Sportul, iulie 1979 (Anul 35, nr. 9208-9233)
1979-07-02 / nr. 9208
★ ȘEDINIJA COMUNĂ A COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Al C.C. Al P.C.R., BIROULUI PERMANENT AL CONSILIULUI SUPREM Al DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE Şl A GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmare din pag. 1) de construcţie socialistă din patria noastră, Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al Întregii ţârî pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat în dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi Introducere a progresului tehnic pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economicosociale a ţării, Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al Întregii societăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate domeniile construcţiei socialiste din tara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori, în acelaşi timp. Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare in domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile In direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele , în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XTI-Iea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă In 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şl dezvoltare tehnologică pină în 1999 şi orientările principale pînă in anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare In domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000 şi au hotărit ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, in scopul propăşirii lor economicosociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., in perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, superioară, in care se găseşte construcţia noii orinduiri in ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau in faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale tarilor membre, adîncirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării in continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise în documentele adoptate de sesiune, exprimînd hotărârea fermă a României de a participa în continuare in mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înțelegerilor stabilite în interesul progresului economic şi social al tuturor statelor membre. ★ cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o Informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie in Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strins, atit pe plan bilateral, cit şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări în problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, traducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv în ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atît pe continentul nostru, cit şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai strins pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Execuţii, a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, în folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii în lume. Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, probleme ale muncii curente de partid și de stat. ELENA ION „CUPA STEAUA“ LA TENIS Conform aşteptărilor, favorita nr- 1 Elena Trifu a ciştigat turneul de tenis feminin organizat de clubul bucureştean Steaua în cadrul circuitului divizionar A. Din 20U. în finală, arădeanca Dorina Brăştin a pierdut, nu înainte de a opune insă o dirză rezistenţă. Reprezentanta clubului bucureştean Progresul a obţinut victoria cu 4—6, 6—1, 6—4. cele două finaliste s-au calificat in cursul semifinalelor care au dat următoarele rezultate: Elena Trifu (Progresul) — Adriana Karaiosifoglu (T.C.B.) 6—3, 6—4 şi Dorina Brăştin (U.T.A.) — Carmen Cazaeliu (Steaua) 6—3, 6—3. Proba de dublu a fost şi de astă dată