Sportul, iunie 1979 (Anul 35, nr. 9182-9207)
1979-06-01 / nr. 9182
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI ECONOMICE DIN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste României, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale din Capitală. Au fost vizitate şi unele obiective edilitare din centrul Bucureştiului. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost insotit de tovarăşii Ilie Verdet, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se înfăptuiesc în viaţă hotărîrile Congresului al XI-Iea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf. în cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai muncii din Capitală, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materiale, în probleme esenţiale ale activităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului pe 1979, an hotăritor al cincinalului, precum și pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind dezvoltarea unor sectoare de vîrf ale industriei, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei românești pe calea modernizării ei neîntrerupte. Vizita începe la întreprinderea de avioane, unitate reprezentativă a industriei bucureştene. în cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme privind specializarea şi cooperarea unor întreprinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asigurării unei eficienţe superioare în realizarea aparaturii complexe ce echipează diferitele tipuri de aeronave. în continuare, tovarășul, Nicolae Ceaușescu s-a oprit in.^cartierul Herăstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, diferite variante privind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automatica“, puternică unitate a industriei constructoare de maşini, care, prin activitatea sa, contribuie în mare măsură la promovarea tehnicii de vîrf în diferite ramuri ale economiei naţionale. Pe întregul parcurs muncitorii şi specialiştii întreprinderii fac o entuziastă primire secretarului general al partidului, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mijlocul destoinicului colectiv al „Automaticii“ constituind şi de data aceasta un îndemn mobilizator spre noi şi importante realizări. In continuare sunt vizitate diferite şantiere de construcţie din centrul Capitalei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu poposind atît la clădiri ridicate pe locul celor distruse de cutremurul din martie 1977, cit şi la unele noi ansambluri edilitare înălţate pe bulevardul Magheru şi Calea Victoriei. Numeroşi bucureşteni aflaţi la această oră pe Calea Victoriei l-au salutat cu multă dragoste şi căldură pe secretarul general al partidului, manifestîndu-şi şi în acest fel profunda lor recunoştinţă faţă de grija sa statornică pentru dezvoltarea continuă a patriei noastre şi, în acest cadru, a frumoasei şi înfloritoarei noastre Capitale. Vizita a continuat apoi pe platforma industrială Militari, obiectul dialogului de aici constituindu-l examinarea măsurilor luate de factorii de răspundere, de specialişti, din indicaţia conducerii partidului, pentru realizarea planului privind construcţiile de locuinţe, in condiţii de eficienţă sporită, de ridicare a gradului de industrializare a lucrărilor şi de reducere a consumului de materiale şi energie, pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii, a confortului apartamentelor. A fost vizitată, apoi, întreprinderea „Electrotehnica“, situată in aceeaşi zonă industrială a Capitalei. Şi aici, ca pe întreg traseul vizitei de lucru, muncitorii întreprinderii îl ovaţionează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu căldura inimii, manifestîndu-şi bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor, de a-i asculta cuvîntul însufleţitor. Ei exprimă, direct şi vibrant, preţuirea lor adîncă pentru fermitatea revoluţionară, clarviziunea şi dinamismul cu care acţionează tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru binele şi fericirea poporului nostru, pentru creşterea prestigiului şi rolului României socialiste în lume. (I PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ANUL XXXV Nr. 91824 PAGINI - 30 BANI | Vineri 1 iunie 1979 | Asaul anter'naţional al copilului pBMiuw.urni— ihm........