Sportul, martie 1979 (Anul 35, nr. 9105-9131)

1979-03-01 / nr. 9105

• LA LICEUL „NICU GANE" din Felticen­i­ a inaugurat, zilele trecute o frumoasă sală a­ sport, care poate găzdui partide de voie baschet etc şi are o minim­bună cu 100 de locuri. Cu prilejul dării In folosinţă a avut loc o competiţie de volei, dotata CU „Cupa Nicu Gane", onorată prin prezenţa unor echipe din laţi. Roman­ul Piatra T­cfeu a revenit. otit la băieţi cit si * fete, sportivilor din Fălticeni a PE PIRTIILE de schi de la Piatra Fîntinele si Măgura Calulu s-au întrecut peste 400 de fete si băieţî In probe de cobo­­rire sch-fond si săniuţe. Printre cistigători s-au numărat : Mana Hangon (Bistriţa Birgăului), D­­Luau (Nâsâud) si M. Hector («m. Teaca) . SALA LICEULUI „ZINCA GOLESCU* din Piteşti a găzduit etapa Judeţeană Argeş a „Cupei sănătăţii" la volei fete. Prim- loc a revenit formaţiei Sănătatea Curtea de Arges. In­­viorătoare (2-0) In finala cu Să­nătatea Costeşti. • O FRUMOA­SA INIŢIATIVA a Consiliului oră­şenesc pentru educaţie fizică si sport Buşteni : organizarea com­petiţie „Cupa micului schior". Pe plitic Poiana Cafinderu, la slalom uras, s-au întrecut nume­roşi copii intre 0 si 14 ani. Pre­mianţi au fost­­ Oona Sandru, C­oltoru (Sc. gen. 1) - Io co­­pie 6-10 aul si V. Voiculet (Sc. gen. 21 ) IN CADRUL Liceului k\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^^ energetic din Galaţi (director Ing. T. Labuneţi funcţionează de a­nul trecut, cu bune rezultate, o sec­­tie de lupte greco-romane. In noul sezo­n 6 sportivi de aici vor evolua in echipa divizionară Du­nărea Galaţi. © ASOC!AŢhL£ St'ViiTIVE SINDICALE braşovene au descarnat ciştigătorii etapelor judeţene din cadrul „Daciadei" la şah ,­ tenis de masa : Car­men Po­xovici (CTCE Braşov) şi Mircea lupu (CIRC Braşov) — la tenis de masă: Adela Giosanu (Precizia Săcele) şi Ion Naghiu (IMMR Codlea)­­ la şah.­­ ANTRENORUL echipei de volei (b) C.S.Şc. Timişoara, Gheorghe Horvath a avut după jocul de la Hunedoara, cu CS. Şcolar din localitate (meci pierdut cu 1-3 1 de timişoreni), o ieşire nesporti­­­­­vă faţă de spectatori, ad­resin- j \ du-le cuvinte jignitoare \­­» DO­­­­UA ASOCIAŢII SPORT­IM­E brăila­­­­ne. Confect­ ia ş\ Zimbru­, îşi dis­­­­pută b­ru­i­etatea in meciuri ami­­­­cale (tur, retur) la şah şi tenis de masă După prima confrunta­re cond­ue Confecţia cu 2—0. 0 PESTE 130 DE OAMENI Al MUNCII din cadrul Direc­ţiei judeţene P.T.T.R. Ilfov au participat la o frumoasă excursie organizată pe ruta Sinaia — Pre­deal - Poiana Braşov — Cheia. Cheltuielile au fost suportate de Comitetul sindicatului, din fondul primit ca urmare a cîştigării stea­gului de unitate fruntaşă pe ra­mură - locul I pe ţară în 1978. O ,CUPA DE IARNA", competi­ţie polisportivă ce a avut loc la Liceul pedagogic din Bacău —cu partciparea majorităţii elevilor — a fost cîştigată de echipa a­­nului II A. La concursul de şah pe primul loc s-a clasat Violeta Ababei. Iar la tenis de masă Silvia Tom­a.­­ SECŢIILE DE TE­NIS din Mediaş se pregătesc in­tens pentru noul sezon — 40 de jucători (majoritatea provenind de şi Gaz metan) au şi partici­pat la un recent concurs de sală. Preocupări există şi pentru îm­bunătăţirea bazei materiale. De exemplu la Gaz metan va fi bi­­tuminizat cel de al doilea teren, iar la Sănătatea şi Sparta se vor amenaja noi suprafeţe de foc acoperite cu zgură. (RELATĂRI DE LA: I. Mîndrescu, O. Toma, I. Feteanu, V. Zbâr­cea T. Siriopol, C. Gruia, I. Vied, Tr. Enache, N. Tokacek, E. Teirâu și M. Tacâl). Initiative 30 DE SURORI... Ca să ajungă la antrena­ment, în sala Obor, Dana Girleanu pleca din bulevardul