Sportul, februarie 1979 (Anul 35, nr. 9081-9104)

1979-02-02 / nr. 9082

PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Joi, 1 februarie, au avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, lucrările Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. A fost adoptată, in unani­mitate, următoarea ordine de zi : 1. — Raportul privind reali­zarea planului pe anul 1978 şi proiectul Comunicatului cu privire la îndeplinirea planu­lui ; 2. — Cu privire la îmbună­tăţirea conducerii şi planifică­rii unitare a agriculturii, crea­rea consiliilor unice agro-indus­­triale de stat şi cooperatiste In vederea creşterii producţiei agricole ; 3. — Cu privire la anularea, reducerea şi amînarea unor credite ale cooperativelor agri­cole de producţie ; 4. — Unele probleme orga­nizatorice. La lucrări au participat ca Invitaţi primi-secretari al co­mitetelor judeţene de partid, cadre din ministere, instituţii centrale şi organizaţii de masă, redactori şefi ai presei centrale — care nu sunt mem­bri ai Comitetului Central. Pe marginea documentelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii Marin Vasile, Mihai Telescu, Emeric Szabó, Vasile Potop, Mitrana Predescu, Ioan Vermeşan, Pa­­raschiv Benescu, Angelo Mi­­culescu, Nicolae Dogendorf, Ilaralambie Alexa, Vasile Băr­­bulescu, Iosif Szász, Florea Ristache, Teodor Haş, Gheor­­ghe Tudora si Ştefan Mocuţa. In încheierea lucrărilor, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvântarea se va da publi­cităţii. Plenara şi-a însuşit în în­tregime orientările şi indica­ţiile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a dat o înaltă apreciere contribuţiei e­­senţiale pe­ care o aduce la elaborarea şi infăptuirea poli­ticii interne şi externe a parti­dului şi statului, la vasta acti­vitate de perfecţionare conti­nuă a organizării conducerii societăţii noastre, la transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Con­ferinţei Naţionale ale P.C.R. I. — Plenara a apreciat că: In anul 1978, poporul nostru, sub conducerea Partidului Co­munist Român, a obţinut noi şi remarcabile succese în toate domeniile construcţiei socia­liste, în înfăptuirea obiective­lor stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, asigurînd pro­gresul neîntrerupt al patriei, Înaintarea neabătută a Româ­niei pe calea prosperităţii şi civilizaţiei socialiste. Bilanţul rodnic al anului 1978 evidenţiază justeţea poli­ticii partidului şi statului nos­tru care aplică în mod creator legităţile generale la condiţiile concrete ale României, realis­mul prevederilor actualului cincinal, forţa, capacitatea şi voinţa naţiunii noastre de a realiza programul stabilit de Congresul al XI-lea. Comitetul Central al parti­dului adresează calde felicitări organelor şi organizaţiilor de partid, organelor de stat, con­ducerilor întreprinderilor, mun­citorilor, inginerilor şi tehni­cienilor, ţărănimii, Întregului nostru popor, pentru activita­tea eroică desfăşurată şi rezul­tatele bune obţinute in cursul anului 1978 în dezvoltarea eco­­nomico-socială multilaterală a patriei. Plenara a subliniat sarcinile ce revin ministerelor, celor­lalte organisme economice, or­ganizaţiilor de partid judeţene, consiliilor populare, conduceri­lor întreprinderilor, organizaţi­ilor de partid, de masă şi ob­şteşti, tuturor oamenilor muncii în lupta pentru înfăptuirea mari­lor obiective stabilite pentru acest an, pentru trecerea la o calitate superioară in întreaga economie. Plenara a apreciat că există toate condiţiile pentru îndepli­nirea cu succes a planului pe 1979, an hotăritor pentru reali­zarea obiectivelor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Na­ţionale ale partidului, a pre­vederilor actualului cincinal 2. — Plenara a dezbătut