Sportul, februarie 1979 (Anul 35, nr. 9081-9104)

1979-02-01 / nr. 9081

CAMPIONATE , COMPETIŢII­­ CAMPIONATE © COMPETIŢII CONCURSURI DE SCHI IN ŢARA O „CUPA ŞIRNEA“ LA FOND. Zilele trecute, cu ocazia sărbăto­rii tradiţionale „Iarna la şirnea“, a avut loc un frumos concurs de schi fond dotat cu „Cupa Şirnea“. La Întrecere au fost prezenţi a­­proape 200 de schiori, copii şi ju­niori, din 10 centre din ţară. Com­petiţia, organizată din Iniţiativa a­­sociaţiei sportive din frumoasa localitate din Ţara Birsei, a de­­monstrat, încă o dată, că micii schiori iubesc cu pasiune acest sport. Zăpada îngheţată, traseul dificil au solicitat din plin efortu­rile concurenţilor, care şi-au pus în evidenţă voinţa, curajul şi cu­noştinţele tehnice. Iată CIŞTIGA­­TORII : fete, 2 km: Luminiţa Cioa­că (Pionierul Braşov) ; băieţi, 2 km : Radu Răşan (Pionierul Bra­şov) ; fete, 3 km : Mariana Cojo­­caru (Dinamo Braşov) ; băieţi, 3 km : Florin Pelin (Fundata) . Ju­niori n, 4 km : Marin Cioacă (Pio­nierul Braşov) şi Nicolae Ţeposu (Torpedo zărneşti) ; ştafeta 3x4 km, băieţi : Torpedo Zărneşti ; ştafeta 3X3 km, fete : Fundata. (Radu FRUNTEŞ, coresp.). 9 CAMPIONATUL REPUBLI­CAN ŞCOLAR. La Stina de Vale s-a disputat, in organizarea In­spectoratului Judeţean şcolar Bi­hor, etapa judeţeană a campio­natului republican al elevilor. Au fost prezenţi, la diferitele starturi, peste 100 de schiori şi schioare, care s-au întrecut cu ardoarea ca­racteristică vîrstei in diferitele curse de fond sau schi alpin. IATA CIŞTIGATORII : 10 km, Juniori I: Vasile Magda (Liceul agricol Ora­dea) ; 5 km, Juniori II : Benedek Futura (Şc. gen. şinteu) ; 5 km, Junioare I : Ana Kutlak (Şc. gen. Şinteu) ; 3 km, Junioare II : Mirela Paşca (Lic. „Samuil Vul­can“ Beluş) ; ştafeta 3 X 10 km, băieţi : Liceul agricol Oradea ; 3X 5 km fete : Şc. generală Şin­teu ; 3 X 5 km băieţi : Şc. ge­nerală Şinteu ; 3 X 3 km, fete : Lie. „Samua Vulcan“ Beluş) ; slalom fete : Eva Vals (Lie. Ind. nr. 3 Oradea) ; slalom, băieţi : Radu Kun (Lie. Ind. nr. 3 Oradea) ; Marius Ciucu (Şc. gen. 18 Oradea). (Ule GHIŞA — co­resp.) . LA IZVORUL MUREŞU­LUI, 200 de elevi şi „eleve şi-au disputat etapa judeţea­nă a campionatului ^repu­blican şcolar la :^Tcate- TORI : 5 km, Junioare I — Ecate­­rina Petreş (C.S.Şc. Miercurea Ciuc) ; 3 km, Junioare UI - Me- Unda Bodo (C.S.Şc. Gheorgheni) , 10 km, Juniori I — Ladislau Szász (C.S.Şc. Gheorgheni) ; 4 e co“ 0 A.S.H. CUGIR - VOINŢA SIBIU 23-16. Zilele trecute, in sala „7 Noiembrie“ din Cugir, a avut loc întîlnirea amicală pe box dintre sportivii de la A.S.M. din localitate şi cei de la Voinţa Sibiu. Un numeros pu­blic a urmărit meciuri de bună factură tehnică, dîrz disputate. Boxerii gazdă — pregătiţi de an­trenorul Costea Stănescu — au obţinut victoria cu 23—16. Istă rezultatele înregistrate. In ordi­nea meciurilor (primii sunt pu­­giliştii gazdă) : J. Bostan p.p. M Trocaru, N. Damian b.p. D. Brăneanu, S. Ciontea b.p. D. Ro­­gojinoiu, V. Giorgovan p.ab. 2 V. Antonie, G. Blaga b.ab. 2 V. Ioniţă, N. Şolt b.ab. 1 T. Ata­­nasie, D. Jinariu b.p. V. Ploeş­­teanu, D. Rustiuc b.p. I. Ciutacu, Gh. Constantin b.ab. 1 M. Fin­­taie, C. Neghibaur p.ab. 2 D. But­­naru. (St. CONSTANTIN-coresp.), 9 S.C. BACĂU — BOX CLUB GALAȚI 11—9 ! Sala sporturilor din Bacău a găzduit o intere­santă reuniune pugilistică in care au evoluat boxerii de la A.S. (Urmare din cap. 1) mase în cursa pentru ciştiga­­rea trofeului vor avea loc în două oraşe. In seria I, de la Brăila, vor fi prezente Confec­ţia Bucureşti, Universitatea Ti­mişoara, Rulmentul Braşov şi Rapid Bucureşti, iar în seria a II-a, de la Braşov, se vor în­trece Ştiinţa Bacău, Construc­torul Baia Mare, Hidrotehnica Constanţa şi Mureşul Tg. Mu­reş. Conform regulamentului competiţiei, întrecerile se vor desfăşura sistem ,­fiecare cu fiecare“, două meciuri fiind programate vineri, iar alte pil I - L. György (C.S.Şc. Gheor­gheni) ; 3 km, copii II — L. Szé­kely (C.S.Şc. Gheorgheni) ; 3 km, fete I — Magdalena Hîrlov (To­pli­ţa) ; 2 km, fete II — Rodica Tamaş (Topliţa) ; ştafeta 3X5 km, băieţi — Lic. „Salamon Ernő44 Gheorgheni ; ştafeta 3X 3 km, fete — Liceul 1 Miercurea Ciuc. (G. MAL NAŞI — coresp.) Bacău şi cel de la Box Club Constructorul Galaţi­ Peste 1000 de spectatori au asistat la par­tide echilibrate, interesante, in care gazdele au lăsat o frumoasă impresie. Spre surprinderea ge­nerală, sportivii localnici au ob­ţinut un frumos succes cu sco­rul de 11—9­­Dintre meciurile Sei s-a detaşat, prin ardoarea şi ambiţia cu care au luptat în ring cei doi sportivi,­ cel dintre Mircea Oatu (E­rau) Si Pavel Istrate (Galaţi), in care victoria a revenit la puncte lui Oatu. (Vie IANCU-coresp.) 9 VOINŢA SATU MARE — C.S. ZALĂU 12—14. La Satu Mare a avut loc întâlnirea amicală dintre pugiliştii de la Voinţa din localitate şi cei de la C.S. Za­lău. întrecerea, dotată cu „Cupa Inii­ii“, a fost cîştigata de oas­peţi cu 14—12. Cei mai buni spor­tivi ai galei au fost : N. Turtu­­reanu, L Paşca, Gh. Zaba si Fr. Koszor de la Voinţa, M. To­­daneţ, C. Porţan, G. Buboi şi I. Io­ani­d de la C.S. Zalău (A. VERBA-coresp.) Nedelcu 79,45 p ; Nicolae Lepă­­duş 108,45 p ; Cristian Iliescu (C.S.Ş. Triumf) 187,70 p ; fete : Andreea Constantinescu 101,30 p ; Adina Tătaru 102,95 ; Ileana Pir­­tol (C.S.