Macaralei; Sorina Ştefan — din Drumul Taberei; Mariana Dratu — din Ferentari. Ele şu­ asemenea lor, multe dintre gimnastele C.S.Sc. nr. 2 din Bucureşti. Sigur, n-ar fi fost ceva neobişnuit dacă gimnas­tele despre care e vorba ar avea, să zicem, 15 ani. Dar ele aveau: patru ani şi ceva pri­ma, şase cea de a doua, a­­proape şapte ultima. Şi cam tot atiţia, colegele lor... Trebuia să se facă ceva pentru ca fetiţele să nu se mai scoale la ora 5 pentru a putea fi la ora 7 la sală. Şi profesorii au început să caute în jur. Astfel au ajuns la Şcoala generală nr. 64, una din sursele secţiei de gimnas­tică a C.S.Şc. 2 unde erau cî­­teva mici încăperi neîntrebu­inţate. Totul doar la cîteva minute de locul de antrena­ment . Profesorii de gimnasti­că de la C.S.Şc. nr. 2 s-au do­vedit nu numai buni mese­riaşi, ci şi oameni cu o ima­ginaţie bogată, de acţiune de inimă. Au reparat mai în­­tîi zidurile şi au amenajat pa­tru camere. Prin grija unei mame, arhitectă, pe pereţi au apărut „Mickey Mouse“ un chip de tenisman, Woody, gimnastă, pitici înotători şi o mulţime de alte personaje de b­asm şi desene animate care s-au transformat în mari sportivi. Aşa au găsit micile gim­naste un al doilea cămin. Un cămin în care vin lunea di­mineaţa, plecînd simbata a­­casă, tot timpul fiind supra­vegheate, prin rotaţie, cu căl­dură părintească, de cadrele didactice de specialitate. Un cămin din care nu lipseşte nici măcar minitelevizorul. Nu, nu pentru că ar costa mai puţin , profesorii şi co­lectivul de părinţi ar trece şi peste asta. Ci, pentru ca el trebuie să fie la... proporţiile telespectatoarelor. Există chiar şi săculeţi albi pentru lucruri curate şi alţii, albaştri, pentru cele... mai puţin , şi rafturi cu periuţe de dinţi şi buzunăraşe cu piepteni de toate culorile. Dar nu numai un cămin, in care dorm şi învaţă, au găsit micile gimnaste. Ci şi o familie in cadrul căreia se e­­ducă şi cresc, in care „mama -gimnastică“ are 30 de fiice. O familie in care trăiesc 30 de surori, in fine, o familie alcătuită din tot atîtea prie­tene, toate aspirante la per­fecţiune. 30 de viitoare radii, dintre care unele se află acum în stadiul de campioane na­ţionale la categoria a patra. Radu TIMOFTE P.S. — Iată componența ca­tedrei de gimnastică de la C.S.Sc. 2 : Aurelia Bunea, Iu­­lia Rotărăscu, Lucia Marcu, Gabriela Stabişevschi, Mihai Demetrescu, Mihai Tache, Ilie Alexandru, Tudor Raiciu, Cornel Bălan. m mm sporite pentru o mai mai cuprindere A TINERETULUI ÎN PRACTICAREA EXERCIIIILOR FIZICE urmare din pag. 1) nu favorizeaza întotdeauna or­­ganizarea regulată a unor în­treceri sportive de masă. E­­forturile noastre s-au materia­lizat în frumoase rezultate care s-au obţinut, din noiembrie pînă acum, la întreprinderea Vidra din Orăştie, la fabrica de tricotaje din Hunedoara, la I.M.C. Bîrcea, care nu sînt, dealtfel, decît trei exemple din cele numeroase care ne stau la indemînă. — Am constatat aici, de a­­semenea, frumoase realizări în direcţia asigurării bazei mate­riale necesare practicării spor­tului. Atit a celui de masă cît şi a celui de performanţă. Care socotiţi că ar fi principalele „puncte“ ciştigate în această direcţie ? — Am încercat, mai întîi, să rezolvăm problemele ridicate de etapa de iarnă a „Daciadei“, în acest sens, cu sprijinul or­ganelor comerciale judeţene, am reuşit să dirijăm spre a­­sociaţiile noastre sportive peste 800 de mese pentru practicarea tenisului de masă, acţiune care a fost urmată de un serios re­viriment al acestei discipline pe meleagurile noastre. Cu colabo­rarea unor tehnicieni compe­tenţi, au fost amenajate pîrtii de schi şi