şi aprobat propunerile cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării unitare a agricul­turii, crearea consiliilor unice agro-industriale de stat şi co­operatiste în vederea creşterii producţiei agricole. Plenara a apreciat că înfăp­tuirea Programului de edifica­re a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înainta­re a României spre comunism, trecerea la o nouă calitate in dezvoltarea economico-socială a ţării ridică noi cerinţe în faţa agriculturii, chemată să realizeze producţii superioare, corespunzător nivelului tot mai inart al bazei tehnico-materia­­le de care dispune, să-şi spo­rească simţitor contribuţia la creşterea avuţiei naţionale. In concordanţă cu aceste ne­cesităţi, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a aprobat în­fiinţarea Consiliilor unice agro­industriale de stat şi coopera­tiste. Prin aceasta se asigură cadrul organizatoric necesar concentrării şi specializării (Continuare in pag. a 4-a) O spectaculoasă arun­care la coş a Ecaterinei Bradu (Politehnica), In faza Corneliei Petric (Voinţa Braşov) Foto : D. NEAGU in Divizia A la baschet feminin LUPTA PENTRU TITLU DEVINE TOT MAI PASIONANTĂ Desfăşurată miercuri şi joi, etapa a 10-a a Diviziei A la baschet feminin a oferit unele dintre cele mai interesante meciuri ale actualului campionat, ale căror rezultate vor influenţa, în mare măsură, cla­samentul final al competiţiei. Deocamdată, vom nota că lupta pentru cucerirea titlului este deosebit de echilibrată; principale candidate sunt echipele Ra­pid, actuala deţinătoare a titlului, Crişul, Universi­tatea Timişoara, Voinţa Bucureşti, Politehnica Bucu­reşti şi Mobila, aprecierea fiind făcută nu numai prin prisma actualelor poziţii, ci şi prin valoarea loturilor şi comportarea din ultima vreme a forma­ţiilor. RAPID BUCU­REŞTI — OLIM­PIA BUCUREŞTI 1—1 : 63—56 (31— 25) şi 65—72 (33— 39). Doar în pri­ma zi au izbutit feroviarele, prin­­tr-un mare efort de voinţă, să re­cupereze handica­pul produs de sus­pendarea Maria­nei Andreescu şi accidentarea Ştefaniei Basara­bia. A doua zi, ele au cedat în finalul unei partide al că­rei rezultat a stat, multă vre­me, sub semnul incertitudinii și care a fost decis, în mare măsură, de uimitoarea pre­cizie a Alexandrinei Bică. In general, sportivele de la O­­limpia, conduse de noul lor antrenor, C. Paraschivescu, au fost mai tenace si mai eficien­te in meciul de joi, ele evo­­luînd la un nivel mult mai ridicat decit în ziua preceden­tă. La Rapid se face din ce în ce mai simţită necesitatea împrospătării lotului. Cosmetore­­le partidei : Csikós 12+21, Bartha 4+22, Bosco 16+6, res­pectiv Bică 8+40, Tarantino 22+14. P.T.T. — UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 1—1 : 85—83 (39— 44) şi 71—88 (31—45). BUCU­­reştencele au obţinut miercuri prima victorie din actualul campionat datorită bunei lor evoluţii, dar şi pentru că ti­­mişorencele au neglijat per­manent apărarea. A doua zi, studentele au avut o presta­(Continuare in pag. a 4-a) I ANUL XXXV­­ Nr. 9082 4 PAGINI - 30 BANI W PROLETARI 01N_tOATE TARILE, UNITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATE FIZICA Sl SPORT ll ■!­»I Vineri 2 februarie 1979 ,,Daciada“ de iarna in judetul Harghita ZÎMBETUL COPIILOR FERICIŢI DĂ STRĂLUCIRE SUCCESELOR SPORTIVE Cînd am plecat din Miercu­rea Ciuc spre nord, de-a lun­gul albiei tot mai subţiri a Oltului, în Moldova si in Bă­răgan viscolul îşi făcea de cap. In depresiunea Ciucului nin­gea însă liniştit, dar stratul de zăpadă creştea văzînd­ cu ochii. însoţiţi de preşedintele C.J.E.F.S. Harghita, Ioan Fe­­rencz, pornisem să descoperim, pe de o parte, explicaţia lo­cului I ocupat de sportivii ju­deţului in cadrul primei edi­ţii a „Daciadei“ de iarnă, iar pe