Ş. Triumf) 167,65 p, două — duminică. Cîştigătoa­­rele acestor serii se vor cali­fica în „finala mare“. In alte două serii vor evo­lua, tot vineri şi duminică, 8 echipe care concurează pentru locurile 9—16. La Zalău vor concura Progresul Bucureşti (Divizia A), Constructorul Hu­nedoara, Voinţa Odorhei şi C.S.M. Sibiu, iar la Focşani se vor întrece TEROM Iaşi, Uni­versitatea Bucureşti (Divizia A), Betonul Săvineşti şi Vulturul Ploieşti. Finala competiţiei este pro­gramată în ziua de 4 martie, în Sala sporturilor din Cluj-Napoca, gale amicale de box LA 8 ANI, SĂRITURI LA NIVEL DE JUNIORI ! Desfăşurat în cadrul manifesta­ţiilor sportive dedicate Anului internaţional al copilului, con­cursul de sărituri în apă găzduit de bazinul „23 August“ din Ca­pitală a întrunit 44 de concu­renţi, născuţi intre anii 1968 şi 1971, reprezentanţi ai Liceului nr. 2 şi al C.S.S. Triumf Bucu­reşti. In general Întrecerile au reliefat buna pregătire a com­petitorilor, precum şi faptul că foarte tinerii sportivi şi-au în­suşit şi execută salturi cu coefi­cient de dificultate ridicat (spe­cifice, de fapt, Juniorilor), ca, de pildă, un salt şi jumătate înapoi în echer, dublu salt şi jumătate înainte grupat, dublu salt înainte în echer etc. Cîştigătorii probelor : trambu­lina lm — băieţi : Marian Ne­­delcu (Lie. 2) 134,30 p (născuţi în 1970 şi mai mici), Nicolae Le­­păduş (Lie. 2) 152,35 p (1969), Adrian Cherciu (C.S.S. Triumf) 213,05 p (1968) ; fete : Andreea Constantinescu (Lie. 2) 141,75 p (1970), Adina Tătaru (C.S.Ş. Triumf) 144,15 p (1969), Adriana Răzloagă (Lie. 2) 232,30 p. (1968); trambulină 3 m — băieţi : Miarian SEMIFINALELE „CUPEI ROMÂNIEI“ LA HANDBAL PENT­RT­LON­I­ŞT­II SUNT HOTÂRÎŢI SÂ-ŞI ONOREZE DATORIILE (Urmare din pag■ D Galovici, Dumitru Spirlea, Cezar Răducanu, Tiber­iu Ha­lasz şi Eugen Pop, pentru care s-au elaborat planuri indivi­duale, cu obiective intermedia­re şi finale, pe care le urmă­rim riguros. De fapt, ni se spune, pregă­tirea anului competiţional 1879 a început din noiembrie trecut, cînd, la cluburile de care aparţin, componenţii lo­tului au reluat antrenamente­le, mai întîi uşoare, de reaco­­modare la efort, apoi din ce bi ce mai intense, mai ales în probele care s-au dovedit de­ficitare în principalele compe­tiţii ale anului trecut. Spre a se asigura creşterea capaci­tăţii de efort a sportivilor, veritabil suport fizic pentru activitatea competiţională de pe parcursul întregului an, în luna decembrie a fost efec­tuat un stagiu de pregătire la altitudine, în care accentul s-a pus pe cele trei probe pentru care existau condiţii: înot, cros şi scrimă. Apoi, din ianuarie, s-a intrat într-o nouă etapă a planului anual, cu antrenamente­ specifice în toate cele cinci probe : scri­mă, înot, cros, tir, călărie. Or­dinea în care le-am menţionat nu e deloc întîmplătoare, pen­tru că — intr-adevăr — scri­ma, înotul şi crosul pot a­­duce în acest an şi cele mai multe puncte în bagajul pen­­tatloniştilor noştri. La scrimă, s-a pus un accent deosebit pe acţiunile tehnice, îmbinate cu un nou stil de luptă pe plan­şe, mai dinamic, mai combativ. Antrenorul Nicolae Marinescu pare satisfăcut de nivelul a­­tins în prezent în această probă. La înot, se înregistrea­ză un volum de muncă consi­derabil ridicat în comparaţie cu anii trecuţi, sporindu-se nu numai numărul orelor de ba­zin, ci şi intensitatea lecţiilor de antrenament. In „reprizele“ de cros s-a pus un accent deosebit pe forţa de împin­gere, zăpada abundentă şi alte condiţii atmosferice vi­trege neconstituind obstacole In buna desfăşurare a planu­rilor de antrenament. Numai obiectivele prevăzute pentru proba de călărie n-au fost realizate integral, dar se speră că In perioada următoare de pregătire, In condiţii în care se pot efectua antrenamente în toate cele cinci probe, acest neajuns va putea fi corectat. Trei importante obiective se află în atenţia pentatloniştilor noştri pentru acest an: Cam­pionatele mondiale de la Bu­dapesta, „Cupa Europei“ şi „Cupa ţărilor latine“. Această din urmă întrecere are o sem­nificaţie deosebită pentru e­­chipa noastră reprezentativă, deoarece ea a terminat victo­rioasă în două din ediţiile precedente. Un nou succes i-ar aduce definitiv trofeul, astfel că ni s-a părut cu totul firească dorinţa tuturor com­ponenţilor lotului de a cîştiga „Cupa ţărilor latine“ din a­­cest an, programată în Franţa. Aceasta nu înseamnă că echi­pa noastră nu vizează un re­zultat bun şi la campionatul mondial în care, după cum se ştie, in 1974 a cucerit medalia de bronz. Asiduitatea cu care se lu­crează subliniază o dată în plus dorinţa sportivilor noştri de a se apropia cu­ mai mult de nivelul performanţelor care i-au consacrat — cu ani în urmă — pe plan mondial. 9 ŞAHISTA TIMIŞOREANCA Dana Nuţu, campioana ţării, a dat recent un simultan la 15 mese, în cadrul unei festivi­tăţi la A.S. Electromotor din care face parte. Dana Nuţu a ciştigat 12 partide, una a ter­minat­ o remiză, iar două le-a pierdut (la electricianul L Chi­­ruţă şi la lăcătuşul V. Popa- VICi).­­ LA ANCORA GALAŢI s-au organizat două mari com­petiţii de masă la volei şi po­pice, la care au evoluat 16 e­­chipe. De-a lungul întrecerii s-au evidenţiat tinerii munci­tori de la Şantierul naval a­­parţinând secţiilor sculărie, montaj (volei), tubulatură (po­pice). 