ciştigată de rutinatul cuplu Elena Cotuna (Electrica Timişoara) — Adriana Karaiosifoglu (T.C.B.) care a întrecut, in finală, perechea tinerelor Carmen Cazaeliu (Steaua) — Georgeta Onel (Progresul) cu 7—5, 6—2. In turneul de consolare, finala a dat următorul rezultat: Săndiţa Roca (Dunărea Galaţi) — Dana Beleuţă (Dinamo Bucureşti) 3—6, 6—2, 7—5. Sandi IONESCU — coresp. ADRIAN VIZIRU CIŞTIGĂ „CUPA MARAMUREŞULUILa cea de a 5-a ediţie a turneului de tenis, din cadrul circumi'11 MdVVtal0nar A *** cu „Cupa Maramureşului« sl orga-CUPROMde «p CUPROM din Baia Mare. au î“,aî startul 30 de jucători din centre ale ţării. Finala d! /droP'u bărbaţi a reve- î!1* Adrian Viziru (Sănătatea , Mare) care l-a întrecut cu 6—2, 4—6, 6—1 pe Octavian VIcioiu (Dinamo Braşov) după un meci mult aplaudat de public. In semifinale, protagoniştii au obţinut astfel calificarea : vîlcioiu — Ovidiu Popovici (T.C.B.) 6— 1. 7—5 şi Viziru — Ludovic Boldora(Politehnica Cluj-Napoca) In proba de dublu, câştigătoare este perechea Octavian Vilcioiu (Dinamo Braşov) — Aurel Dărăban (Sănătatea Oradea) care a întrecut cu 5—7, 7—6, 5—2 cuplul Adrian Viziru (Sănătatea Satu Mare) — Andrei Leonte (Steaua). In semifinale : Vîlcioiu, Dărăban — C. Popovici, FI. Niţă (Steaua) 7— 5, 6—2 şi Viziru, Leonte — Bukaresti, Révész (Sănătatea Satu Mare) 6—2, 7—6. (Vasile SASARANU, coresp.). „CUPA SPERATELOR“ ŞI „CUPA DE VARĂ“ LA TIR Sîmbătă şi duminică au continuat, la poligonul Tunari, întrecerile din cadrul competiţiilor de tir „Cupa speranţelor14 şi „Cupa de vară44. După efectuarea probei de puşcă standard 60 f culcat, la tineret fete pe primul loc se află Roxana Lămăşan (Olimpia) cu 594 p, urmată de Niculina Iosif (I.E.F.S.) 502 p şi Margareta Voichiu (Olimpia) 578 p. La junioare I, locul prim este ocupat de Romaniţa Petrescu (Olimpiia) 589 p, locul 2 de Carmen Caralb (I.E.F.S.) 586 p şi locul 3 de Daniela Oancea (Metalul Bucureşti) 580 p. Pe locul 1 la Juniori II se află Brunduş Florin (Crişul Oradea) cu 588 p, pe locul 2 Ion Joldea (C.F.R. Arad) 582 p, iar pe locul 3 Doru Prescură (A.S.U. Oradea) 581 p. La junioare II Gabriela Andaş (Crişul Oradea) a ocupat primul loc cu 579 p, urmată de Mariana Tindeche (Dinamo) 576 p şi Gabriela Ionescu (Dinamo) 575 p. In proba de pistol liber, 60 f, pe primul loc la tineret se află Todor Taşcă (Dinamo) 535 p, iar la juniori I, Bogdan Mecu (Dinamo) 519 p. La categoria sa, Todor Taşcă a cîştigat şi primul loc la pistol viteză 60 f, cu 590 p, iar la juniori — Ludovic Krihor (C.S.U. Braşov) cu 584 p. In proba de mistreţ alergător, primul loc la tineret este ocupat de Valeri Tudor (Olimpia) cu 541 p, iar la juniori I de Nicolae Boboşca (Cutezătorii) cu 523 p. Proba de puşcă liberă 3 X 40 f (băieţi şi fete) a fost cîştigata de Marian Dumitru (Politehnica Cluj-Napoca cu 1126 p. Iată şi primii clasaţi la probele de tir cu arcul desfăşurate la poligonul din parcul Herăstrău, în cadrul aceloraşi competiţii : seniori — Alexandru Persic (Voinţa S. Mare) 533 p ; tineret — Gheorghe Bîrzu (Voinţa Satu Mare) 565 p ; tineret fete — Eva Cosmaer (Voinţa Statu Mare) 503, juniori — Nicolae Bîrsan (Olimpia) 453 p, iar la Junioare — Elena Kerekeş (A.S.A. Cluj-Napoca) 525 p. întrecerile continuă azi cu probele de talere — la poligonul Tunari şi cele de tir cu arcul, în parcul Herăstrău. j, Divizia naţională de sabie STEAUA CÎŞTIGĂ DETAŞAT ETAPA A 11-a ‘ Sala sporturilor din Braşov a găzduit, vineri şi simbată, etapa a II-a a diviziilor naţionale A şi B de sabie. Şi dacă în disputa finală Individuală a sabrerilor, care a Prefaţat întrecerile pe echipe, s-au înregistrat mai multe surprize, inclusiv desemnarea campionului pe anul 1979, şi diviza naţională , lucrurile au decurs conform previziunilor. Astfel, înaintea partidei decisive cu