săniuş în Paring, zona Orăştie, la Brad, în mun­ţii Poiana Ruscâi, în Masivul Vulcanului. La Hunedoara a fost dat în folosinţă un pati­noar artificial. Cred că se poa­te face o legătură între aceste realizări şi faptul că, pînă a­­cum, la finele primei decade a lunii februarie, în judeţul nos­tru au fost angrenaţi în între­cerile „Daciadei“ de iarnă peste 90 000 de participanţi, cu o creştere evidentă, mai ales, a tinerilor şi oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii. Festivalul sporturilor de iarnă,­­organizat la schi şi sanie in Paring, cu participarea a peste 1 000 de concurenţi. „Cupa mi­nerului“, ca şi întrecerile din zona oraşului Vulcan sau car­navalurile pe gheaţă de la Hu­nedoara şi Deva sunt tot atîtea acţiuni care s-au bucurat de un interes major din partea tuturor asociaţiilor sportive. — Cum apreciaţi organizarea propriu-zisă a competiţiilor, participarea tineretului, a ce­lorlalţi oameni ai muncii iubi­tori de sport? — Străduindu-ne să tradu­cem în fapte prevederile Re­gulamentului „Daciadei“, indi­caţiile organelor de partid lo­cale şi ale mişcării sportive, am acţionat, cu prioritate, pen­tru organizarea de întreceri în ateliere, secţii, clase, sectoare de muncă din întreprinderi şi încă de pe acum putem con­semna rezultate bune la Liceul Industrial metalurgic din Hu­nedoara. Liceul Avram Iancu din Brad, şcolile generale nr. 3 şi 4 din Deva­ , nr. 7 din Hunedoara, întreprinderea mi­nieră Barza, Combinatul side­rurgic Hunedoara, la Prepara­ţii Petrila, exploatarea minieră Dîlja, T.C.M.M. Petroşani, ca şi în comunele Vata, Ilia, Dobra, Sălaj şi Topliţa. — Poate că nu e prea de­vreme să vorbim şi despre competiţiile viitoare. Ce vă propuneţi pentru lunile care urmează ? In ce direcţie veţi acţiona cu precădere ? — Ne preocupă în cea mai mare măsură modalităţile prin care să putem ridica continuu nivelul calitativ al muncii noastre, care sperăm să deter­mine, lucru firesc, de altfel, şi o îmbunătăţire calitativă a re­zultatelor. Numai în acest fel ne vom putea atinge obiectivul propus, acela de a obţine un loc fruntaş în clasamentul pe ţară. In momentul în care vor fi posibile mai multe activităţi în aer liber, vom pune bazele sportive şi terenurile simple, amenajate la locurile de agre­ment, la dispoziţia tineretului, a tuturor oamenilor muncii, pentru a realiza în acest fel o şi mai mare cuprindere a ma­selor în practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului. 1979 este anul de pregătire a sportivilor şi echipelor din judeţul nostru în vederea finalelor pe țară, an în care întregul nostru po­por va marca aniversarea a 2 050 de ani de la crearea pri­mului stat centralizat dac, a cărui capitală s-a aflat, după cum se știe, pe teritoriul de astăzi al județului nostru. Este un motiv în plus să onorăm acest eveniment prin evoluţii şi rezultate de nivel ridicat. PINA LA 31 MAI, SUBSTANŢIALE REDUCERI DE PREŢURI LA EXCURSIILE IN R.D. GERMANĂ La Agenţia de excursii cu turişti români în străinătate şi la oficiile judeţene de turism sau filialele acestora din întreaga ţară se pot face înscrieri pentru excursii inte­resante­­şi instructive pe următoarele itinerare (ce cuprind şi localităţi din R.S. Cehoslovacă, R. P. Polonă şi R. P. Ungară) : - Bucureşti — Berlin — Dresda — Karl Marx Stadt — Gera Magdeburg — Berlin — Bucureşti (avion, 7 zile), preţ informativ 3 011 lei ; - Bucureşti — Praga — Rostock — Schwerin — Berlin — Gdansk — Ktalbork — Varşovia — Bucureşti (avion + tren, 1I zile), preţ informativ 4 016 lei ; O Bucureşti — Berlin — Leipzig — Karl Marx Stadt — Dresda — Beri­n — Bucureşti (avion, 