9 SECŢIA DE HALTERE a C.S.M. Sibiu a împlinit nu de mult 10 ani de existenţă, perioadă în care elevii antre­norului Tom­a Opreapopa au obţinut o serie de succese, ex­primate prin 10 titluri de cam­pioni naţionali, 11 recorduri republicane şi şase prezenţe în loturile naţionale. 9 REPRE­ZENTANTE asociaţiei sportive Electrica Oradea au ciştigat toate titlurile de campioni mu­nicipali la şah-juniori. Numele lor : Dan Cartes, Henrieta Grosz — la Juniori mici, La­­dislau Cs­­i­cser şi Enikő Mis­­kolczi — la Juniori mari. • LA SASCUT (Jud. Bacău) a avut loc duminică o amplă manifes­tare în cadrul ediţiei de iarnă a „Daciadei“. Numeroşi ti­neri din toate satele comunei au participat la concursurile de schi şi săniuş şi au asistat la Casa de cultură la o reuşită demonstraţie de lupte greco-ro­­mane, prezentată de grupa din Sascut, care aparţine de S.C. Bacău. La schi-coborire cei mai buni au fost M. Verbuţă şi N. Băluţă, iar la sanie Valerica Chiriac, C. Grigoraş (toţi din Plnceşti) şi Gh. Scutaru (Sas­cut) . „ PIONIERII BRAŞO­VENI, un număr de peste 100 din 15 şcoli generale, şi-au dis­putat întîietatea în campiona­tul municipal la tenis de masă, locurile laureate revenind e­­levilor Brînduşa Albu (Şc. gen. 1) şi Bogdan Braşoveanu (Şc. gen. 22). * LA SULINA s-a desfăşurat prima ediţie a concursului de şah „Trofeul Del­tana“. Dintre cei 21 de con­curenţi, pe primul loc s-a si­tuat L. Noel.­e NOUA CON­DUCERE a CJ.E.F.S. Mehe­dinţi a luat măsura de a forma noi cadre tehnice. Astfel, in colaborare cu Comitetul Jude­ţean U.T.C., In perioada 25—28 ianuarie, s-a desfăşurat in co­muna Gura Văii un curs de Instructori pentru volei şi fot­bal, la care au participat 30 de tineri din mediul sătesc, o 12 DINTRE CEI MAI BUNI ŞA­HIŞTI din Ploieşti au luat parte la un turneu fulger, ce a avut loc la clubul A.S. Con­structorul. A ciştigat A. Negu­­lescu (Petrolul) cu 9,5 p. • PRIN ÎMPREJURIMILE caba­nei Izvoare (Maramureş) s-a desfăşurat etapa judeţeană a campionatului de orientare sportivă pe schiuri. Concuren­­ţii de la CHEMIN Baia Mare au ciştigat toate locurile I la Juniori (Rodica Pop, Marieta Tenţer, P. Lupşte şi AL Pop), iar la seniori primul loc a re­venit lui C. Nagy (Voinţa Baia Mare). „ CEI 44 DE ARBITRI de fotbal din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej au reluat pre­gătirile pentru noul sezon. In prealabil, ei si-au analizat in spirit critic si autocritic activi­tatea depusă in 1978, cindi au condus la centru 415 jocuri. RELATĂRI DE LA : St Mar­ton, T. Siriopol, L Ionescu, I. Ghişa, E. Telcău, C. Gruia, P. Comşa, Gh. Manafu, F. Albu, Al Crişan şi G. Gheorghe. PRIMA ETAPĂ A CAMPIO­NATULUI PE ECHIPE—JU­NIORI LA HALTERE Activitatea competiţională la hal­tere din acest an va fi inaugurată azi, la Iaşi, de prima etapă a cam­pionatului naţional pe echipe pen­tru juniori. De azi, pînă duminică, oraşul moldovean va găzdui o în­trecere de amploare, la care vor participa 20 de echipe din catego­­rile A şi B. Printre acestea se află C.S.M. Cluj-Napoca, Chimpex Constanţa, principalele protago­niste ale întrecerilor. Din păcate, deşi regulamentul prevede clar că Înscrierile şi certificarea vizelor medicale trebuie înaintate federa­ției, unele echipe au uitat de a­­ceste obligații elementare. IN ATENŢIA CUMPĂRĂTORILOR DE AUTOTURISME „DACIA 1300“ Magazinele LD.M.S. livrea­ză in devans autoturisme DA­CIA 1300, după cum urmează : O Mag. Bucureşti, Piteşti, Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi li­vrează autoturisme DACIA 1300 celor programaţi pinâ la 30 aprilie 1979. O Mag. Reşiţa livrează auto­.\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\'w^ turisme DACIA 1300 celor pro- ^ gramați pînă la 15 aprilie 1979. ^ 0 Mag. Brașov livrează au- ^ toturisme DACIA 1300 celor ^ programați pînă la 15 iunie ^ 1979. ^ 0 Mag. Timișoara livrează ^ autoturisme DACIA 1300 celor ^ programați pînă la 30 iunie ^ 1979. £ BAREM­URI ÎNDEPLINITE, DAR (DE CE?) LA LIMITĂ... In urma disputării celor cinci concursuri zonale şi re­publicane care ofereau tră­gătorilor şansa de a-şi rea­liza haremurile de participare la campionatele naţionale, suntem­ in posesia lis­telor ce­lor ce vor concura In sala Dinamo, la 3 şi 4 februarie. Cu puţine excepţii, la cate­goriile seniorilor, trăgătorii cunoscuţi au reuşit califica­rea. Îmbucurător este şi fap­tul că aproape toate refteo­riile de juniori I şi H vor fi — canti­tativ — bine repre­zentate la „naţio­nale“. Unele secţii se fac chiar remarcate prin nu­meroşii lor reprezentanţi la ediţia ’79 a campio­natelor naţionale de tir re­dus : Dinamo, C.S.Ş.