Dinamo, lidera clasamentului, Steaua înregistrase numai victorii nete (chiar fără a-l avea la echipă pe t* ăgătorul ei nr. 1, Ioan EWi^^icitat pentru că suferise o întindere musculară). In acest timp, outsidera, Dinamo, trecea de adversarele sale cu oarecare dificultăţi (scorul de 9—7 realizat in trei meciuri) avînd o singură victorie categorică în faţa deţinătoarei „lanternei roşii“, C.S.M. Iaşi (15—1). Despre aceste întilniri cîteva amănunte : în meciul Steaua — Tractorul, singurele victorii ale braşovenilor n-au fost obţinute, aşa cum toată lumea se aştepta, de către campionul de tineret Daniel Costin, ci de coechipierul acestuia, Gabriel Duţia (în faţa lui Marin şi Mustaţă) ; în schimb, în întîlnirea Dinamo — Tractorul, Costin s-a revanşat, cîştigînd la D. Marin şi Petrică; singurul trăgător, însă, care a obţinut numărul maxim de victorii in acest meci a fost campionul naţional Ion Pantelimonescu (Dinamo), singura egalitate consemnată in etapa a Il-a a fost in meciul Progresul — Politehnica, victoria revenind la tuşaveraj (63—59 td.) echipei bucureştene. Ultimele întilniri aveau să fie cele decisive, pentru desemnarea liderului urmînd să se întilnească Intr-un derby bucureştean formaţiile Steaua şi Dinamo, iar pentru evitarea retrogradării, un meci ieşean : Politehnica — C.S.M. Departe de a oferi. Insă, dispute echilibrate, aşa cum lăsau să se întrevadă calculele hîrtiei (de pildă, in finala campionatului naţional individual, dinamoviştii Pantelimonescu şi D. Marin au ocupat locurile I şi, respectiv, IV, în timp ce steliştii Pop şi Nilca s-au situat pe celelalte locuri de pe podium). Echipa Steaua a luat conducerea (Nilca l-a întrecut pe D. Marin), a fost apoi imediat egalată (Frunză l-a învins pe Mustaţă), pentru ca în continuare cvintetul militar (C. Marin a fost pe parcurs înlocuit cu Oancea) să se distanţeze, asalt cu asalt, astfel incit scorul final (13—3) vorbeşte de la sine despre evidenta superioritate a actualului lider al primei divizii. Au punctat : Pop, C. Marin, Mustaţă oile 3 V, Oancea (Steaua) şi Pantelimonescu, Frunză, D. Marinacitev (Dinamo). Virtual, Steaua este campioană naţională în proba de sabie, distanţa de patru puncte la care se află principala sa urmăritoare, Dinamo, înaintea ultimei etape (care se va disputa în toamnă), oferindu-i o marjă de siguranţă. La fel cum victoria netă (14—2) obţinută de studenţi in faţa concitadinilor lor ieşeni de la C.S.M. le oferă primilor cvasi-certitudinea evitării retrogradării. Iată rezultatele etapei a II-a şi clasamentul : 1. Steaua Bucureşti 20 p (15—1 cu Poli Iaşi şi C.S.M. Iaşi. 13—3 cu Dinamo şi Progresul Buc., 14—2 cu Tractorul Braşov), 2. Dinamo Bucureşti 16 p (9—7 cu Progresul, Tractorul şi Politehnica, 15—1 cu C.S.M.), 3. Progresul Bucureşti 12 p (10—6 cu Tractorul şi C.S.M., 8—8 cu Politehnica), 4. Tractorul Braşov 8 p (12—4 cu C.S.M., 10—6 cu Politehnica), 5. Politehnica Iaşi 4 p (14—2 cu C.S.M.), 6. C.S.M. Iaşi 0 p. Paul SLAVESCU PÂRTIDE DE MARE SPECTACOL ÍN FINALA „CENTURII SINDICATELOR DOLJENE“ LA BOX Sîmbătă seara, Sala sporturilor din Craiova a găzduit reuniunea finală a competiţiei de box „Centura sindicatelor doljene“. Ultima gală a fost foarte atractivă, multe partide disputindu-se la un nivel tehnic şi spectacular care poate egala o finală de campionat. In fruntea acestora se situează intilnirea dintre Dragomir Ilie (Dinamo) si Carol Hajnal (Steaua), ambii sportivi fiind posesori ai medaliilor de bronz la campionatele europene de la Köln. Disputa lor a fost o adevărată incîntare. Schimburi rapide de lovituri, ritm susţinut de luptă, deplasări şi eschive derutante au fost caracteristicile acestui meci, in care ambii combatanţi au fost, deseori, aplaudaţi la scenă deschisă Mai Insistent în acţiunile ofensive. Carol