Sportul, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9057-9080)
1979-01-05 / nr. 9058
ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT | ANUL XXXV - Nr. 9058 | 4 PAGINI - 30 BANI | Vineri 5 ianuarie 1979 | LA CĂLĂRAŞI, DINTR-O SIMPLĂ ÎNTÎMPLARE DE DUMINICĂ, SPORTUL A DEVENIT O OBIŞNUINŢĂ ZILNICĂ Istoria sportivă a Călăraşului a început cu adevărat acum vreo 10 ani. Sigur, nu de la zero. Călăraşul a iubit dintotdeauna sportul şi nici nu se putea altfel, de vreme ce pe la poarta casei lui unduieşte maiestuos, de veacuri, valul Borcei dunărene. Călărăşenii sînt înotători buni şi încă şi mai buni vîslaşi. Le-a plăcut natura, aerul liber, bucuria de a fi învins anafoarele, ochiurile Înşelătoare de apă. Şi dacă munca acestor oameni puternici s-a împletit, zi de zi, cu apele, nici la odihnă ei nu s-au îndepărtat de Dunăre. A existat o mare tradiţie, iubită şi respectată de mic şi mare, să se participe în fiecare an, de Ziua Marinei, la un vestit concurs de mare fond pe Dunăre, înot, cu plecarea cam din dreptul Ostrovului şi cu sosirea în faţa întregului oraş, adunat ciopot pe maluri. Şi nici nu era greu să se adune tot oraşul, dacă prin „tot oraşul“ I se înţelegeau, prin 1960, pînă I în 20 000 de oameni... „In rest — I ne spunea un călărăşan trecut I binişor de 50 de ani — nu I prea se făcea sport. Adică în I mod organizat. Copiii jucau I „lapte-gros“, aruncau cu tir- 1 şine, pietre de acelea plate, I în zbor de rîndunică pe va-lurile Boreei sau se întreceau I călare „pe cai“, adică unul în I spatele altuia. Iar cei cuteză- I tori se afundau în vîltorile de Ia stăvilar, să caute mrene pe I sub pietre şi ieşeau din I adîncuri cu cite un peşte în I flecară mină şi cu unul între I dinţi“. Acum, Călăraşul l-a format pe cel de-al 8-lea bo Iler al ţării, Vasile Gîrgavu, medaliat cu bronz la C.E. de juniori. In 18 ani, cei „cu buletin de oraş“ s-au dublat. Apoi s-au triplat. Acum, pescarii Boreei celei periculoase sunt oţelari la Combinatul siderurgic ; tinerele satelor din Bărăgan au devenit ţesătoare la întreprinderea locală de confecţii ; cei ce trudeau în arşiţele nesfîrşite manipulează, specialişti fiind, maşinile complicate ale Combinatului de celuloză şi hîrtie. Şi mulţi dintre ei fac sport. Aşa a ajuns mişcarea sportivă dintr-o simplă întîi- Radu TIMOFTE (Continuare in pag 2—3) in Divizia A de handbal feminin RULMENTUL BRAŞOV , TRECUT ŞI DE UNIVERSITATEA BUCUREŞTI! Ieri s-au desfăşurat meciurile etapei a II-a a Diviziei A la handbal feminin. Iată scurte relatări de la partidele care au avut loc : UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — RULMENTUL BRAŞOV 14—16 (7—7). La capătul unui meci extrem de echilibrat, mai ales în repriza secundă, cînd scorul s-a menţinut de şapte ori egal , braşovencele au cîştigat pe merit o partidă pentru care au muncit mult şi au pregătit-o cu minuţiozitate. Din min. 45 (14—14) handbalistele de la Rulmentul s-au detaşat, mai ales datorită lucidităţii şi valorii tehnice a Irenei Oancea. Studentele bucureştence au evoluat mai bine in prima repriză (cînd au şi condus cu 7—3), dar în continuare ele au fost depăşite fără putinţă de replică. Au marcat : Sandu 9, Andronache 3, Caramalău 2 — pentru Universitatea, respectiv Pătruţ 6, Andrei 5, Oancea 3, Radu 1, Rhein 1. Au condus cu mici scăpări C. Cristea şi Gh. Dumitrescu (Constanţa). PROGRESUL BUCUREŞTI — CONFECŢIA BUCUREŞTI 6—7 (4—3). Meci foarte echilibrat, cu goluri puţine, în care ambele formaţii s-au apărat cu precizie şi foarte multă ambiţie. Mai bine în repriza secundă, cind s-au şi detaşat de la 3—4 la 6—4 pentru ele, handbalistele de la Confecţia au obţinut o meritată victorie. Finalul partidei a fost întrucîtva dramatic, Confecţia suportînd