­­ Bucu­reşti, Olimpia, C.S.U. Braşov, Universitatea Iaşi. Totalul trăgătorilor cu haremuri în­deplinite — pose­dînd deci o oarecare valoare şi posibili­tăţi de progres — se ridică la 189. Problemele apar în mo­mentul în care facem refe­rinţe la CALITATEA gene­rală a evoluţiilor din cele cinci concursuri. Din păcate, aceasta nu a satisfăcut. Ba­­remurile au fost, intr-adevăr, îndeplinite. Dar, să recunoaş­tem, cu puţine excepţii, ci­frele nu s-au ridicat prea mult peste valorile minime cerute. Aceasta înseamnă că exista încă mari carenţe in modul de pregătire la clu­buri şi in­secţii, că antrena­mentele pentru arme cu aer comprimat nu sunt tratate cu suficient Interes de antrenori şi de sportivi. Sigur, nu omitem faptul că la 4 din aceste 5 con­cursuri au lipsit componenţii loturilor olimpice, absenţa fl­oes­tora coborînd platon­ul ci­fric general. Dar, tirul nostru nu trebuie să tră­iască numai prin virfurile sale, aşa c cum­ ne-au demons­trat-o concursurile pe care le discutăm. E necesar să fie mărită valoarea masei trăgă­torilor s­cu­rt vor fi mai mulţi trăgători valoroşi, cu atît tirul nostru va dispune de mai multe vîrfuri excepţionale, capabile să dea satisfacţie în­­tr-un mediu de concurenţă internaţională ridicată. Lată pentru ce, ar fi de dorit ca, pentru „naţionale“, antrenorii şi sportivii vo­r să se străduiască pentru ridica­rea sensibilă a rezultatelor. E necesar ca acele campionate naţionale să se apropie cît mai mult de nivelul rezulta­telor care este de presupus că vor fi realzate la cam­pionatele europene din Aus­tria (8—11 marţii). Rolu TIMOFTE „NIMIC NEOBIŞNUIT“ ÎNSEAMNĂ SPORT PENTRU TOATE VIRSTELE (Urmare din pag. 1) odihnă. Aşa că porneşte cu fa­milia la o excursie spre Bra­şov, pe „drumul vechi“ pe la Pietrele lui Solomon. E zăpa­dă, soare şi în aerul de cristal pluteşte mireasmă de cetină. Coborîm plutind parcă şi fă­­cînd loc în răstimpuri schio­rilor (mari şi mici) şi celor (mici şi mari) care vin duruind pe sănii. Ne atrage atenţia un grup de 8—10 oameni, îmbră­caţi mai uşor, care urcă în pas măsurat. Dar... ce e asta ? Pes­te cîteva minute alt grup, apoi altul. Trăsătura comună nu le-o dă numai îmbrăcămintea suplă, „aipenstock“-urile, unele măiestrit lucrate şi ritmul egal, ci... vîrsta ! Iată, acum îmi dau seama, sint oameni la virsta pensiei. Spiriduşul care ne-a îndem­nat spre meseria asta, de care ne-a legat pe viaţă, ne opreşte In faţa celui de-al treilea grup : — Bună dimineaţa ! — Bună ! — încotro ? — Ne facem plimbarea obiş­nuită — răspunde un om cît muntele, cu mustaţa fuior şi toporişca „alpenstock“-ului hu­­sată în piele, să nu... frigă la mîna fără mănuşe. — Şi iarna ? — Şi ! Ce e neobişnuit în asta ? Urcăm, să nu ne ajungă bătrînețea din urmă... Că bă­­trîneţea nu poate urca aşa, ca noi... Intr-o zi, am luat drumul telefericului. Telecabina şi te­­legondola urcau de zor cu iu­bitorii schiului. Prima — pe cei mai mari, cu echipament sofisticat, cu „clăpari“ coloraţi şi legături „securii“, care-şi dau drumul de sus. Telegon­­dola — pe cei mici. E o încin­­tare să-i vezi coborînd, mai întîi ca niște puncte negre care cresc, cresc, pînă îi vezi ală­turi, în mărime naturală, arun­­cînd jerbe de zăpadă din can­turile frînînd ale schiurilor multicolore, majoritatea pur­­tînd marca „Reghin“. Așa e în fiecare zi, iar sîmbăta şi du­minica totul se amplifică cu 1 000, cu 10 000. Şi pentru că vorbim de lu­cruri obişnuite, îmi amintesc că de cîte ori am trecut pe la magazinul universal „Bra­şov“, la raionul de sport, am văzut părinţi şi copii întrebînd de legături pentru schiurile abia cumpărate. Nu se găseau decît din cele mai scumpe, pretenţioase pentru începători, din toate punctele de vedere. Cînd am plecat in vacanţă, colegii din redacţie mi-au pro­pus să caut, totuşi, un subiect de sezon, ceva aşa, mai neobiş­nuit. După cum vedeţi, n-am găsit nimic neobişnuit în Po­iana Braşov... 1 Afi ATLEŢII APLAUDAŢI IN NOUA ZEELANDA (Urmare din pag. 1) am profitat de ele din plin. Date obiective mă fac să cred că fiecare dintre alergătorii noştri a acumulat un inait ni­vel de pregătire generală, care va sta, in continuare, la baza viitoarei lor pregătiri pentru sezonul competiţiilor in aer li­ber. — Agenţiile de presă ne-au adus ceva veşti, incomplete însă, de la concursurile la care aţi participat în acest turneu. Am fi curioşi să aflăm toate rezultatele atleţilor noştri. — In cadrul turneului am luat parte la 5 concursuri, în­cheiate cu următoarele rezul­tate : 13 ianuarie — Auckland: Natalia Mărăşescu 2000 m — locul I 5:39,0 (record mondial neoficial), Fiţa Lovin 400 m — I 2:07,1 ; 17 ianuarie — Has­tings : Natalia 1500 m — I 4:12,0 şi Fiţa III 4:21,0; Floroiu 3000 m — III 8:08,4 şi Copy IV 8:11,7 ; 20 ianuarie — Crist­­church : Natalia 800 m — I 2:00,88 (n.r. — recordul său personal este de 2:00,6), Fiţa 11 2:02,3 (după 25 min. a ieşit a treia la 400 m — 56,11), Floroiu 5000 m — III 13:34,6, Copu 3000 m obst. — I 8:31,6 ; 24 ianua­rie — Hamilton : Natalia 1500 m — I 4:08,2, Fiţa 400 m — II 55,33, Floroiu 3000 m — II 7:57,0 şi Copu IV 8:08,6 ; 27 ianuarie — Auckland : Natalia o milă __ I 4:22,1 — record mondial, Lovin 800 m — I 2:03,2 și 400 m — III 55,36, Floroiu 5000 m — III 13:32,0, Copu 3000 m obst. — II 8:37,2. Pentru aceas­tă perioadă a anului rezulta­tele pot fi considerate ca bune mai ales că, repet, ele sunt numai consecinţa unei pregă­tiri fizice generale şi cituşi de puţin a unui lucru specific. — Desigur, rezultate cu totul remarcabile pentru luna ianua­rie, în special cele două recor­duri ale d -tale, Natalia. Felici­tări sincere ! — Mulţumesc. Intr-adevăr, cifrele pe care le-am obţinut sunt promiţătoare. In primul concurs, după cum ştiţi, am corectat cu 41 s „recordul“ mondial pe 200 m al Ludmi­­lei Braghina. Deoarece Federa­ţia Internaţială nu mai ţine evidenţa recordurilor lumii la această probă, rezultatul meu a primit denumirea de „cea mai bună performanţă“ mon­dială. — Spune-ne Natalia, cit crezi