Hajnal a dominat primele două runduri, obligîndu-şi adversarul să accepte lupta de aproape. In ultimul rund, dinamovistul a plasat citeva centre de stingă cu care si-a pus In dificultate adversarul şi se părea că va reuşi să întoarcă soarta partidei în favoarea sa. Dar, mai bine pregătit fizic decit în alte meciuri. Hajnal a avut resursele fizice necesare să-şi păstreze avantajul acumulat. Semigreul craiovean Ion Joiţa (antrenor Ion Hău), cel care obţinuse două victorii spectaculoase, n-a putut depăşi şi tenacitatea experimentatului boxer gălăţean Costică Chiracu. Foarte decis în prima repriză, Joiţa s-a remarcat prin precizia şi viteza de execuţie a loviturilor directe de dreapta, cu care l-a surprins deseori pe Chiracu. Depăşind aceste momente critice, Chiracu, foarte prudent in apărare, a trecut, treptat, la ofensivă, dominîndu-şi timp de două reprize adversarul, motiv pentru care a primit decizia. Celălalt pugilist gălăţean component al lotului naţional, Dumitru Micu (cat. grea), a întimpinat o neaşteptat de drrză rezistenţă, in primele două reprize, din partea tînărului său adversar, Mihai Grigoraş (Steaua). După primele 6 minute de luptă, decizia de Învingător ar fi putut fi acordată, corect, boxerului de la Steaua. Lovit puternic în ultimul rând şi trimis la podea, Grigoraş a fost oprit să continue lupta de către antrenorul său, Şerbu Neacşu. Celelalte rezultate : V. Ciobanu (Steaua) b.p. R. Nedelcu (Rapid), Gh. Brumă (Raipid) b.p. A. Sircă (Dinamo), N. Andronache (B.C. Gl.) b.p. Lignea (Rapid), M. Ploeșteanu (Met. Buc.) b.ab. 2 (rănire) N. Popa (Met. Buc.), C. Ștefanovici (Electrop. Cv.) bp. (decizie eronată) I. Stan (Dinamo). FI. Grecescu (Electrop. Cr.) b.p. Gh. Dicu (Rapid), N. Chioveanu (Lit. Mang.) b.p. C. Hoduţ (Rapid), I. Lupu (Rapid) b. dese. 2 T. Enache (Rapid), Mihai TRANCA CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE PENTATLON MODERN (Urmare din pag. 1) V. Nemeţeanu cu 1040 p. Dar, să notăm, mai ales, faptul că Gh. Atanasiu (România, t. II) a realizat cea mai bună performanţă a reprezentanţilor noştri, el deţinînd, pînă la încheierea probei de către sportivul ungur A. Deri, locul întîi. Desigur, se cuvine să menţionăm, şi pe colegii săi de formaţie, L. Georgescu cu 1066 p şi V. Apetrei cu 1040 p, care au adus echipa, deocamdată, pe locul secund. Desigur, atenţia s-a îndreptat asupra celor 4 componenţi ai primei noastre garnituri — D. Spîrlea, I. Galovici, C. Răducanu, SL Cozma care se află înaintea campionatelor mondiale. Locul 4 în clasament, cu 3174 , nu spune, deocamdată, prea mult. In general, evoluţia lor a fost satisfăcătoare, penalizările fiind urmarea unor uşoare erori, punctele pierdute constituind un balast ce poate fi uşor înlăturat. Ele s-au datorat relaxării premature a lui D. Spîrlea, care a derobat la penultimul obstacol poziţiei nu tocmai corecte în şa, pe unele obstacole, a lui I. Galovici şi Şt. Cozma, precum şi necalculării scadenţei pentru evitarea penalizărilor la timp (C. Răducanu). Toate aceste erori au costat puncte, ce trebuie recuperate în probele următoare. Evident, în situaţia actuală, handicapul poate fi uşor surmontat, dar să nu uităm că nu va fi totdeauna la fel de facil şi fiecare punct, la urma urmei, contează ! Dintre ceilalţi concurenţi, o bună impresie au produs A. Déri (Ungaria), sigur pe conducerea calului, ca şi bulgarul I. Terzmierski, precum şi polonezii G. Czeka şi K. Wolski. Dar, desigur, greul abia începe. După prima probă ,situaţia în clasament este următoarea : individual — L A- ^eri gări a) 1 100 p (1:46,0). 