—......— 1 ——■ ————— COPIII NOŞTRI, VIITORUL PATRIEI 1 IUNIE a devenit o zisimbol. O zi a tuturor copiilor lumii. Copiii sînt nădejdea noastră, certitudinea noastră că munca, că eforturile de zi cu zi se revarsă în bogate roade spre tînăra generaţie care, crescînd, va Înălţa şi mai sus cuceririle de pînă acum. Avem copii buni, cu minte ascuţită şi braţe ce dovedesc vigoare. Ii creştem cu dragoste şi grijă părintească. Şi, odată cu primele cuvinte, ei învaţă şi iubirea de glia strămoşească ; învaţă, urcind în timp, să-i cinstească pe cei care în mine, pe şantiere, în fata furnalelor, pe ogoare, în laboratoare sau in sălile de curs au ca singur ţel înflorirea patriei socialiste . Învaţă ce înseamnă cuvîntul partid şi sensul celor trei culori — roşu, galben şi albastru — înfrăţite in cutezanţă sub soarele socialismului , învaţă că steagul roşu arde asemenea sîngelui vărsat de comunişti pentru ca ei, copiii, să stea cu fruntea sus, să privească cutezători spre viitor. „Tinerii, copiii patriei noastre — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii , se dezvoltă intr-un climat social, politic şi etic nou, superior, dispunind de tot ceea ce este necesar pentru a se forma ca oameni înaintaţi, făuritori conştienţi şi pricepuţi ai României socialiste şi comuniste". Cele şase milioane de copii ai României socialiste sunt cuprinşi în peste 30 000 de unităţi de invăţămînt, grădiniţe şi şcoli generale, dispunînd de toate condiţiile pentru a deveni constructorii de miine ai comunismului. Intr-un climat politic şi social de generoasă grijă — sub permanenta ocrotire şi (Continuare in pag. 2-3) Prima lecţie... Foto : I. MIHAICA Jubileul „internaţionalelor“ de atletism promite : UN SPECTACOL ATRACTIV, DE BUNĂ CALITATE, PE STADIONUL REPUBLICII Dintre cele peste 30 de probe care figurează pe programul întrecerilor, de sîmbătă şi duminică, din cadrul ediţiei a XXV-a a Campionatelor internaţionale de atletism, cîteva anume reţin atenţia in mod deosebit Una este, de pildă, cursa feminină de 800 m. La start vor fi prezente cîteva alergătoare reputate, între care şi sportiva bulgară Nikolina Stereva. Aceasta a ciştigat medalia de argint la J.O. de la Montreal, unde a obţinut o performanţă de-a dreptul excepţională 1:55,4 şi a fost de două ori campioană europeană de sală în 1976 (2:02,2) şi 1979 (2:02,6). Recent ea a ciştigat, la Sofia, cursa de 800 m din cadrul concursului „Narodna Mladej“ realizind 2:01,6. Compatrioata sa Svetla Zlateva-Koleva este fostă recordmană mondială a probei (1:57,5 la Balcaniada de la Atena din 1973). Alături de ele se vor afla : excelenta noastră alergătoare Ileana Silai, recordmanii naţională (1:57,4 în 1977), care a obţinut, zilele trecute, 1:59,8 la reintrarea după o îndelungată absenţă, gălăţeanca Rafka Lovin, clasată a treia la „europenele“ de sală (2:03,1) din februarie de la Viena, recent victorioasă în Italia, la Bolzano, cu 2:00,1 şi romaşcanca Elena Tăriţă, campioană balcanică, anul trecut, la Salonic (1:59,4). Belgianca Anne-Marie Van Nuffel (recordmană naţională ca 2:01,1 în 1978), vestgermanc* Petra Kleinbrahm (2:02,5 — 1978) şi junioara noastră, cîmpulungeanca Mitica Junghiatu (2:08,8 la concursul de primăvară al