I că ai­­ putut realiza dacă ai fi alergat 3000 a ? — Cred că un rezultat de I 8:34,0—8:35,0 I (n.r. actualul său record național este de S 8:33,5). — Dar, apropo de 3000 m, în Noua Zeelandă n-ai alergat I nici o cursă pe această dis-­­ tantă . * — Nu, este lied prea devre- g me pentru min o cursă pe a- | ceastă distanță,, pe care o voi * aborda mai iruale, spre vară. . — Și cum a lost cu recordul | la o milă ? — In timpul tursei a bătut un vint foarte nitemic, cu ra- | fale de pînă la 8 metri pe se- 9 cundă. Dealtfel, in Noua Ze­elandă doar di­ineața in zori I și noaptea vinii nu suflă atît­­ de tare ca in arsul zilei. Am pornit decisă si văd ce pot. Și,­­ deși n-am act, practic, nici­­ o adversară, an'fost cronome- 9 trată — oficial — la 1500 m ■ in 4:04,5. Fără tint atit de pu-­­ ternic cred că îs fi trecut la 8 1500 m in 4:0.­5, astfel că și recordul la -niM ar fi fost I mai bun cu cel PH secun- | de. Poate că, la con­curs, să am, din j T punct, g de vedere, mai tj | şansă. | Oricum, rezultatul satis- * face aşteptările şi I vreţi, . se înscrie in plan 4 , de | activitate pentru s­pre- 1 olimpic al anului 1 — Şi ce urmează — Mai înîît. |A| putină o- ® dihnă. Drame. ■ vionul (12 „ ore de la Aud­M, pînă la | Los Angeles, aiiH: ore pină | la Londra și încu­ bre pină la Otopeni) nu esflmTi­ar o­­u- jj carie. In orice M" mîine voi I fi iarăși la antmament. La 10 februarie voi ci cura in sală ( la Budapesta. 1 că totul va fi I in ordine, voi icerca să-mi ■ îmbunătățesc i cordul mon- . dial (4:05,0) registrat anul­­ trecut pe Nepst lion. La 25 jj februarie voi o cura, cu gîn­­dul la victorie, i „europenele“ g de sală de la \ ena, apoi la jj cros, după care toată preocu- * parea va fi P fru concursu- « rile sezonului it aer liber. — Dacă nu ei 3 un secret,­­ care-ţi sunt obi ti vele pentru « acest an ? — Sub două mute pe 800 m • yi noi recorduri naţionale la . 1500 m (in jur ie 3:57,0) şi g 3 000 m (in jur­e S^ff.O). Am k un sezon foarte ord | plin de concursuri impo anil do-­­ resc din inimă int ..comport g la înălțimea tar... * ! g înainte de a T i n­espărţit, 1 Nicolae Mărăşes|i „ ,_a întins o scrisoare ce'*JT,'l adresa­­a tă de Joe McMPeM t, mem- 1 bru al comitetulj ■ pic neo-­­ zeelandez, din ,'rfl spicuim : „...atleţii rornim cucerit I inimile şi Prf,'|T întregii | populaţii a No» I nde. Vă mulţumim că laV s PIGITSUE TEMEINICĂ, DISCIPLINĂ Ş 1 VIAJĂ SPO­STIVĂ EXEMPLARĂ (Urmare din pag. 1) două loturi naţionale au e­­fectuat o pregătire în comun la munte, sub bune auspicii. Fotbaliştii selecţionabili s-au încadrat într-o activitate res­ponsabilă de interes şi dăruire, conformă cu tabloul general al perioadei de pregătire in toate sporturile. După cîteva zile de activi­tate, s-a constatat însă că fot­balistul Nicolae Dobrin nu în­ţelege să participe la efortul comun al componenţilor lotu­lui olimpic pentru o pregătire exigentă ci, dimpotrivă, el pă­răseşte adeseori cantonamentul pentru a consuma băuturi al­coolice în diferite restaurante, pînă la miezul nopţii. La un moment dat el l-a atras şi pe­ fotbalistul Coman, dar acesta a înţeles la timp că trebuie să se oprească. Antrenorii au stat de cîteva ori de vorbă cu Dobrin, l-au criticat, l-au sfătuit, i-au amintit că în trecut a mai avut ase­menea abateri şi a fost sanc­ţionat. In ziua în care nu a participat la antrenament din cauza unei alte absenţe din cantonament, Dobrin a făcut o nouă escapadă, încheiată cu beţie şi scindaj, care a nece­sitat chemarea conducătorilor şi antrenorilor loturilor de fot­bal pentru a-l readuce pe Do­brin la cantonament. Ca ur­mare, a fost hotărîtă exclude­rea acestuia din lotul olimpic şi trimiterea la club. Pe baza rapoartelor condu­cerii loturilor reprezentative şi olimpic, în prezenţa jucătoru­lui Nicolae Dobrin, Biroul F. R. Fotbal a analizat abate­rile săvîrşite şi recunoscute de către acesta. A mai rezul­tat faptul că Dobrin a comis în trecut şi alte Încălcări ale disciplinei sportive pentru care a fost suspendat din ac­tivitatea competiţională, iar a­­cum a recidivat în aceeaşi di­recţie a nerespectării normelor de viaţă sportivă pe timpul pregătirilor. Propunerile de sancţionare înaintate de Biroul F. R. Fot­­bal privind abaterile jucătoru­lui Nicolae Dobrin au fost e­­xaminate de către Biroul Exe­cutiv al C.N.E.F.S. care a luat următoarele hotărîri : 1. Excluderea definitivă a fotbalistului Nicolae Dobrin din loturile reprezentativ şi­­ olimpic. 2. Suspendarea acestuia pen­­tru 6 etape din activitatea competiţională, începind cu prima etapă a returului cam­pionatului divizionar A 1978/ 1979. 