2 * 4- Gh- Atanasiu (România, j. H) 1 100 P (1:51,5) 3. I. Terzmierski (Bulgaria) 1 100 p (1:52,6), 4. O Wermescher (România, j. I) 1 100 p (1:55,9), 5 G. Czeka (Polonia) 1 090 p, 6. H (Bulgaria) 1 088 p !e'h,pe — 1 România 0- T) ■3 210, P- 2 România (j. I. ) 206 p 3. Polonia 3 176 p, *■. RP^nia £ 3174 p 5. Bulgaria 3 110 p. 6. Ungaria 3 104 p. 7. Cehoslovacia 2 834 p. 8. Italia 2 006 p. Astăzi, de la ora 8 întrecerii,7 continuă cu Proba ,de sFc.r'" mă, programata la sala Fioreasca. O. Wermescher (România, ). 1) a avut, în proba de călărie, comportare foarte bună, acum fiind maximum de puncte Foto : V. BAGEAC „REGATA INTERNATIONALA SNAGOV“ (Urmare din pag. I) Mai omogenă, prima echipă şi-a înscris in palmares încă o victorie internaţională. Cursa schifistelor a avut şi de data aceasta o lideră incontestabilă in canotoarea noastră Sanda Toma. Românca nu a dat nici o şansă celorlalte finaliste şi, luînd întrecerea de cont propriu, a realizat o victorie categorică, dispunînd, printre altele, şi de Petra Roesler (R.D. Germană). Echipajul de 4+1 visle format din Veronica Jugănaru, Sofica Banovici, Valeria Racilă Roşea, Aneta Mihály , Elena Giurcă şi-a adjudecat victoria fără să se întrebuinţeze. Finală palpitantă a ambarcaţiunilor de 8+1. Echipajului România I (Valeria Cătescu, Paulina Sacalov, Doina Mărăndescu, Georgeta Andrei, Silvia Nedelcu, Katalin Kodelka, Lucia Buzuc, Elena Chiriţoiu + Ecaterina Jane), clasat pe primul loc în primul concurs al regatei, i-a fost opusă o barcă în care au luat loc canotoare ce concuraseră în probe de dublu (Marlena Zagoni, Antelica Aposteanu, Elena Bondar, Carmen Constantinescu, Ana Hiută, Mariana Puşcaş, Lenuţa Sansu, Elena Iacob , Elena Dobriţoiu). Primul schif s-a instalat la conducere imediat după start şi se părea că va realiza o nouă victorie. Dar barca a doua, impulsionată de strocul Marlena Zagoni şi „plusul“ Elena Dobriţoiu, a avut un finiş extrem de puternic $i a trecut prima linia de sosire cu un avans de 3 secunde ! REZULTATE TEHNICE. 4 + 1 rame : 1. România I (Elena Avram — Maria Tanase — Etelica Silaghi — Georgeta Masca + Aneta Matei) 3:40,2 ; 2. R. D. Germană 3:45,5 . S. Bulgaria 3:50,2 ; 4. România — junioare 3:55,0; 5. Polonia 3:55,2 ; 6. Ungaria 4:02,7 ; 2 viste : 1. România I (Olga Homeghi — Maria Macoviciuc) 3:45,8 ; 2. R. D. Germană (Erika Brandt — Antje Kohin) 3:48,5 ; S. Bulgaria (Rumeliana Bonseeva — Olga Barapanova) 3:55,1 ; 4. România I 3:59,3 ; 5. România — junioare I 4:94,5 ; 6. România — junioare II 4:09,5 ; 2 rame : L România I (Elena Oprea — Monica Dospinescu) 4:01,2 ; 2. România II (Elena Lucaci — Olga Fundărescu) 4:06,8 ; 3. Bulgaria (Ludmila Minceva — Daniela Stavreva) 4:09,1 ; 4. Bulgaria II 4:13,3 ; 5. Cehoslovacia 4:19,1 ; 6. Ungaria 4:24,9 ; simplu : 1. Manda Toma (România) 4 :11,8 ; 2. Petra Roesler (R. D. Germană) 4:18,1 ; 3. Bona Bata (Ungaria) 4:24,0 ; 4. Svetlana Kupriacenkova (R.S.S. Ucraineană) 4:28,2; 5. Doina Nichiteanu (România) 4:31,0 ; 6. Agnes Szíj (Ungaria) 4:44,0 ; 4 + 1 viste : 1. România I 3:33,8; 2. R. D. Germană 3:36,2 ; 3. R.S.S. Ucraineană 3:41,4 ; 4. România I 3:43,2 ; 5. Cehoslovacia 3:50,6 ; 6. Ungaria 3:56,7 ; 8 + 1 : 1. România II 3:18,0 ; 2. România I 3:21,0 ; 3. R. D. Germană 3:23,8; 4. Bulgaria 3:23,3 ; 5. Cehoslovacia 3:30,4 ; 6. Ungaria 3:35,2. Olga Homeghi a avut o comportare bună in cele două concursuri ale „Regatei Snagov“ Foto : Dragoș NEAGU Astîizi şi mîine, la Snadol CAMPIONATUL PE ECHIPE LA CAIAC-CANOE Astăzi şi mîine, la Snagov, se vor desfăşura întrecerile campionatului republican pe echipe la caiac-canoe. Participă cei mai buni caiacişti şi canoişti ai ţârii, în frunte cu Vasile Dîba, Ion Birlicieanu, Ivan Patzaichin, Lipat Varabiev, Gheorghe şi Toma Simionov, Maria Ştefan, Agafia Orlov şi Nastasia Nichitov. Concursul programează întreceri pe distanţele de 500 şi 1 000 m (13 probe). Luni sunt programate cursele eliminatorii, iar marţi, începînd de la ora 9, vor avea loc finalele. Campionatele, care