatea necesară şi cu argumentaţia tehnică la fel de indispensabilă. Toată lumea ştie că Proca nu este un mare vorbitor, dar toţi antrenorii trebuie să-l asalteze pe antrenorul tirgoviştean cu întrebări din care să rezulte cum a reuşit această echipă să ajungă în zona iul +2, adică în zona fruntaşelor. Un subiect foarte interesant este acela care ar face demarcaţia între Politehnica lui Oana şi cea a lui Antohi. La fel de interesantă ar fi întrebarea pusă direct Corvinului din Hunedoara în legătură cu utilitatea (sau inutilitatea) masivului import de foşti jucători, faţă în faţă cu emulaţia produsă de promovarea curajoasă a unor tineri. Cuvîntul deschis al lui Emerich Jenei, care a străbătut în numai cîteva luni drumul de la cîştigător de campionat la cel de deţinător al lanternei, ar fi de asemenea plin de interes. Şi spunând asta, nu ne gîndim nici pe departe la blamarea unui antrenor care, deocamdată, este cel care a condus Steaua la victorie, lucru pe care alţii nu l-au reuşit. Nu mai puţin productivă ar fi şi paralela pe care Constantin ar face-o între activitatea sa la Bacău, la Galaţi şi la Steaua, pentru ca audienţii să intuiască încă o dacă unde se termină responsabilitatea antrenorului şi umde începe cea a jucătorilor Am dat doar citeva exemple de teme cu convingerea că n-am oferit decit un breviar al discuţiilor posibile. Să mai adăugăm şi faptul că înscrierea curajoasă a antrenorilor la discutarea concepţiei de joc moderne ar putea face ca amendamentele (cit mai numeroase) să confirme ideea că drumul de la particular la general este cel care decide. Sigur că nu ne putem aştepta în două zile la o sinteză a tuturor particularităţilor tehnico tactice ale fotbalului nostru, astfel încit ideea de joc cea mai productivă să apară ca un deus ex machina, dar consfătuirea care începe astăzi în Capitală ar putea să se constituie, pentru viitor într-o sesiune de comunicări din care să se nască odată şi odată mult aşteptatul stil de joc caracteristic fotbalului românesc. Antrenorii noştri, care privesc deseori cu superioritate aceste încercări de sinteză, trebuie să-şi asume, în sfîrşit, obligaţia de a face istoria fotbalului. Ioan CHIRILĂ LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ Mline, 5 ianuarie 1979. PRIMA TRAGERE OBIŞNUITĂ LOTO DIN ACEST AN Tragerile săptămînale LOTO îşi confirmă cu regularitate atractivitatea. Astfel, în luna decembrie 1978 au fost atribuite nu mai puţin de ŞAPTE AUTOTURISME „Dacia 1300“, dintre care patru la o singură tragere, respectiv la cea din 15 decembrie, cîştigate de: Galer Ionel (Brăila), Dragomir Mircea (Caraş-Severin), Luban Mihai (Negreşti, jud. Satu Mare) şi Tarţa Iuliu (Bucureşti); ceilalţi fericiţi cîştigători au fost Melinceanu Sterian (Huşi) la tragerea din 1 decembrie, Ciotic Lenuţa (Năvodari, jud. Constanţa) la tragerea din 8 decembrie şi Lăculeanu Floarea (Bucureşti) la tragerea din 22 decembrie. Este de menţionat că cinci din cele şapte autoturisme au fost obţinute pe bilete achitate 25%. Dacă la acest bilanţ adăugăm şi faptul că tragerea de mîine beneficiază de importantul report de 412.196 lei. este de la sine înţeles că participanţii la această tragere au şanse sporite de a se număra printre primii mari cîştigători ai noului an. Nu uitaţi: ASTAZI ESTE ULTIMA ZI DE PARTICIPARE LA ATRACTIVA TRAGERE LOTO DE MllNE, 5 IANUARIE 1979 ! MAI MULTE BILETE — MAI MULTE ȘANSE DE CÎŞTIG ! CÎȘTIGÎIF.NI.F TRAGERII PRONOEXPRES DIN 27 DECEMBRIE 1978 Categoria 2 : 1 variantă 100% a 23.044 Iei și 4 variante 25% a 5.761 lei ; Categoria 3 : 20,50 a 2.218 lei ; Categoria 4 : 128,75 a 358 lei ; Categoria 5 : 212,75 a 217 lei ; Categoria 6 : 7.474,50 a 40 lei ; Categoria 7 : 221,75 a 200 lei ; Categoria 8 : 3.774,50 a 40 lei. Report categoria 1: 279.760 lei.