3. Abaterile sportivului Ni­colae Dobrin şi măsurile luate vor fi prelucrate in toate lotu­rile sportive naţionale, clubu­rile şi secţiile de performanţă. In vederea intensificării pre­ocupărilor pentru întărirea în rîndurile sportivilor a muncii de educaţie, ordine­, discipli­nei şi a combaterii, cu toată severitatea, a oricăror mani­festări care contravin eticii socialiste, normelor de condui­tă cetăţenească şi ale vieţii sportive. Abaterile săvîrşite de jucă­torul Nicolae Dobrin au primit o sancţiune meritată şi pildui­toare pentru alţi fotbalişti şi sportivi care ar mai fi tentaţi să trateze cu uşurinţă prezenţa lor în loturile reprezentative şi olimpice, să nu se conformeze programului de pregătire, adu­­când astfel prejudicii activită­ţii ce se desfăşoară la loturi şi reprezentării cu demnitate a sportului românesc. In legătu­ră cu această situaţie se pune şi problema răspunderii clubu­rilor cărora aparţin jucătorii sancţionaţi, In cazul de faţă clubul F.C. Argeş. Cluburile şi mediul lor ambiant răsfaţa, cocoloşesc şi fac concesii unor jucători, de dragul valorii, In speranţa aportului acestora In Jocurile de campionat F.C. Ar­geş a sancţionat în cîteva rin­­duri pe Dobrin şi tot de atitea ori a revenit asupra deciziei luate. Nici Federaţia română de fotbal nu a fost mai fermă, făcînd concesii şi selec­­ţionind jucători care prin com­portamentul lor nu ar fi me­ritat să fie chemaţi la loturile reprezentative. Selecţia în func­ţie de calităţile sportive, dar şi de cele morale, este o pro­blemă care trebuie să stea în atenţia federaţiei de fotbal, a tuturor federaţiilor noastre ca o obligaţie care decurge din aplicarea normelor de conduită generală, sportivă şi cetăţe­­­­nească, în conformitate cu eti­ca şi echitatea socialistă. De asemenea, C.N.E.F.S. a aprobat uneori cereri de absolvire a unor sancţiuni pentru a uşura prezenţa unor „nume notabile“ în echipele reprezentative şi formaţii de club angajate în cupele europene. Atît federaţiile sportive, cît şi C.N.E.F.S. sînt hotărîte să nu mai tolereze pe viitor nici un fel de abateri şi să nu mai in­cludă în loturile reprezentative şi olimpice sportivi a căror conduită cetăţenească nu co­respunde trăsăturilor morale ale tinerilor crescuţi şi educaţi în societatea noastră. Iată de ce este necesar ca în toate asociaţiile, cluburile spor­tive şi loturile reprezentative, să­­ se expună clar şi hotărît obligativitatea stringentă a în­deplinirii planurilor de pregă­tire la toate capitolele, în cele mai bune condiţiuni, să se in­tensifice acţiunile educative în spiritul prevederilor documen­telor de partid care cer spori­rea exigenţei faţă de modul de pregătire şi educare moral­­politică a sportivilor, să fie li­chidate actele de indisciplină şi vedetismul, să se întărească spiritul de răspundere, ordinea şi disciplina în întreaga acti­vitate de educaţie fizică şi sport. Sîntem convinşi că toţi spor­tivii noştri, antrenorii, condu­cerile asociaţiilor, cluburilor sportive şi ale federaţiilor vor înţelege pe deplin necesitatea adoptării atitudinilor ferme, neşovăitoare, netolerante în procesul de pregătire, ca cel mai eficace mijloc pen­tru creşterea performanţelor, pentru îndeplinirea integrală a obiectivelor la marile şi im­portantele competiţii interna­ţionale din 1979 şi 1980. I MECIURI AMICALE • F.C.M. REŞIŢA — SELEC­ŢIONATA DE TINERET A CEHOSLOVACIEI 2—1 (2—9). Au marcat : Damian şi Gabel pentru F.C.M. Reşiţa, Takadi pentru oaspeţi, care au dominat mai mult în repriza secundă. (D. Dom GLAVAN — coresp.). a F.C. BIHOR — OLIMPIA SATU MARE 2—0 (0—0). Inteni­­rea a prilejuit o bună verificare a celor două echipe. Gazdele au obţinut victoria prin­­golurile marcate de Kun­n din 11 m. şi Georgescu. Iată şi formaţiile fo­losite : F.C. Bihor : Albu — Horvath, Zare, Bigan, Kiss — Naom, M. Marian, Mureşanu , Lupău, Kun H, Flores­cu. Au mai jucat : Sebestien, Ghergheli, Georgescu şi Fodor. Olimpia : Haralambie — Mureşan, Smaran­­dache, Matei, Popa — Sa­bou M­arcu, Haţeganu — Baihori­n, Pataki, Pojoni. Au mai jucat : Feher şi Hei­vel. (I. GHIŞA — coresp.) a U.T.A. — POLITEHNICA TI­MIŞOARA 2—1 (0—1). Meci fru­mos, ambele echipe dînd dovada unei bune pregătiri. In repriza secundă, antrenorii A. Niculescu si Ion Ionescu au rulat toti ju­cătorii din loturile respective. Autorii golurilor : Anghel pen­tru oaspeţi , Schepp şi Iova pen­tru gazde. Formaţiile aliniate : U.T.A. : Ducadam — Bitea, Gali, Schepp, Bubela — Leac, Tisa, Broşovschi — Cura, Domide, Co­­raş. Au mai jucat : Jivan, Ta­­maş, Vaczl, Dodeanu, Turban si Iova. Politehnica : Catona — Floa­­reş, Mehedinţu, Vi­şan, Barna — Dembrovschi, Roşea, Şerbănoiu — Nadu, Anghel, Petrescu. Au mai jucat : Popa, Cotec, Boc, Nucă, Muşat şi Iuga. (L IOANA- coresp.) • POIANA CIMPINA — C.S. TIRGOVIŞTE 0—1 (0—1). Partidă de bun nivel spectacular, in ge­neral echilibrată. Au ciştigat oaspeţii prin golul marcat de Prtnru. (E. STROE-coresp.) • ELECTRONICA — STEAUA 1—1 (1—1). Meciul s-a disputat pe terenul Electronica In fata a aproximativ 1 000 de spectatori. A fost un joc frumos in care gazdele au dat o replică vigu­roasă echipei militare. Au mar­cat : Năstase pentru Steaua, respectiv Costache, dintr-o lovi­tură de la 16 m. Antrenorul Gh. Constantin a folosit următoarea formaţie : Iordache — Niţu, Aglu, FI. Marin, Gh. Ion — Zahiu, M. Răducanu, Iordănescu — A. Ionescu, Năstase, Zamfir. Au mai jucat : N. Răducanu, M. Ion, Aelenel, Minea. (N. ŞTEFAN- coresp.) — SIRENA — RAPID 0—1 (0—1). A marcat Rontea. Antre­norii Vie Oană şi L Motoc au prezentat următoarea formaţie : Manu (min. 68 Bilă) — Popa, M. Popescu, Zalupea, Ad. Dumi­tru, Şutru, Rişniţă, Bolbonea (min. 48 Cristache) — Vlad, Rontea, Sta­men. (N. TOKACEK-coresp.) © F.C. ŞOIMII SIBIU — CHI­MICA TIRNAVENI 1—1 a—0). AU înscris : Frăţilă pentru gazde, respectiv Munteanu. (Seb. BEU- coresp.). — LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA PRONOEXPRES DIN 31 IANUARIE 1979. Extragerea I : 23 19 44 41 16 