Sportul, iunie 1979 (Anul 35, nr. 9182-9207)

1979-06-01 / nr. 9182

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI ECONOMICE DIN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste României, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi indus­triale din Capitală. Au fost vi­zitate şi unele obiective edili­tare din centrul Bucureştiului. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost insotit de tovarăşii Ilie Verdet, Gheor­­ghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se înfăptuiesc în viaţă hotărîrile Congresului al XI-Iea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf. în cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai muncii din Capitală, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specia­liştii, cu făuritorii bunurilor materiale, în probleme esenţiale ale activităţii economico-socia­­le, ale creşterii bunăstării po­porului, au fost abordate as­pecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a resur­selor umane şi materiale, pen­tru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi cali­tativi ai planului pe 1979, an hotăritor al cincinalului, pre­cum și pentru realizarea cu succes a proiectelor de pers­pectivă privind dezvoltarea u­­nor sectoare de vîrf ale indus­triei, capabile să asigure îna­intarea fermă a economiei ro­mânești pe calea modernizării ei neîntrerupte. Vizita începe la întreprinde­rea de avioane, unitate repre­zentativă a industriei bucureş­­tene. în cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme pri­vind specializarea şi cooperarea unor întreprinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asi­gurării unei eficienţe superioare în realizarea aparaturii com­plexe ce echipează diferitele tipuri de aeronave. în continuare, tovarășul, Nicolae Ceaușescu s-a oprit in.^cartierul Herăstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, diferite va­riante privind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automati­ca“, puternică unitate a indus­triei constructoare de maşini, care, prin activitatea sa, contri­buie în mare măsură la promo­varea tehnicii de vîrf în dife­rite ramuri ale economiei naţio­nale. Pe întregul parcurs mun­citorii şi specialiştii întreprinderii fac o entuziastă primire secre­tarului general al partidului, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mijlocul destoini­cului colectiv al „Automaticii“ constituind şi de data aceasta un îndemn mobilizator spre noi şi importante realizări. In continuare sunt vizitate diferite şantiere de construcţie din centrul Capitalei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu poposind atît la clădiri ridicate pe lo­cul celor distruse de cutremu­rul din martie 1977, cit şi la unele noi ansambluri edilitare înălţate pe bulevardul Magheru şi Calea Victoriei. Numeroşi bucureşteni aflaţi la această oră pe Calea Victo­riei l-au salutat cu multă dra­goste şi căldură pe secretarul general al partidului, manifes­­tîndu-şi şi în acest fel profun­da lor recunoştinţă faţă de grija sa statornică pentru dez­voltarea continuă a patriei noastre şi, în acest cadru, a frumoasei şi înfloritoarei noas­tre Capitale. Vizita a continuat apoi pe platforma industrială Militari, obiectul dialogului de aici con­­stituindu-l examinarea măsuri­lor luate de factorii de răspun­dere, de specialişti, din indica­ţia conducerii partidului, pen­tru realizarea planului privind construcţiile de locuinţe, in condiţii de eficienţă sporită, de ridicare a gradului de indus­trializare a lucrărilor şi de re­ducere a consumului de mate­riale şi energie, pentru îmbu­nătăţirea funcţionalităţii, a con­fortului apartamentelor. A fost vizitată, apoi, între­prinderea „Electrotehnica“, si­tuată in aceeaşi zonă industrială a Capitalei. Şi aici, ca pe întreg traseul vizitei de lucru, munci­torii întreprinderii îl ovaţionea­ză pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu căldura inimii, manifestîndu-şi bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor, de a-i asculta cuvîntul însufle­­ţitor. Ei exprimă, direct şi vi­brant, preţuirea lor adîncă pen­tru fermitatea revoluţionară, clarviziunea şi dinamismul cu care acţionează tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru pro­gresul şi prosperitatea patriei, pentru binele şi fericirea po­porului nostru, pentru creşte­rea prestigiului şi rolului României socialiste în lume. (­I PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ANUL XXXV­­ Nr. 9182­­­4 PAGINI - 30 BANI | Vineri 1 iunie 1979 | Asaul anter'naţional al copilului pBMiuw.urni— ihm........—......— 1 ——■ ————— COPIII NOŞTRI, VIITORUL PATRIEI 1 IUNIE a devenit o zi­­simbol. O zi a tuturor co­piilor lumii. Copiii sînt nă­dejdea noastră, certitudinea noastră că munca, că efor­turile de zi cu zi se revarsă în bogate roade spre tînăra generaţie care, crescînd, va Înălţa şi mai sus cuceririle de pînă acum. Avem copii buni, cu minte ascuţită şi braţe ce dovedesc vigoare. Ii creştem cu dra­goste şi grijă părintească. Şi, odată cu primele cuvinte, ei învaţă şi iubirea de glia strămoşească ; învaţă, urcind în timp, să-i cinstească pe cei care în mine, pe şantie­re, în fata furnalelor, pe ogoare, în laboratoare sau in sălile de curs au ca singur ţel înflorirea patriei socia­liste . Învaţă ce înseamnă cuvîntul partid şi sensul ce­lor trei culori — roşu, galben şi albastru — înfrăţite in cutezanţă sub soarele socia­lismului , învaţă că steagul roşu arde asemenea sîngelui vărsat de comunişti pentru ca ei, copiii, să stea cu frun­tea sus, să privească cuteză­tori spre viitor. „Tinerii, copiii patriei noastre — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul ge­neral al partidului, preşedin­tele Republicii , se dezvoltă intr-un climat social, politic şi etic nou, superior, dispu­­nind de tot ceea ce este necesar pentru a se forma ca oameni înaintaţi, făuritori conştienţi şi pricepuţi ai României socialiste şi comu­niste". Cele şase milioane de copii ai României socialiste sunt cuprinşi în peste 30 000 de unităţi de invăţămînt, gră­diniţe şi şcoli generale, dis­­punînd de toate condiţiile pentru a deveni constructo­rii de miine ai comunismu­lui. Intr-un climat politic şi social de generoasă grijă — sub permanenta ocrotire şi (Continuare in pag. 2-3) Prima lecţie... Foto : I. MIHAICA Jubileul „internaţionalelor“ de atletism promite : UN SPECTACOL ATRACTIV, DE BUNĂ CALITATE, PE STADIONUL REPUBLICII Dintre cele peste 30 de probe care figurează pe programul în­trecerilor, de sîmbătă şi dumi­nică, din cadrul ediţiei a XXV-a a Campionatelor internaţionale de atletism, cîteva anume re­ţin atenţia in mod deosebit Una este, de pildă, cursa femi­nină de 800 m. La start vor fi prezente cîteva alergătoare re­putate, între care şi sportiva bulgară Nikolina Stereva. A­­ceasta a ciştigat medalia de argint la J.O. de la Montreal, unde a obţinut o performanţă de-a dreptul excepţională 1:55,4 şi a fost de două ori campioa­nă europeană de sală în 1976 (2:02,2) şi 1979 (2:02,6). Recent ea a ciştigat, la Sofia, cursa de 800 m din cadrul concursului „Narodna Mladej“ realizind 2:01,6. Compatrioata sa Svetla Zlateva-Koleva este fostă re­cordmană mondială a probei (1:57,5 la Balcaniada de la Ate­na din 1973). Alături de ele se vor afla : excelenta noastră a­­lergătoare Ileana Silai, record­manii naţională (1:57,4 în 1977), care a obţinut, zilele trecute, 1:59,8 la reintrarea după o în­delungată absenţă, gălăţeanca Rafk­a Lovin, clasată a treia la „europenele“ de sală (2:03,1) din februarie de la Viena, recent victorioasă în Italia, la Bolzano, cu 2:00,1 şi romaşcanca Elena Tăriţă, campioană balcanică, a­­nul trecut, la Salonic (1:59,4). Belgianca Anne-Marie Van Nuffel (recordmană naţională ca 2:01,1 în 1978), vestgermanc* Petra Kleinbrahm (2:02,5 — 1978) şi junioara noastră, cîmpulun­­geanca Mitica Junghiatu (2:08,8 la concursul de primăvară al junioarelor, duminica trecută) vor completa, probabil, lista fi­nalistelor unei curse demnă. Romeo VILARA (Continuare în pag. a 4-a) HALTEROFILII NOŞTRI AU EVOLUAT BINE LA C. E. DAR PENTRU OLIMPIADĂ MAI AU MULT DE LUCRU! După terminarea Campiona­telor europene de haltere, pre­şedintele F.I.H., H. Schödl (Austria), spunea că această a 38-a ediţie a întrecerilor a fost, prin prisma performanţelor, una dintre cele mai valoroase competiţii de acest gen, din ultimii 10 ani, de cînd fiinţează forul de specialitate din Euro­pa. „Dovadă sunt, în primul rînd, — spunea School — cele 13 recorduri mondiale, cele a­­proape 100 de recorduri naţio­nale, ca şi participarea atit de numeroasă : 151 sportivi din 26 de ţări“. In acest context un succes notabil a înregis­trat şi formaţia României, prezenită — pentru prima oară — cu o e­­chipă completă. Ea a ocupat locul 7, cu 133 puncte, în clasamentul pe na­ţiuni, ca­re se al­cătuieşte la ,,eu­­ropene“ (se acor­dă puncte primilor 10 clasaţi în cla­samentul general şi pe stiluri, la fiecare categorie). In clasamentul — neoficial — după sistemul olimpic, formaţia ţării noas­tre s-a clasat pe locurile 6—8, îm­preună cu sportivii vest-germani şi cehoslovaci, fieca­re cu cite 14 p, după Bulgaria 47 p, U.R.S.S. 38 p, R.D.G. 28 p, Unga­ria 24 p şi Polonia 23 p, acestea fiind considerate, dealt­fel, cele mai bune echipe din lume. Din cei zece halterofili ro­mâni care au luat startul la C.E. de la Vama 7 au ocupat, fapt fără precedent, poziţii printre primii şase clasaţi. Hal­terofilii noştri au corectat a­­cum 10 recorduri naţionale, cu­cerind 3 medalii de bronz , una în clasamentul general şi două pe stiluri. Majoritatea specialiştilor pre­zenţi la Vama au fost sur­prinşi de evoluţia bună a con­curenţilor români la acest im­portant examen din anul pre­­olimpic, explicabilă prin faptul că s-a muncit mai bine şi mai mult decât în trecut. Colectivul de antrenori (L. Baraga, S. A­­chim, Gh. Manoilescu, I. Ienoiu şi M. Constantinescu) împreună cu sportivii au fost pe deplin conştienţi că numai printr-o muncă intensă se pot realiza performanţe competitive pe plan internaţional. Şi au acţio­nat in consecinţă ! Analizînd comportarea repre­zentanţilor noştri, vom menţio­na progresele remarcabile ale unora dintre ei. Marian Grigo­raş (29 de ani), descoperit în urmă cu 12 ani de antrenorul N. Bărbulescu (Petrolul Plo­ieşti), a bătut timp de aproape zece ani pasul pe loc... Iată Ion OCHSENFELD (Continuare in pag. a 4-a) ^tierian Grigoraș (care a cucerit două me­­si de bronz la C.E.) „smulge“ 120 kg — record national la cat. pană. ARSENOV­.Naroden Sport“-Sofia A­­st­ăzi, la Berlin iNTlLNIREA AMICALĂ DINTRE REPREZENTATIVELE DE FOTBAL ALE R.D. GERMANE Șl ROMÂNIEI !\m\m\\m\Yt]|' D. GERMANA'^TM ^ Grapenthin 3 $ Noack Dörner Weise Weber g 0 Haffner Pommerenke Lindeman 0 Riediger Streich Hoffman g ^ ■ ^5 ^ Arbitru : K. Palotay (Ungaria)_________________ | 0 Chihaia D. Georgescu F. Grigore 0 Bölöni Dinu Romilă II gí 0 Koller Păltinişan Sameş Tilihoi g 3 Iordache (Ştefan) á __ A X ^w^\\vi\\w^\v^\v^\v\\\\\\v\\\\víí\víínní ROÄi ANI A íísjjííímsínsísTM BERLIN, 31 (prin telefon). Lotul reprezentativ de fotbal al României a sosit joi dimineaţa la Berlin. Pe aeroportul Schönenfeld delegaţia sportivi­lor noştri a fost întimpinată de reprezentanţi ai federaţiei de fotbal a R.D. Germane, de zia­rişti şi fotoreporteri. Îndată după sosire, antrenorii Constan­tin Cern­­ia­nu şi Gheorghe Stai­­cu au decis efectuarea unui an­trenament de acomodare pe stadionul Weltjungend, cu o ca­pacitate de 60 000 de locuri, pe care va avea loc vineri după­­amiază întâlnirea amicală R.D. Germană — România. S-a lu­crat 60 de minute, şedinţa de instruire avînd un caracter Gheorghe NERTEA (Continuare in pag. 2-3)

Next