vor desemna cea mai valoroasă grupare a ierarhiei interne, constituie, totodată, ultima verificare a sportivilor noştri fruntaşi înaintea regatei internaţionale Snagov, programată pentru vineri şi sîmbâtă. Sub egida „Dáciádéi" LA 10PLITA A ATU LOC fINALA „CUPEI PROGRESUL" La Topliţa şi in staţiunea Bradu s-a desfăşurat finala „Cupei Progresul“, organizată de Uniunea sindicatelor din instituţiile administraţiei de stat şi din consiliile populare. Cei peste 200 de participanţi — cîştigători ai celor 7 zone, — s-au întrecut la volei, tenis de masă şi şah. Organizarea bună, asigurată de Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita şi organele locale din Topliţa, a oferit competitorilor condiţii excelente de concurs. Iată cîştigătorii : volei (1) Exploatarea de gospodărie comunală şi locativă Topliţa. (m) Intrep. judeţeană de gospodărie comunală şi locativă Arad tenis de masă ; (f) Carmen Popovici (Centrul de calcul electronic Braşov) ; (m) Marin Ciopică (I.J.C.L. Argeş) | şah ; (f) Mariana Manea (Argeş) ; (m) Şerban Niţoiu (Bistriţa Năsăud). C. CHIRIŢA, coresp. în finala „Cupei României“ STEAUA - SPORTUL STUDENȚESC 3-0 (2-0) (Urmare din pag. 1) lasat pe tabela de marcaj. Cîștigind de fapt partida in numai 7 minute (min. 24 , 1—6, min. 31 , 2-0), Steaua „s-a jucat“ in continuare cu adversara ei, cu publicul... Firește, n-a convins prea multă lume... Dimpotrivă, în numele memoriei fotbalului, destui spectatori au întins ieri o punte logică intre trecut , prezent si viitorul apropiat. „Aşa cum nu a eliminat anul trecut pe Monaco in preliminariile Cupei campionilor europeni, cu jocul etalat ieri steliştii vor avea mari dificultăţi in Cupa cupelor“ — gîndeau cu voce tare mulţi spectatori. Să nu ne facem iluzii şi să nu ne legănăm a nu ştim cita oară speranţele in leagăne de copii. Pentru o reprezentare într-o competiţie europeană trebuie altă calitate de joc, altă forţă de joc decit cele pe care le-am văzut ieri. Am primit prea multe lecţii de această temă ca să nu înţelegem o dată acest lucru. Fireşte, Steaua are circumstanţa replicii neobişnuit de modeste a Sportului, ea puţin, încă din primele minute se vede că ,,un-doi“-urile dintre Marcel Răducanu şi Adrian Ionescu funcţionează bine, spre deosebire de încercările lui A. Rădulescu — Octavian Ionescu. Şi încă în min. 5, după o astfel de acţiune, M. Răducanu, infiltrat foarte frumos, ridică balonul peste poartă, de la cîţiva metri. Iese în evidenţă şi pofta de joc a lui C. Zamfir. Şi de abia în min. 22, tribunele, care pînă atunci nu prea văzuseră fotbal, tresaltă la o frumoasă combinaţie pe traseul Stoica — M. Răducanu — Ad. Ionescu — Zamfir, dar şutul acestuia se duce peste transversală. Se poate spune că acţiunea a anunţat deschiderea scorului, care avea să se producă după numai două minute, Stoica, aflat într-o zi fericită, trimite o inspirată pasă, „la întîlnire“, lui Dumitru. Căţoi ratează intercepţia şi DUMITRU, avînd culoar liber în faţa sa, şutează spectaculos şi Steaua conduce cu 1-0. Spiritele se mai încing. Stoica îl invoca virtualitatea unui joc superior in compania unui adversar care să-i fi pus citeva Probleme, echipa studenţească nepunndu-i, ieri, practic, nici măcar o problemă de rezolvat. Este adevărat, dar şi o asemenea teză are „reciproca“ ei . Sportul evoluind slab, cu atit mai mult steliştii puteau şi trebuiau să construiască un fotbalspectacol, de ridicat nivel tehnic, dinamic, modern. Ce ne-a fost dat, in schimb, să vedem ? In afara celor trei goluri, frumoase, e adevărat, şi a altor cîteva acţiuni reuşite in care s-au remarcat Dumitru, Someş, Zamfir, Marcel Răducanu şi Stoica, finala ne-a oferit un joc adeseori static, înghesuit, cu multe pase la adversar, cu preluări în 5—6 metri, un joc cu aer de