Sportul, iulie 1979 (Anul 35, nr. 9208-9233)

1979-07-02 / nr. 9208

ŞEDINŢA COMUNĂ !* -­­ A COMITETUN­ POLITIC EXECUSIV AL C.C. AL P.C.R., BIROULUI PERMANENT AL CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE ŞI A GUVERNULUI PUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar Re­perat al Partidului Comunist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Com­i­t­et­ului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltă­rii Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialis­te România. In cadrul şedinţei a fost exa­minat proiectul de Directive ale Congresului al XH-lea al Parti­dului Comunist Român cu pri­vire la planul cincinal 1981— 1983 și liniile directoare ale dez­voltării economico-sociale a României pină în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliu­lui Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării econo­mice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în docu­mentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comu­nist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioa­ră, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agricul­turii, de dezvoltare şi moder­nizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Conti­nuind în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării eco­nomiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi eco­nomice,­ valorificarea intensivă, complexă a resurselor materia­le şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economi­ce in toate domeniile de activi­tate în vederea sporirii necon­tenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a ni­velului de trai material şi spi­ritual al întregului nostru po­por , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere (Continuare în pag. 2-3) ECHIPA DE POLO I A ROMÂNIEI - 5 NEÎNVINSĂ­­ IN „TROFEU­L­­ CELOR 6 NAȚIUNI“ ECHIPELE DE TENIS DE MASĂ ALE ROMÂNIEI AU ÎNTRECUT CU 31 REPREZENTATIVELE R. D. GERMANE : Amănunte în pag. a 4-a ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCARE FIZICA ȘI SPORT „Cupa Europei - Bruno Zanîi“ ECHIPA FEMININĂ A ROMÂNIEI PĂSTREAZĂ ŞANSE DE CALIFICARE PENTRU FINALA „A“ SOFIA, 1 (prin telefon). In dupa-amiaza zilei de sâmbătă, pe stadionul „Vasil Levski“, s-au desfăşurat, intr-o ambian­ţă favorabilă (vreme frumoasă, mii de spectatori, punctualita­tea organizatorilor) întrecerile uneia din grupele semifinale feminine ale celei de a VII-a ediţii a „Cupei Europei — Bru­no Zauli“. Din cele 8 echipe naţionale participante, primele 2 s-au calificat pentru finala A de la Torino, următoarele 2 pentru finala B de la Antony, de unde cîştigătoarea va accede şi ca în primă finală. Clasamentul : 1. R. D. Germană 109,5 p. 2. Bulgaria 102 p, 3. România 91 p, 4. Elveţia 57,5 p, 5. Fin­landa 55 p, 6. Belgia 34 p, 7. Norvegia 41 p, 8. Spania 27 p. Citeava rezultate notabile. Printre acestea şi 4 noi recor­duri ale competiţiei : Nikolina Stereva (Bulgaria) 1:57,4 la 800 m, Maricica Puică (Româ­nia) 8:49,1 la 3000 m, echipele de ştafetă ale R. D. Germane 42,60 la 4X100 m şi 3:24,9 la 4­X­400 m. 6 noi recorduri naţionale : România la 4X100 m şi 4X400 m, Bulgaria la 4X400 m şi su­liţă, Finlanda la 100 mg şi Spania la disc. Desigur, ne-am fi aşteptat la mai mult de la o întrecere în Horia CP.ISTEA (Continuare în pag. a 4-a) Tinara Florenţa Ţacu a marcat un frumos salt de calitate, ob­­ţinind un promiţător rezultat, de peste 63 m După o finală modestă STEAUA A CÎŞTIGAT „CUPA ROMÂNIEI 3-0 (2­0) ieri cu Sportul studenţesc Victorie clară, detaşată, a Ste­lei in finala cu Sportul stu­denţesc. Victorie absolut meritată, ne­pusă nici un singur minut la îndoială de un adversar domi­nat la toate capitolele de joc. Şi totuşi, de cit fotbal şi de ce fel de fotbal putem vorbi referindu-ne la aşteptata ,,mare finală“ de ieri ? Este limpede pentru orice om realist că valoarea fotbalului nostru, modestă, nu se poate schimba peste noapte, de azi pe mîine. Consecuţia meciurilor mediocre şi slabe, o realitate notorie, ne interzice — prin lo­gica Incontestabilă a demons­traţiei — mari speranţe atunci cînd mergem la un meci de fot­bal. Iată însă că la o partidă cum este finala Cupei Româ­niei, angajind două echipe ,,cu nume“, ne ducem cu nădejdea că vom asista la un spectacol fotbalistic care să se înscrie totuşi în excepţie. O finală a Cupei obligă d­e Zeci de mii de spectatori, sute de mii şi milioane de telespec­tatori. Existind şi precedentul ,,finalei de campionat“, dintre Dinamo şi F. C. Argeş, de du­minica trecută, un meci cu to­tul remarcabil, am nutrit cre­dinţa că exemplul bun va avea o influenţă fericită şi asupra finalistelor Cupei Româ­niei. La teren însă, ne-am dat seama că punctul de vedere al tribunelor, al spectatorilor, al iubitorilor fotbalului nostru este, iarăşi, cu totul diferit de