numeroase eliminări, de care handbalistele de la Progresul n-au fost capabile să profite. Au marcat : Butan 2, Militaru 1, Mamiaca 1, Popa 1, Ştefan 1 — pentru Progresul, respectiv Eremia 3, Serediuc 2, Crişu 1, G. Constantinescu 1. Au arbitrat Gh. Dumitrescu şi Şt. Georgescu (Bucureşti). Călin ANTONESCU -UNIVERSITATEA TIMIŞOARA — RAPID BUCUREŞTI 18—11 (6—6). Peste 1 000 de spectatori au fost prezenţi în sala „Olimpia“, urmărind un meci în care handbalistele timişorence — după un început cu destule greşeli — au pus stăpînire pe joc, intrecîndu-şi net adversarele. Au marcat : Luţaş 8, Cojocaru 5, Ştefanoviei 2, Popăilă 1, Ghebauera 1, Vişan 1 — pentru Universitatea, respectiv Ignat 5, Moraru 3, Mălai 2, Diţoiu I. Au arbitrat VI. Cojocaru şi C. Ştefănescu (Craiova). (C. CîtEŢU — coresp.). ŞTIINŢA BACAU — HIDROTEHNICA CONSTANŢA 13—8 (6—3). Dorind să aibă o evoluţie bună în faţa spectatorilor proprii, handbalistele de la Ştiinţa au reuşit acest lucru, mai ales după pauză. Ele şi-au creat frumoase faze de atac, pe care le-au fructificat aproape in totalitate, în acelaşi timp închizînd adversarelor toate culoarele prin care acestea ar fi putut marca. Au înscris : Török 8, Andronache 1, Marian 1, Văcari 1, Cătineanu 1, Lupşor 1 — pentru Ştiinţa, respectiv Cotirlă 3, Hobincu 3, Tomescu 1, Lazan 1. Au arbitrat bine P. Cîrligeanu şi Th. Curelea (Bucureşti). (I. IANCU — coresp.). CONSTRUCTORUL BAIA MARE — MUREŞUL TG. MUREŞ 15—11 (5—5). Băimărencele s-au impus într-un final spectaculos, ca urmare a unui joc superior faţă de al adversarelor lor. Au marcat : Bartha 4, Sasu 2, Iacob 2, Carban 2, Feier 2, Macovschi 2, Peci 1 — pentru Constructorul, respectiv Pereş 3, Borgo 3, Gali 2, Chiş 2, Dudaş 1. Au arbitrat : P. Radvani şi A. Kovaci (Cluj- Napoca). (V. SASARANU — coresp.). Caramalău (Universitatea) va înscrie tin gol, dar echipa sa va pierde intilnirea cu Rulmentul Braşov Foto : Dragos NEAGU BOXERII ROMÂNI ÎN ANUL CAMPIONATELOR EUROPENE • 33 de pugilişti selecţionaţi în lot • A fost definitivat colectivul tehnic • Primele antrenamente la Semenic 1979 este anul Campionatelor europene de box. In luna mai, la Köln, in R. F. Germania, cei mai buni pugilişti ai bătrînului continent îşi vor disputa cele 11 centuri puse in joc. Evident, printre aceştia se vor afla şi sportivii români care, la fel ca la atîtea alte ediţii ale Întrecerii, se vor număra printre protagoniştii acestei mari competiţii. Intr-o scurtă discuţie purtată cu secretarul responsabil al federaţiei de specialitate. Dumitru Ciobotaru, am aflat amănunte despre acţiunile întreprinse de F.R.B. în ultima perioadă de timp. Biroul federal a aprobat lotul sportivilor selecţionaţi pentru C.E. In aceste zile ei se află la Semenic, unde urmează un program de pregătire la munte, accentul fiind pus pe I pregătirea fizică la altitudine şi pe forţă, in care... tăiatul lemnelor — exerciţiu specific pentru boxeri — va avea o pondere deosebită. După acest stagiu de antrenamente, lotul I va fi împărţit In mai multe I grupe, care vor participa la I primele turnee de verificare. Astfel, un grup de pugilişti vor fi prezenţi, la sfîrşitul lunii I ianuarie, la două puternice I turnee care se vor desfăşura în Polonia. In februarie, alţi sportivi din lotul reprezentativ vor participa la „Ringul de aur“, prestigios turneu programat la Belgrad. Tot în februarie, la Brăila şi Galaţi, se va disputa turneul pe categorii de greutate, iar în martie, la Bucureşti, testul hotărâtor pentru participarea la campionatele europene: „Centura de aur“. Iată colectivul de antrenori care răspunde de pregătirile sportivilor noştri: Ion Popa, Ion Chiriac, Ion Dumitru, Marin Diaconescu şi Dumitru Gheorghiu. Şi acum, pugiliştii selecţionaţi: Alexandru