junioarelor, duminica trecută) vor completa, probabil, lista finalistelor unei curse demnă. Romeo VILARA (Continuare în pag. a 4-a) HALTEROFILII NOŞTRI AU EVOLUAT BINE LA C. E. DAR PENTRU OLIMPIADĂ MAI AU MULT DE LUCRU! După terminarea Campionatelor europene de haltere, preşedintele F.I.H., H. Schödl (Austria), spunea că această a 38-a ediţie a întrecerilor a fost, prin prisma performanţelor, una dintre cele mai valoroase competiţii de acest gen, din ultimii 10 ani, de cînd fiinţează forul de specialitate din Europa. „Dovadă sunt, în primul rînd, — spunea School — cele 13 recorduri mondiale, cele aproape 100 de recorduri naţionale, ca şi participarea atit de numeroasă : 151 sportivi din 26 de ţări“. In acest context un succes notabil a înregistrat şi formaţia României, prezenită — pentru prima oară — cu o echipă completă. Ea a ocupat locul 7, cu 133 puncte, în clasamentul pe naţiuni, care se alcătuieşte la ,,europene“ (se acordă puncte primilor 10 clasaţi în clasamentul general şi pe stiluri, la fiecare categorie). In clasamentul — neoficial — după sistemul olimpic, formaţia ţării noastre s-a clasat pe locurile 6—8, împreună cu sportivii vest-germani şi cehoslovaci, fiecare cu cite 14 p, după Bulgaria 47 p, U.R.S.S. 38 p, R.D.G. 28 p, Ungaria 24 p şi Polonia 23 p, acestea fiind considerate, dealtfel, cele mai bune echipe din lume. Din cei zece halterofili români care au luat startul la C.E. de la Vama 7 au ocupat, fapt fără precedent, poziţii printre primii şase clasaţi. Halterofilii noştri au corectat acum 10 recorduri naţionale, cucerind 3 medalii de bronz , una în clasamentul general şi două pe stiluri. Majoritatea specialiştilor prezenţi la Vama au fost surprinşi de evoluţia bună a concurenţilor români la acest important examen din anul preolimpic, explicabilă prin faptul că s-a muncit mai bine şi mai mult decât în trecut. Colectivul de antrenori (L. Baraga, S. Achim, Gh. Manoilescu, I. Ienoiu şi M. Constantinescu) împreună cu sportivii au fost pe deplin conştienţi că numai printr-o muncă intensă se pot realiza performanţe competitive pe plan internaţional. Şi au acţionat in consecinţă ! Analizînd comportarea reprezentanţilor noştri, vom menţiona progresele remarcabile ale unora dintre ei. Marian Grigoraş (29 de ani), descoperit în urmă cu 12 ani de antrenorul N. Bărbulescu (Petrolul Ploieşti), a bătut timp de aproape zece ani pasul pe loc... Iată Ion OCHSENFELD (Continuare in pag. a 4-a) ^tierian Grigoraș (care a cucerit două mesi de bronz la C.E.) „smulge“ 120 kg — record national la cat. pană. ARSENOV.Naroden Sport“-Sofia Astăzi, la Berlin iNTlLNIREA AMICALĂ DINTRE REPREZENTATIVELE DE FOTBAL ALE R.D. GERMANE Șl ROMÂNIEI !\m\m\\m\Yt]|' D. GERMANA'^TM ^ Grapenthin 3 $ Noack Dörner Weise Weber g 0 Haffner Pommerenke Lindeman 0 Riediger Streich Hoffman g ^ ■ ^5 ^ Arbitru : K. Palotay (Ungaria)_________________ | 0 Chihaia D. Georgescu F. Grigore 0 Bölöni Dinu Romilă II gí 0 Koller Păltinişan Sameş Tilihoi g 3 Iordache (Ştefan) á __ A X ^w^\\vi\\w^\v^\v^\v\\\\\\v\\\\víí\víínní ROÄi ANI A íísjjííímsínsísTM BERLIN, 31 (prin telefon). Lotul reprezentativ de fotbal al României a sosit joi dimineaţa la Berlin. Pe aeroportul Schönenfeld delegaţia sportivilor noştri a fost întimpinată de reprezentanţi ai federaţiei de fotbal a R.D. Germane, de ziarişti şi fotoreporteri. Îndată după sosire, antrenorii Constantin Cernianu şi Gheorghe Staicu au decis efectuarea unui antrenament de acomodare pe stadionul Weltjungend, cu o capacitate de 60 000 de locuri, pe care va avea loc vineri dupăamiază întâlnirea amicală R.D. Germană — România. S-a lucrat 60 de minute, şedinţa de instruire avînd un caracter Gheorghe NERTEA (Continuare in pag. 2-3)