7 zile), preţ infor­­mativ 3178 lei ; O Bucureşti — Fraga — Berlin — Potsdam — Magdeburg — Wernigerode — Leipzig — Weimar — Dresda — Bu­apesta — Bucureşti (tren: 13 zile), preţ informativ 3 493 lei. înscrierile se fac pînă la 15 aprilie 1979 în Bucureşti, la ghişeele Agenţiei de excursii cu turişti români în străină­­ta­te (str. Episcopiei nr. 2, telefon : 16.44.31), precum şi la oficiile judeţene de turism sau filialele acestora din toată țara. bravo, nea cică ! jumătate din terenul pe baschet al asociaţiei sportive „Metalul“ din Craiova devine Iarna, prin grija lui „Nea Ci­că", un mini-patinoar. Singu­rul din acest oraş. Nopţi de-a rîndul, pină spre ziuă. Nea Gică, cu un furtun, prea scurt pentru a uda tot terenul, cu găleţile cu apă, se îngrijeşte ca, a doua zi, copiii să poată patina pe o gheaţă acceptabilă. $1 copil patinează. Patinează, pe un spaţiu care măsoară 15X15 m, vreo 20—30 de copii şi adolescenţi — mai mulţi nu încap — dornici de mişcare în aer liber, dornici să prindă tainele acestui mi­nunat sport al graţiei şi al eleganţei. Mulţi din cei care ştiu să patineze astăzi au fost îndru­maţi, la primii lor paşi pe gheaţă, de Nea Gică. Şi astă­zi, acest entuziast susţinător­­ 2 al mişcării în aer liber îl în­vaţă pe copii să patineze. Du­pă orele nocturne de trudă, mai găseşte puterea să arate copiilor cum se sting şiretu­rile la ghete, cum se aşează un adaos de carton cind ghe­­tele sunt prea largi şi, puivn­­du-şi el însuşi pati­nele, cum se fac primii paşi pe ghea­ţă, cum se face o piruetă şi cum... se cade, fără ca acest lucru să se creeze copiilor complexe de inferioritate faţă de cei din jur. Copiii îl solicită mult pe Nea Gică. Toţi îl vor ca partener. Nea Gică stabileşte ordinea în care fiecare va patina alături de el şi îi mulţumeşte pe toţi, chiar dacă oboseala ÎI cople­şeşte. De ce am scris toate aces­tea ? Pentru că ,,Nea Gică" are... 74 de ani. Mulţi înainte! MIRCEA LUPESCU Sîmbătă şi duminică, în judeţul Braşov „RALIUL ZĂPEZII" - PRIMA CURSĂ AUTOMOBILISTICĂ A ANULUI Sîmbătă, mulţi dintre automo­biliş­tii români fruntaşi vor lua startul in prima întrecere a anu­lui 1979 . „Raliul zăpezii“, orga­nizat ca d­e obicei la fiecare în­ceput de sezon în judeţul Bra­şov — de fapt prima etapă a campionatului naţional de ra­liuri. Nu ştim dacă pină în ziua concursului pe anumite porţiuni ale traseului se va aşeza zăpadă pentru a justifica numele com­petiţiei. Cert este că, după cum ne afirma Radu Dobrescu, se­cretarul adjunct al federaţiei de specialitate­­ »,indiferent de vre­me, “­Raliul zăpezii» rămine o întrecere deosebit de dificilă. Concurenţii au de străbătut 500 km pe drumuri diferite, moder­nizate sau nu, din judeţ, trecind prin 22 posturi de control orar şi avind de efectuat 13 probe speciale. Pentru prima dată in acest raliu, într-una din probele speciale, cea de la Hălchiu, se va desfăşura şi o întrecere pe kilometru lansat. Tot in premie­ră , rezultatele de pe traseu vor fi definitivate cu ajutorul unui calculator electronic". Plecarea în raliu a primului echipaj se vă da sîmbătă, 3 mar­tie, la ora 16:01, din faţa Uni­versităţii din Braşov, după care, din minut un minut, vor pleca celelalte echipaje. Traseul ales trece printr-o serie de locali­tăţi : Predeal, Rişnov, Dălghiu, Zizin, Brădet, Poiana Mărului ş.a. întrecerea se va desfăşura şi pe timpul nopţii, sosirile ur­­mind să aibă loc duminică (tot în faţa Universităţii) începind de la ora 2:27. Interesul de care se bucură „Raliul zăpezii" este ilustrat de faptul că la concurs s-au înscris peste 60 de echipaje, printre care cele ale asociaţiilor şi