Turei, Ion Boboc, Vasile Ciobanu (semimuscă), Radu Daniel, Niţă Robu, Gheorghe Govici (muscă), Teodor Dinu, Gheorghe Negoiţă (cocoş), Titi Cercel, Ion Lungu (pană), Dragomir Hie, Iosif Şandor, Paul Căpriceanu (semiuşoară), Simion Cuţov, Carol Hajnal, Mihai Ciubotaru, Gheorghe Kovács (uşoară), Ion Vladimir, Constantin Ghindăoanu, Ştefan Imbre, Cornel Hodut (semimijlocie), Ion Miron, Nicolae Chioveanu (mijlocie mică), Valen- Paul IOVAN (Continuare in pag. 2—3) SIMION CUTOV RADU DANIEL Ieri a început la Bucureşti CONSFĂTUIREA ANTRENORILOR DIVIZIONARI ASIC . In prima zi opt referate au abordat, sub „semnătura'' unor reputaţi sau tineri antrenori, problemele cele mai acute ale instruirii, educaţiei şi activităţii competiţionale Ieri a început la Bucureşti consfătuirea de lucru a antrenorilor din Diviziile A şi B. Au participat — ca invitaţi — conducători de cluburi şi secţii din Diviziile A şi B şi antrenori din Divizia C de la echipele bucureştene. Consfătuirea a fost deschisă de tov. A. Paraschiv, preşedintele F.R.F., care a invitat la o discuţie sinceră, deschisă, concretă asupra problemelor care frămintă fotbalul nostru în vederea îmbunătăţirii nivelului său competiţional Totul, în vederea unei reprezentări pe plan internaţional pe măsura condiţiilor materiale create şi a prestigiului mişcării sportive din ţara noastră. Dimineaţa de ieri a fost rezervată prezentării unor referate de către antrenori din primul şi al doilea eşalon. Toate aceste referate au avut atît un conţinut analitic, cit şi tehnic. Cinci dintre ele au privit problemele de muncă din Divizia A şi trei s-au oprit asupra unor aspecte mai semnificative din viaţa competiţională a Diviziei B. Primul referat, susţinut de antrenorul V. Mateianu, a căutat să dea răspuns la trei întrebări: „ Ce a adus nou F. C. Baia Mare în fotbalul românesc . „Formarea unui lot omogen, valoric şi moral, care să execute o partitură tactică prestabilită de antrenor şi jucători: realizarea unei perfecte unităţi morale, respectarea cu stricteţe a disciplinei în joc şi în viaţa de toate zilele“. 2. Metode şi mijloace de realizare a acestei partituri: „Creşterea nivelului de cunoştinţe teoretice; adaptarea programului de pregătire în funcţie de obţinerea unor acumulări în permanentă creştere; rezolvarea pregătirii fizice prin mijloace tehnico-tactice; exigenţă permanentă şi angajarea totală, sinceră, conştientă a jucătorilor la efort“. 3. Probleme ale generaţiei viitoare. „Plecind de la ideea că tipul fotbalistului român se caracterizează prin indemînare şi receptivitate tactică, este necesar ca micii fotbalişti să aibă la dispoziţie şi timpul şi terenurile necesare pentru realizarea a ceea ce numim ucenicia sportivă prin joc — cel mai complex mijloc de pregătire Antrenorul I. Ionescu (Gloria Buzău) a tratat aspectele eficacităţii în campionatul nostru, la echipa sa şi pe aceea a disciplinei formaţiei sale şi a adversarilor întîlnii. Referentul a subliniat scăderea alarmantă a spiritului ofensii’in Divizia A, ilustrată statistic, și a insistat asupra cauzelor care o determină și — mai ales — asupra mil Ioanelor Eftimie IONESCU Mihai IONESCU (Continuare in pag 2—3) Pe pirita de la Clăbucet — Predeal, trei „pitici“ din cei 70 sau 7X70 sunt gata de start, stimulaţi, evident,de „buletinul zăpezii" care admiră echipamentul ultraelegant, dar e decis să le pună beţe-n schiuri, chiar înainte de SOSIRE. Foto : N. DRAGOŞ Meteorologul Constantin Ţicu ne-a comunicat, pentru iubitorii sporturilor de iarnă, grosimea stratului de zăpadă in principalele zone montane : Sinaia 67 cm Predeal 41 cm Fundata 37 cm Bilealac 37 cm Paring 79 cm Semenic 64 cm Cuntu 78 cm Ţarcu 60 cm Lăcăuţi 55 cm Iezer 48 cm Băişoara 34 cm Păltiniş 35 cm