37 ; extragerea a H-a : 27 21 38 8 28 11. Fromd total de câștiguri : 1.263.612 lei din care 208.342 lei raport categoria I. CISTIGURILE TRAGERII EX­CEPȚIONALE LOTO DIN 23 IA­NUARIE 1979. Faza I : Categoria 1 : 1 variantă 25% a 17.500 lei ; categoria 2 : 4,75 variante a 25.000 lei sau la alegere o excursie de două locuri In R. D. Germană — Danemarca sau R. P. Bulga­ria — Grecia sau Urt.S.S. si di­ferența în numerar ; categoria 3 : 15,25 variante a 11.427 lei sau la alegere o excursie de un loc In U.R.S.S. si diferenta In nu­merar : categoria 4 : 52,25 a 3.335 lei ; categoria 5 : 167,25 a 400 lei ; categoria 6 : 333,75 a 300 lei ; categoria 7 : 464,75 a 200 lei; categoria 8 : 3.193,25 a 100 lei Faza a Il-a : Categoria A : 2 va­riante 25% a 12.500 lei ; categoria B : 4,25 variante a 10.000 lei sau o excursie de un loc in R. P­­Bulgaria — Grecia sau două locuri In U.R.S.S. Sl diferenţa in numerar ; categoria C : 28,50 va­riante a 7.974 lei sau o excursie de un loc in U.R.S.S. sl diferen­ţa în numerar ; categoria V : 104.50 a 2.022 lei ; categoria E : 1.199.50 a 100 iei. ASTAZI este ULTIMA ZI pen­tru procurarea biletelor la trage­rea obişnuită LOTO de mîine, 2 februarie 1979. MAI MULTE VA­RIANTE JUCATE — MAI MULTE ŞANSE de a obţine autoturisme sau importante cîştiguri In nume­rar I OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MARAMUREŞ OFERĂ : Condiţii excelente de practicare a sportiri­­lor de iarnă în staţiunile Borşa şi Izvoarele — ca­zare şi masă în vile şi hoteluri echipate cu tot confortul modern. Pen­tru pîrtia de pe vîrful Mogoşa, dotată cu tele­­scaun şi schi lift, caza­rea şi masa în hotelurile din Baia Mare. Biletele se pot procura de la Agen­ţiile de turism din Baia Mare (telefon 994/11043) şi din Sighet (telefon 12815). Pentru sfîrşit de săptă­­mînă se pot procura bi­lete pînă în ziua de vineri. ACTUALITĂŢI­I ACTUALITĂŢI • LOTUL REPREZENTATIV AL ROMÂNIEI susţine mîine un joc de verificare la Ropeni cu divizionara B din localitate. In­­tilnirea este programată la ora 15. e LOTUL OLIMPIC — SELEC­ŢIONATA DE TINERET A CE­HOSLOVACIEI. Lotul olimpic al ţârii noastre susţine mîine, la Arad, un joc amical internaţio­nal avînd ca adversar lotul de tineret al Cehoslovaciei. Intîlni­­rea este programată pe stadionul Gloria, de la ora 15. 9 TURNEUL ECHIPEI TATA­BANYA. Formaţia Tatabanya, care activează in prima divizie a campionatului Ungariei, efectuea­ză — la invitaţia Asociaţiei spor­tive Unirea Dej — un turneu în ţara noastră. Tatabanya, care are un lot pe internaţionalii Csapó ?i Kovács, va intîlni următoa­rele echipe : Mureşul Deva (la 11 februarie), Unirea Dej (13 februarie), Gaz metan Mediaş (16 februarie) şi Şoimii Sibiu (18 februarie). — Cum te simţi în lot, Voicilă ? — N-am venit chiar direct de la Mirzăneşti. Probabil că eu sunt de vină pentru fap­tul că s-a cam uitat că am fost şi în lotul echipei de ti­neret, acum trei ani, la Salo­nic. — Cum se face că mulţi colegi de lot îţi apreciază tehnica, deşi ai jucat multă vreme la Recolta din Mirză­neşti ? — Astăzi, datorită televiziu­nii, copiii de la ţară sunt avantajaţi, intr-un fel. Ei În­vaţă direct de la Becken­bauer, de la Bettega, de la Gerd Müller. Iar repetiţiile încep după numai cîteva mi­nute, pentru că între mo­mentul predării şi cel al practicii nu e decit drumul pe care-l străbați ca să ajungi la cîmpul de joc. La țară nu e cu intrare, nu e cu tramvaie, așa că ai timp berechet. — se știe că ai trecut pe la Rapid. — E adevărat, am trecut. Asta s-a tntlmplat In vara lui 73. Din vară pînă in no­iembrie. Dar am plecat. — De ce ? — Am plecat, cu toate că Rapid este echipa pe care o iubesc cel mai mult. Am pă­răsit-o pentru că nu jucam. Am prins 18 minute la Bacău şi 22 de minute la Brașov. Atunci mi-am zis : „Fiorea aici nu-i de tine. Hai, acasă !“ — Deci, te-ai întors la Rul­mentul Alexandria. — M-am întors și, aş putea spune, mi-a priit tare bine tușa de la Rapid. Din noiem­brie și pină în primăvară am marcat 25 de goluri, deve­nind golgeterul Diviziei B. Mi-aduc aminte că In același an, Paras­chives­cu, cu care împart acum camera la lot, a dat 23. Se vede treaba că golurile ne-au adus pînă aici. — S-ar spune că șutul tJiu face impresie chiar la lot, mai ales pentru că e la fel de puternic cu ambele pi­cioare. Cum ai ajuns aici ? — Aici nu-s secrete. De cind mă știu, am rămas cu portarii cam o jumătate de oră sau mai mult, după meci. Portarilor le place să dai tare, de la distanță. — Cine te-a învățat să dai tare ? — Un portar, nea Gigi Dungu, și, bineînțeles, cei de la telexizor, printre care Kennedy și Obiemenco. — Unde ai vrea să joci, a­­cum cînd ai ajuns în lot ? — Tot la Alexandria, cu toate că, dacă joci în Divi­zia B, ești cam uitat cînd e vorba de lot. — Ai avut oferte ? — Am avut. De la cîteva echipe de Divizia A, Bihorul, Corvinul, chiar și Dinamo. Un timp m-a bătut gîndul să mă duc la Tirgoviște, cînd era antrenor secund nea Ga­­vrilă, care mi-e unchi, că e tot din Mirzănești, dar acum îmi pare bine că nu m-am dus, pentru că sper că o să ajung în A nu cu transferul, ci cu echipa. — Ești optimist. — Ii primim pe toţi di mari din serie la noi, la Ale­xandria. Şi nu cred să mai pierdem puncte, cum s-a în­­timplat în toamnă, cu Olteni­ţa şi cu Şoimii. — Aveţi băieţi buni la