clu­burilor : Dacia Piteşti, Unirea Tricolor Bucureşti, ITA Timiş, IPA Sibiu, Nicolini Iaşi, I.N.M.T. Bucureşti, ITA Şoimii Cluj ş.a. La start vor fi prezente cele trei echipaje ale Daciei Piteşti care au cucerit în 1973 locul X in „Turul Europei“ : Ilie Oltea­­nu — Ovidiu Scobai, Ştefan Iancovici — Petre Vezeanu, Ár­pád Szalai — Constantin Zăr­­nescu. (M. FR.) Retrospectivă '78 PUNCT FINAL Cu crearea de azi vom încheia tre­cerea in revistă a celor 13 formaţii care au evoluat In stagiunea '78. După cum se ştie, pe ultimele patru locuri s-au clasat antrenorii G. Sol­daţi (49), S. Onache (37), D. Toduţă (33) şi Tr. Dinu (24). Deşi primul a avut la dispoziţie cîteva elemente cu ,, firmă* (Tub, Macron, Diatom, He­lla), alte cîteva (Cornel, Hota­re I, Ruj­niţa) , cu reale perspective, aces­tora adăugindu-li-se şi „doi anii" Simptom, Retuş. Versiunea, rezultatul final n-a­ fost pe măsura aşteptărilor. Tub a cîştigat o singură cursă, Dia­tom nici unc (!), Macron doar trei, greul formaţiei ducîndu-l Helia, He­­deric, Simptom şi Retuş, prima reali­­zînd cinci victorii, ceilalţi cite patru. Surprinzător apare însă randamentul dat de Hotărel şi Cornel, două din „piesele grele“ ale formaţiei. Deşi ambii şi-au îmbunătăţit simţitor re­cordul iniţial (Cornel 1:31,4 — 1:26,9 ; Hatarei 1:35,2 - 1:30,2), ei nu au realizat decît una, respectiv două vic­torii . In schimb, atît unul cît şi ce­lălalt au dovedit o curioasă „predi­lecţie" pentru locul trei (în special în cursele prevăzute cu pariul ordinea triplă), primul clasîndu-se de opt ori, secundu! de patru, pe acest „rîvnit" loc Se pare câ G. Ciobanu (driver a formația respectivă) n-a fost chiar străin de „capriciile" elevilor sâi dacă avem in vedere faptul că o parte din cele 11 zile petrecute pe „banca rezen­elor" se datoresc tocmai fluc­­tuaţiile de valori făcute de aceşti cai. Şi fiindcă veni vorba de sancţiuni trebuie sa arătăm că ocupanta locului 11 formaţia S. Onache, este in schimb „f­uaţoşu" la acest capitol. Atit antrenorul grajdului, cît şi drive­rul FI. Paşcă au „reuşit" să „obţină" în cursul anului un număr de 12 şi, respectiv, 14 zile de „concediu for­ţat“, S. Onache primind şi un ultim­ui seve- avertisment pentru slaba pre­zentare în alergări a cailor din for­maţia sa. In ceea ce priveşte celelalte două grajduri, D Toduţă şi Tr. Dinu, trebuie să menţionăm că ele ar fi putut obţine rezultate mai bune, dar primul a fo­st lipsit, o buna perioada de timp de aportul driverului I. Bă­nică (accidentat), iar secundul (a­­flat in prezent in spital) a condus sporad­’c treburile formaţiei sale. Cam atît despre protagonistele cr­­nuilui 1978. Le aşteptăm în stagiunea '79 cu spe­anţa că ne vor oferi în­treceri de mare spectaculozitate, du­blate de performanţe superioare. Gh. ALEXANDRESCU PE MICUL ECRAN JOI 1 MARTIE, ora 18,45 : Marele premiu de sărituri cu schiurile de la Dengelberg (Elveţia). SIMBATA 3 MARTIE, ora .17 : Rugby, Anglia — Franţa in „Turneul celor 5 naţiuni" . (Transmisiune directă de la Londra ; comentator — Du­mitru Tănăsescu). DUMINICA 4 MARTIE, ora 15,15 : „Serbările zăpezii", emisiune de jocuri instructiv­­educative şi sportive (Trans­misiune de la Izvorul Mure­şului ; prezentator — Ion Ghiţulescu) ; ora 17 : Fotbal, Dinamo Bucureşti — F.C. Baia Mare (repriza a ll-a ; comentator — Cristian Ţo­­pescu). MIERCURI 7 MARTIE; ora 16 : Fotbal, Politehnica Iasi — Universitatea Craiova (Trans­misiune directă de la Iaşi ; comentator — Gr. Elisei), JOI 8 MARTIE, ora 18.35 : Fotbal Internaţional — rezu­matul meciurilor din sfertu­rile de finală ale Cupelor europene intercluburi.

Next