punctul de vedere al echipelor şi al jucătorilor. Am urmărit una dintre cele mai modeste finale ale Cupei din cite s-au jucat la noi ! Din vina Sportului, în primul rind, care, după eliminarea a­­două echipe fruntașe, F.C. Arges si Dinamo, ieri a fost realmente de nerecunoscut. în atac nu a contat, practic, în joc. in apă­rare a lăsat „bulevarde“ de trecere adversarilor, iar despre ideea tactică a echipei credem că nu a existat spectator sau telespectator care să fi fost în stare s-o „descifreze“ in evo­luţia de ieri. Deşi a cîştigat „la pas“, foar­te uşor, fără să forţeze nici un moment, Steaua nu şi-a adus nici ea aşteptata contribuţie la ridicarea nivelului tehnic şi spectacular al finalei, multu­­mindu-se să servească specta­torilor citeva „linguriţe de fot­bal adevărat“, cu care s-a de- Marius POPESCU (Continuare in pag. 2­3) Minutul 31 al finalei : C. Zamfir i-a pasat inspirat lui M. Rr.du­­canu (in stingă fotografiei) care a șutat neiertător : 22 0 ps­tiru Steaua Foto : Dragos NEAGU „Regata internaţională Snagov“ a—aaa————bwmwm—wib—ca Şi AL DOILEA CONCURS A FOST DOMINAT DE CANOTOARELE NOASTRE! Simbătă dimineaţa, la Sna­gov, termometrele Înregistrau 38 de grade. Căldurii toride i s-a adăugat, de data aceasta, la cel de al II-Iea concurs al „Rega­tei Snagov“, un vint potrivnic, care sufla cu 3—4 metri pe secundă. Cu toate acestea, fina­lele au fost extrem de frumoa­se şi interesante şi au arătat din nou că sportivele noastre se află pe un drum bun, ele reuşind să se claseze în toate cele şase probe Pe locul întîi, intrecînd canotoarele din Bul­garia, Cehoslovacia, R.D. Ger­mană, Polonia si R­S.S. Ucrai­neană. Prima finală a fost cea a schifurilor de 4+1 rame. De data aceasta ambarcaţiunea, a­­vind ca stroc pe Elena Avram, a luat un start rapid şi cu o cadenţă ridicată s-a distanţat incă din plecare. Sportivele din R.D. Germană şi Bulgaria au încercat să se apropie de românce, dar eforturile lor nu au avut succes, astfel că fetele noastre au trecut linia de sosire ■cu un avans substanţial. Dispută interesantă a ambar­caţiunilor de 2 vîsle. Cuplul Olga Homoghi—Maria Macoviciuc s-a instalat la conducerea cursei imediat după start şi vîslind într-un ritm susţinut, cu toată rezistenţa vîntului, cele două s­portive românce au reuşit să termine din nou pe primul loc, devansînd echipajele R.D. Ger­mane şi Bulgariei. Finala de 2 rame a însemnat un nou succes pentru culorile noastre. Lupta pentru locul I s-a dat, în această cursă, spre satisfacţia noastră, între două ambarcaţiuni româneşti : Elena Oprea—Florica Dospinescu şi Elena Lucaci—Olga Fundărescu. Paul I0VAN (Continuare în pag. 2-3) (Continuare in pag. 2-3) Campionatele internaţionale de pentatlon modern DOAR PATRU SPORTIVI CU PUNCTAJ MAXI ÎN PROBA DE CĂLĂRIE Intr-o ambianţă sărbătoreas­că, simbătă au debutat între­cerile celei de a 23-a ediţii a Campionatelor internaţionale de pentatlon ale României, care reunesc la start specialişti ai genului din Bulgaria, Ceho­slovacia, Franţa, Italia, Polo­nia, Ungaria şi România (cu 3 formaţii, una de seniori şi două de juniori). Pe parcursul amenajat la stadionul Olimpia din Capitală — clubul bucureştean (preşedin­te, Dan Ionescu, dovedindu-se, ca de atîtea ori, o gazdă de­osebit de ospitalieră — s-a desfăşurat prima probă a competiţiei, călăria. Trebuie să subliniem, de la început, că, la fel ca şi în cazul altor întreceri internaţionale simi­lare, federaţia noastră de spe­cialitate (eforturile sale orga­nizatorice sunt la înălţime) a pus la dispoziţia concurenţilor un material cabalin de calita­te şi a depins numai de măies­tria pentatloniştilor de a rea­liza parcursul în condiţii op­time. Sesizînd acest lucru, ma­joritatea sportivilor au căutat să obţină maximum de punc­taj, dar acest lucru l-au reu­şit doar patru dintre cei 32 prezenţi la start : A. Déri (Un­garia), Gh. Atanasiu (România, j. II), I. Terzmierski (Bulga­ria), O. Wermescher (Româ­nia, j. I). Cei mai mulţi au plătit însă tribut unor erori minime de parcurs, cu deose­bire datorită „grabei“ cu care au vrut să depăşească obstaco­lele. Fără a fi de o dificultate deosebită, parcursul a avut, to­tuşi, citeva mici „capcane“ şi un timp acordat (2 min.) sta­bilit la limita minimă, ceea ce şi-a pus amprenta asupra evo­luţiei pentatloniştilor, solicitîn­­du-le acestora întreaga măies­trie hipică. Surprinzător, dar constituind, totuşi, un tonic pentru moralul tinerilor noştri pentatlonişti aflaţi în preajma „Cupei Prie­tenia“, echipierii formaţiilor de juniori au avut o bună prestaţie. In prim-pl­an s-au si­tuat componenţii echipei de juniori­­ a României, dintre ei detaşîndu-se O. YVorm­es­­cher, care a terminat fără penalizare şi cu un timp cu puţin inferior cîştigâtorului probei, T. Halász cu 1070 p şi Emanuel FĂNTĂNEANU .

Next