vacanţă, decis, din păcate, în ceea ce priveşte deznodămîntul lui, după primele 30 de minute. Prea iute convinşi de soarta finalei, jucătorii au acceptat — comod — rezultatul şi au trecut pe... planul 5 jocul propriu-zis. A ieşit ceea ce am văzut cu toţii. Steaua, învingătoare pe merit, dar... meritele au fost puţine, loveşte cu piciorul pe Munteanu II, care nu avea balonul, dar arbitrul Rainea, care avea să mai facă şi alte greşeli, nu vede... faza. In min. 31, M. Răducanu va majora scorul la 2—0 după o altă pasă frumoasă, de data asta trimisă de C. Zamfir. Acesta şi-a văzut, coechipierul liber la mijlocul terenului. M. RĂDUCANU mai înaintează cîţiva paşi şi şutul său, de la 20 m, zboară pe lingă Moraru, în plasă. Este clar că apărarea Sportului studenţesc nu ştie să-şi marcheze adversarii, care au cale liberă. După 2 minute putea fi 3—6 dacă faultul lui Cazan asupra lui Zamfir, petrecut in suprafaţa de pedeapsă, ar fi fost sancţionat cu 11 m... După pauză, studenţii apar cu un Înaintaş de meserie în formaţie, M. Sandu, dar prezenţa acestuia nu a adus revirimentul dorit. Simţindu-se cu trofeul asigurat, Steaua e mai puţin atrasă de poarta lui Moraru şi studenţii atacă mai mult. Dar A. Rădulescu nu va reuşi nimic la lovitura liberă din min. 52, şi nici în min. 1 cînd, La un corner bine executat de O. Ionescu, Iorgulescu înscrie cu capul, dar golul nu este validat pentru fault asupra lui N. Răducanu. Nu va fi gol nici în min. 57, cînd, la o fază fierbinte în faţa porţii Stelei, N. Răducanu este bine sat. A mai trecut pe lîngă gol şi C. Zamfir (min. 60), la o excelentă pasă a lui Dumitru O. Ionescu (min. 65) , neatent, nu sesizează o excelentă pasă a lui Cățoi. Va fi însă 3—0 pentru Steaua în min. 78, golul fiind semnat de M. RADUCANU. In sfîrșit, să amintim fierbintele minut 83, cînd Anghelini trimite cu capul, prin plonjon, pe lîngă buturile lui Moraru, iar Stoica, la cealaltă poartă, îl salvează pe N. Răducanu de la un gol sigur. Arbitrul Nicolae Rainea (Bîrlad), ajutat la linie de C. Dinulescu şi R. Stîncan (ambii din Bucureşti), cu multe inexactităţi în aprecieri, în special în prima repriză. STEAUA: N. Răducanu (miru 84 Iordache) — Anghelini, FL Marin, Sameş, Niţu — Dumitru, Stoica, Iordănescu — M. Raducanu, Ad. Ionescu, C. Zamfir. SPORTUL STUD. : Moraru — Stroe, Grigore, Cazan, Munteanu II (min. 46 M. Sandu) — Rădulescu, Tănăsescu, O. Ionescu — Chihaia (min. 57 M. Marian), Iorgulescu, Cățoi, Mircea TUDORAN FILMUL JOCULUI- LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ REZULTATELE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 1 IULIE 1979 ' I. F.C. Constanţa — Delta 1 H. Chimia Tr. M. — Din. SI. 1 In. Steagul roşu — Nitramonia 2 IV. Ceahlăul — Letea Bc. 2 V. Constr. Vaslui — Cimentul Bicaz ANULAT VI. Petrolul P3. — Carpaţi Sin. 1 In. Poiana — Unirea Focşani 1 VIhn. Di.n. Foc. — Olimpia S.M. 1 IX. Pescăruşul — Cimentul Medgidia ANULAT X. Rulmentul — Rova Roşiori X XI. Şoimii Sb. — I.C.I.M. Bv. 2 XII. Someşul S.M. — Bihoreana X Xin. Vict. Cărei — înfrăţirea 1 FOND TOTAL DE CÎŞTIGURI : 260.709 LEI. După încheierea finalei Cupei României, reprezentanţi ai F. R. Fotbal au înmînat Cupa de campioană pe 1973/1979 echipei F.C. Argeş Piteşti, Cupa României echipei Steaua Bucureşti şi Cupa pentru cel mai bun arbitru al anului 1978/1979, arbitrului Nicolae Rainea (Bîrlad). Tricourile şi medaliile de campioni ale jucătorilor de la F.C. Argeş, ca şi Cupa de golgeter al campionatului nr. 61 (cucerită de Radu II — F.C. Argeş) vor fi inmînate la primul meci pe care echipa piteşteana il va juca in sezonul viitor pe teren propriu. între masa presei și... vestiar Finala e pe sfîrșite. Mai sînt citeva minute de joc. Marcel Răducanu se „joacă“, încercînd efecte savante, ca un jucător de biliard care şi-a