de alta , semnele viitoa­relor recolte de­., medalii. Ii mărturisisem tovarăşului nos­tru de drum intenţiile, iar a­­cesta se oferise să ne facili­teze documentarea. — N-o să vă supăraţi dacă o să ne abatem mereu din şo­seaua principală, a zis tova­răşul Ferencz. Aş vrea să ve­deţi cite ceva din baza mate­rială care a constituit suportul succeselor noastre şi pe care am realizat-o mai ales prin muncă patriotică. Pîrtiile de schi le „depistăm“ vara, cînd se face şi amenajarea lor, po­trivit proverbului „iarna car şi vara... pîrtie“. Aşa se face că avem în judeţ peste 25 de pîrtii foarte bune pentru schi şi sanie, o parte dintre acestea — la Borsec, Topliţa, Gheorgheni, Tuşnad, Băile Harghita ■,­ fiind dotate cu © „La noi toţi copiii ştiu să patineze“ © Sal­ba „oglinzilor de ghea­ţă“ urcă pe Olt şi co­boară pe Mureş © în­văţătura şi sportul © Recolta viitoarelor suc­cese este asigurată baby-schi-lifturi. In fiecare zi sunt pline de schiori. Cit pri­veşte patinoarele, la Miercurea Ciuc avem „Palatul de ghea­ţă“, unde se joacă hochei 11 luni pe an, apoi „inelul de gheaţă“, patinoar natural, pen­tru vitezişti. La Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc vor apărea în curînd patinoare artificiale. Dar asta nu-i întreaga „zestre". Toate comunele și satele care se înșiră pe firul Oltului in sus și-apoi, de la Izvorul Mu- Sever NORAN (Continuare in pag. 2—3) Asemenea imagini pofi vorb­a, din zori pină-n noapte, pe pati­noarele Harghitei Fotó : N. DRAGOȘ (Continuare In pag. a 4-a) Pregatirile sportivilor fruntaşi SCRIMA, PE ÎNCEPUTULUI Transferuri de senzaţie şi în lumea scrimei : antreno­rul federal Tănase Mureşan se ocupă direct de pregătirile lotului reprezentativ feminin de floretă, în timp ce fostul antrenor responsabil, Vasile Chelaru, a rămas în cadrul clubului său, Dinamo , la con­ducerea sabrerilor a revenit, după un an, Ladislau Kohoni. Şi la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd lotul reprezenta­tiv de sabie (Ioan Pop, Marin Mustaţă, Cornel Marin, Ion Pantelimonescu, Marin Dumi­tru) se afla la Moscova, pen­tru a participa la primul mare concurs internaţional al sezo­nului (anul trecut cîştigat de sabrerul român Alexandru Nilca) venind la sala de scrimă Floreasca, din Capi­tală, pentru a asista la pre­gătirile floretistelor, ne-a ieşit în cale tocmai... Nilca. „Cum este ? „Cum să fie, mă simt de parcă aş fi o des­­că bătrină, lăsată la vatră cînd nu se aştepta...", ne-a răspuns, cu o glumă amară, decanul de vtrstă al sabreri­lor noştri. Şi ne-am reamintit atunci că Nik­a a avut un se­zon excelent înaintea „mon­dialelor" de la Hamburg, dar In zilele supremei competiţii a capotat tocmai atunci cînd echipa avea mai mare nevoie de el. vŞtiu că acum plătesc pentru nereuşita de la „mondiale", ştiu că lotul trebuia întinerit, mai ales că şi Irimiciuc s-a retras, ştiu că Pantelimonescu şi Dumitru sunt trăgători de perspectivă, dar mai ştiu că nici eu n-am depus armele. Mă pregătesc în afara lotului, cu conştiinciozitate şi ambiţie- Mă doare că sunt unii care cred că succesele mele de anul tre­cut au fost întîmplătoare, rod al conjuncturii...“. Pregătirile sabrerilor au ca ţel principal acum alcătuirea unei noi echipe reprezentati­ve, in care titularilor de ulti­mă oră (I. Pantelimonescu, M. Dumitru, E. Oancea) li se cere (şi sunt ajutaţi concret în a­­cest sens) să reducă la mini­mum perioada de „ucenicie", pentru a nu greva randamen­tul echipei, candidată la me­dalii in marile competiţii. De­altfel, Ioan Pop, căpitanul e­­chipei, ne-a spus că, alături de colectivul de antrenori, se va ocupa personal de tinărul M. Dumitru, în al cărui talent crede şi care poate deveni cu­ Paul SLAVESCU o lecţie individuală cu asistentă...

Next