Rul­mentul ? — Stoperul Tiţă e mai bun decit mulţi „centrali“ din Di­vizia A. — Cum îţi vezi viitorul la echipa naţională ? — Cred că trebuie să dau goluri, indiferent de adversa­rul cu care jucăm, fie că e la Plopeni, fie că e cu bulgarii. Cind dai goluri, nu te sare nimeni. — Eşti un ambiţios, Voici­lă ? — Uneori mă şi sperii. — De ce ? — Pentru că am crescut greu, fără părinţi, lingă nişte oameni tare buni, cărora le datorez totul şi la care mă duc cel puţin o dată pe săp­­tămînă, mai ales de cînd tatăl meu de al doilea, care e adevă­rat tată, a rămas singur. — Am auzit că, în timp ce erai la Poiană, ţi s-a născut un copilaş. — Aşa e. 11 cheamă Dan Narcis Voicilă... — Ce-i faci ? — Nici portar, nici crainic. Să fie sănătos și cu „9m pe spate... loan CHIRILA VOICILA: „TOTUL E SĂ DAU GOLURI ” in perspectiva noului sezon UNIVERSITATEA CRAIOVA VREA SĂ JOACE DIN NOI ÎN FAŢA A 50000 DE SPECTATORI Universitateo Craiova are un nou antrenor principal : VALENTIN STA­ NESCU. Universitatea are şi un nou antrenor secund : ION OBLEMENCO. Lotul deţinătoarei Cupei României este asistat­ă din această iarnă — şi de un nou medic : GERHARDT FARNER. Universitatea s-a pregătit şi intr-un loc nou : BREAZA. — De ce tocmai Breaza ? am­ întrebat pe Valentin Stă­nescu. — Nu eu am ales Breaza, dar cei care au făcut-o au fost inspiraţi. Am avut condiţii excelente : hotel izolat, teren, sală. Singurul impediment: lipsa celor 9 titulari, plecaţi la loturile re­prezentative. Cu cei pe care i-am avut la dispoziţie (Boldici, Preduiescu, Ne­­grilă, Ungureanu, Bumbescu, Beldea­­nu, Cîrţu, Donose, Ţicleanu, Irimescu, plus juniorii Voica, A. Popescu şi Tres­­chin), am... măsurat de cîteva ori staţiunea de la un capăt la altul. Ciobanu s-a accidentat — suspect de menise — şi se află in tratament. La Berneanu s-a renunţat, el fiind trans­ferat la Electroputere... — Ce l-a determinat pe Va­lentin Stănescu să devină an­trenorul celei mai... capri­cioase divizionare­­ ? — Am fost solicitat sâ iau conduce­rea tehnică a acestei echipe şi două motive m-au făcut să mă decid : 1. Universitatea are un lot foarte bun. 2. Eu cunosc bine acest lot. Sâ nu uităm că pe 4 dintre jucătorii craioveni l-am promovat în echipa naţională. Este vorba de Bălăci, Crișan, Purima, Bel­­deanu. Voi face tot posibilul ca echipa Craiovei să arate ce poate, sâ joace la adevărata ei valoare. — Se afirmă mereu că lotul craiovean este cel mai greu de stă­pi­nit... — Știu acest lucru, dar nu mi-e frică. La Breaza, de exemplu, nimeni n-a scos o vorbă, cu toate că antrena­mentele au fost extrem de grele... — Numai că la Breaza n-au fost Bălăci, Crişan, Ştefan­eseu, Marcu... — Bălăci ? Ştiţi care-i părerea mea despre Bălăci ? In ultimul deceniu, fotbalul nostru a lansat doar două mari valori : Dumitru şi Bălăci. Du­mitru a ajuns în echipa naţională la 20 ani şi a jucat împotriva Braziliei, pe atunci campioană mondială. Şi Bălăci a urmat acelaşi traseu cu suc­ces, numai că promovarea lui s-a fă­cut la 17 ani. Bălăci nu e un jucător viciat. Acum are 22 de ani. Dacă nu va putea, nu va juca. Nimeni nu-l va obliga. Numai că eu sunt convins că Bălăci va juca şi va juca bine. Ca şi Cîrţu, un foarte mare talent, care e­­fectiv n-are voie să nu poarte unul din tricourile echipei. El trebuie doar să fie disciplinat in joc. — Cum decurge colaborarea dintre Valentin Stănescu şi secundul său, Ion Obiemenco ? — Pentru noi toţi a fost o mare şi plăcută surpriză modul cum s-a de­scurcat Obiemenco la prima lui apa­riţie ca antrenor. Eu unul il stimez mult, aşa cum ar trebui să-l stimeze toată lumea, jucători, conducători, spectatori. Iar cei dinţii care trebuie să-l asculte sunt Bălăci, Crişan, Bel­­deanu, Cămâtaru... — Ce-şi propune Universita­tea pentru primăvara lui '79 ? — Universitatea Craiova nu-i o e­­chipâ de locul 9, loc pe care s-a cla­sat în tur. Prin urmare, ea va trebui sâ „urce“ în clasament pînă la un loc care să-i permită să se alinieze din nou la startul unei competiţii eu­ropene intercluburi. — Şi să nu cedeze Cupa României... — Nu ne-am propus în mod expres sâ ciştigăm Cupa. Dar vom face tot posibilul să n-o cedăm altora. Marea mea dorinţă este insă alta. Vreau ca, împreună cu Nelu Obremenco, să facem din Universitatea o echipă care­­ prin joc spectaculos, disciplină de fier şi rezultate bune — să readucă în tribunele stadionului Central spec­tatorii pierduţi. Universitatea are destule argumente pentru a evolua numai în prezenţa a 30—35 000 de spectatori. Sper să fiu ajutat in a­­ceastă privinţă de toţi factorii, de conducerea clubului, de forurile spor­tive doljene, de iubitorii fotbalului din toată Oltenia. Eu unul promit că nu-i vom dezamăgi... Universitatea s-a pregătit la Breaza. Joncţiunea cu „ceilalţi 9“ se va face la 18 februarie. Abia din acel moment Valentin Stânescu şi Ion Obremenco vor începe să se gîndeascâ dacă in linia mediană vor juca Donose, Ti­­oleanu, Beldeanu scriie Bălăci, Geor­­giu, Irimescu ; dacă pe extrema dreaptă va apărea Crişan sau Cîrţu , dacă pe stingă vor juca Marcu sau Ciobanu... Abia atunci va începe greul. Sau totul va fi foarte simplu, după cum afirma Ion Obremenco : „Va juca cine se va pregăti cel mai bine, cine va înţelege să se angajeze, fără rabat, la efortul impus". Laurenţiu DUMITRESCU

Next