încheiat seria. La masa presei, printre cronicari, cîteva nume : Angelo Niculescu, Ilie Oană, Ion Barbu, vicepreşedinte al clubului F. C. Argeș. Angelo Niculescu comentează cu cîteva minute înainte de fluierul final : „Un joc fără strălucire deosebită. Steaua a învins pe merit, impunîndu-se în primul rină din punct de vedere tactic. Ea a jucat foarte bine faza de apărare, iar în momentul intrării în posesia mingii a desfăcut jocul larg, pe spaţiile mari create. Am remarcat în primul rind jocul lui Someş, urmat de Marcel Răducanu. Arbitrul Rainea a comis unele greşeli, printre care neacordarea unui penalty, asupra lui Zamfir, la situaţia de 2-0“. La cîţiva metri de Angelo, Ilie Oană : „N-a fost o mare finală, dar Steaua a obţinut o victorie detaşată, in momentul în care Dumitru s-a «desprins» de ceilalţi, făcînd diferenţa. Sportul studenţesc mi s-a părut într-o zi de completă lipsă de inspiraţie“. Lîngă Oană, Ion Barbu, venit pentru Cupă, dar şi pentru. . . Cupa campionatului. (Am regretat încă o dată faptul că marea cupă a campionatului n-a fost înmînată după minutul 90 al jocului F. C. Argeş — Dinamo, cînd ambii concurenţi se aflau pe teren, cu respiraţia înfierbîntatâ a celui mai frumos meci al campionatului). Fostul internaţional Barbu e laconic în groc sub aşteptări, victorie incontestabilă. Element decisiv, apariţia lui Dumitru «din grămad㻓. Finala s-a încheiat. Coborîm. Ştefan Covaci comentează: „Steaua a jucat mai colectiv, s-a acoperit excelent în apărare, avînd în Someş, Marcel Răducanu şi Dumitru trei jucători care s-au ridicat mult deasupra celorlalţi. Sportul studenţesc a abuzat de acţiuni individuale, cu totul nerecomandabile în faţa unei apărări bine grupate. Păcat că Steaua a neglijat, pe parcursul campionatului, momentul defensiv şi nu l-a tratat cu sobrietatea cu care l-a tratat astăzi“. Jos, pe pistă, se fac fotografii. Chipurile celor de la Steaua sunt radioase. Sameş, căpitanul învingătorilor, împarte zîmbete şi scurte declaraţii : „Ne-am mobilizat la maximum, pentru a face uitate unele din jocurile campionatului. Am alergat mult şi am ciştigat“. Aurică Rădulescu se retrage spre vestiar : „Cred că ne-am supraevaluat forţele după victoria asupra lui Dinamo. Steaua a obţinut un succes absolut meritat, plasîndu-şi sprintul final la momentul oportun“. Steliştii urcă treptele, spre tribuna centrală, pentru a arăta stadionului Cupa. Apoi, ei fac turul de onoare. Dar mai sunt multe de făcut pentru a cinsti cu adevărat competiţia celor aproape 4 000 de echipe. (I. Ch.) Cele patru echipe româneşti care vor participa la următoarea v ediţie a Cupelor europene de fotbal sunt următoarele : F.C. Argeş — Cupa campionilor europeni, Steaua — Cupa cupelor, Dinamo şi Universitatea Craiova — Cupa U.E.F.A. ENERGIA GH. GHEORGHIU-DEJ A PROMOVAT IN DIVIZIA B Comisia de apel a F.R.F. a infirmat hotărârea comisiei de competiţii şi disciplină privitoare la meciul Energia Gh. Ghforghiu- Dej — Oituz Tg. Ocna, omologînd partida cu rezultatul de pe teren : 11—0 pentru Energia Gh. Gheorghiu-Dej. In urma acestei decizii, Energia Gh. Gheorghiu-Dej a ocupat primul loc in seria a I-a a Diviziei C, promovind in Divizia B. Iată, dealtfel, clasamentul acestei serii. 1. Energia 30 21 5 4 66-12 47 2. Letea Bc. 30 22 3 5 61-14 47 3. Partizanul 30 15 6 9 49-32 36 4. I.M. P. N. 30 14 4 12 10-7 32 5. Pet. Moinesti 30 13 5 12 56-36 31 6. C.S.M. Borz. 30 12 7 44-33 31 7. Cim. Bicaz 30 12 5 13 47-49 29 8. Min. Com. 30 11 6 13 35-36 28 9. Constr. Vs. 30 11 6 13 38-47 28 10. Huşana Huşi 30 10 8 12 33-50 28 11. DEMAR Mr. 30 11 5 14 42-45 27 12. Bradul Rz. 30 12 3 15 40-57 27 13. Rul. Bîrlad 30 11 4 15 28-30 26 14. Cet. Tg. N. 30 10 6 14 32-45 26 15. Aripile Bc. 30 8 10 12 37-54 28 (Oituz Tg Ocna a fost exclusă din campionat).