Sportul, august 1979 (Anul 35, nr. 9234-9258)

1979-08-01 / nr. 9234

SPIRIT GOSPODĂRESC, CHIBZUINȚĂ ÎN FOLOSIREA RESURSELOR ENERGETICE! Răspunzind cerinţelor obiecti­ve ale dezvoltării economico­­sociale a României, Decretul de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea ju­dicioasă şi reducerea consumu­lui de energie electrică, ener­gie termică şi gaze naturale reglementează problemele con­sumului acestora, cit şi regimul preţurilor practicate din aceste domenii, asigurînd o mai bună corelare a lor. Noua reglemen­tare porneşte, firesc, de la a­­devărul potrivit căruia preţu­rile şi tarifele la consumul de energie electrică pentru popu­laţie stabilite in anul 1961, pre­cum şi preţurile pentru gazele naturale au­ fost menţinute vre­me îndelungată la acelaşi ni­vel, cu toate că pe plan mon­dial preţurile la materiile pri­me energetice, îndeosebi la pe­trol, au suferit o vertiginoasă creştere, de 11 ori în numai 9 ani. Esenţa măsurilor cuprinse in acest decret o constituie stimu­larea puternică a spiritului gos­podăresc, de economie, atit la marii consumatori industriali, cît şi la nivelul consumului casnic, al fiecărui cetăţean. Pentru că — aşa cum s-au ex­primat numeroase opinii ale oamenilor muncii, ale specialiş­tilor — reglementările de pînă acum nu favorizau spiritul gos­podăresc ci, dimpotrivă, risipa, precum şi multe inechităţi, mai ales in defavoarea categoriilor largi ale populaţiei care înţe­leg să consume cu chibzuinţă. Un element esenţial al preve­derilor actualului decret îl re­prezintă tocmai stabilirea pre­ţurilor şi a tarifelor pentru consumul de energie electrică, termică şi gaze naturale în mod diferenţiat, la un nivel raţional de consum, in funcţie de numărul de persoane care compun familia şi mărimea lo­cuinţelor. In întreg ansamblul de mă­suri preconizate prin decret re­zidă puternic preocuparea par­tidului pentru realizarea pro­gramului de creştere mai ac­centuată a nivelului de trai a­­doptat de Conferinţa Naţională. Pentru a se asigura creşterea retribuţiei reale cu 30—33 la sută, se prevede ca, începînd de azi, să se majoreze fondul de participare la beneficii sau de premiere anuală pentru În­tregul personal muncitor ca o sumă diferenţiată în raport cu numărul copiilor aflaţi in în­treţinere. Şi tot începînd de azi, unor largi categorii de pensionari li se majorează pen­sia lunară, în afara majorării ce se acordă în etapa a II-a. Aşadar, se compensează majo­rările de preţuri şi tarife la energie electrică, termică şi gaze naturale. Toate măsurile stabilite prin Decretul Consiliului de Stat publicat ieri reprezintă un pu­ternic stimulent şi îndemn pen­tru un consum chibzuit, firesc, o chemare adresată fiecărui om al muncii, fiecărui cetăţean, de a pătrunde sensul raţional, ne­cesitatea acestor măsuri, de a dovedi atitudinea fermă a gos­podarului, a celui ce răspun­de, cu înalt spirit patriotic, de resursele materiale ale ţării. Sportivii, antrenorii şi tehni­cienii, consiliile asociaţiilor şi cluburilor sportive, administra­ţiile bazelor sportive, lucrătorii tuturor unităţilor C.N.E.F.S., vor veghea, in propriile gos­podării, ca şi la locurile de an­trenament, la realizarea unui ri­guros regim de economii in ce priveşte consumul de energie electrică, termică şi gaze natu­rae, alăturîndu-se, cu un simţ de înaltă responsabilitate, la eforturile întregului popor. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT I ~~ANUL XXXV - Nr. 9234­­ A PAGINI - 30 BANI | Miercuri 1 august 1979 | Concursurile din cadrul Spartachiadei popoarelor din U. R.S. S. ÎNOTĂTOAREA CARMEN BUNACIU A CUCERIT ŞI A DOUA MEDALIE DE AUR LA 200 m SPATE EU 2:14,52. NOU RECORD NATIONAL Rezultatul sportivei românce constituia cea mai bună performanţă mondială a anului MOSCOVA, 31 (prin tele­fon). Pentru a doua oară, la bazinul olimpic din cadrul complexului sportiv Lujniki, au răsunat, marţi seara, a­­cordurile imnului de stat al României, în cinstea unei noi victorii a înotătoarelor noas­tre la concursul internaţional din cadrul Spartachiadei po­poarelor din U.R.S.S. După ce dimineaţa, în calificări, la 200 m spate, Carmen Bunaciu nu a obţinut decit al 3-lea timp, menajîndu-se evident pentru finala de după-amiază, in a­­ceastă ultimă reuniune cam­pioana şi recordmana Româ­niei s-a comportat excelent, obţinînd nu numai un frumos succes — al doilea la acest concurs —, dar şi o perfor­manţă de Înaltă valoare. Având de înfruntat un grup de 7 înotătoare sovieti­ce, Carmen a pornit în cursi Victor BANCIULESCU (Continuare în par­­a (•­) Înfrăţiţi in muncă şi in sport, in anii socialismului TINERI! DIN JUDEŢUL SA TOT MAI PUTERNIC INMAREA înainte de toate, să schiţăm un succint tablou comparativ al acestui vechi colţ de rană, cu oameni harnici, sinceri, veseli, ospitalieri. Ce a reprezentat ju­deţul Satu Mare în ziua Elibe­rării ? Ce reprezintă el acu­m, după 35 de ani de muncă şi luptă sub steagul partidului ?­­ Trecutul : puţină industrie — o fabrică de vase emailate, una (UNIO) de material rulant, de fapt o filială a societăţii pe acţiuni ,,Astra“, o fabricuţă de cherestea —, o firavă agricul­tură în cadrul căreia mulţimea săracilor slugărea pe întinse moşii. Alte îndeletniciri : tăie­tori de lemne (ţăpinari istoviţi de munca fără de sfirşit la pă­dure), păstori, mici meseriaşi cu diverse ateliere, aciuiţi mai ales la oraşe.­­ Prezentul : o industrie e­­chilibrată, dinamică, cu multe ramuri in care noile tehnologii şi aparatura modernă primează — industria construcţiei de ma­şini (cu accent pe utilaj minier, care se şi exportă), industria uşoară (cea mai diversificată ramură — ţesătorii, filatură, tricotaje, pasmanterie şi con­fecţii căutate pe piaţa externă), industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului (pro­dusele acesteia sunt exportate în peste 40 de ţări de pe toate continentele), o agricultură mo­dernă, intensivă, cu rezultate record in cultura porumbului, a sfeclei, a cartofului (judeţul este cel mai mare exportator al ţării la cultura cartofului timpuriu şi la păpş­umd). Şi cî­­teva cifre sintetice : producţia globală industrială a acestui an întrece de 60 de ori pe a­­ceea din anul 1938, anul de vîrf al producţiei capitaliste din ţara noastră ; oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, uniţi in gînduiri şi în fapte, realizează azi doar in 5,2 zile întreaga producţie a acseaud an ’38 , puterea econo­mică a judeţului este exprima­tă şi în ode peste 12 miliarde lei producţie globală ! O cifră in care regăsim sudoarea, in­teligenţa, pasiunea, patriotismul fierbinte al tuturor locuitorilor, o cifră care — ca şi celelalte din anii din urmă — a contri­buit din plin la înfrumuseţarea vieţii materiale şi spirituale a celor ce muncesc, a tuturor a­­celora care, indiferent de na­ţionalitate, îşi împlinesc adevă­rata personalitate, îşi exercită drepturile în toate comparti­mentele vieţii social-politice, graţie politicii înţelepte a partidului. LA ÎNCEPUT, UN CAMPION BALCANIC DIN CĂREI... Evident, cuceririle revoluţio­nare din anii luminoşi ai so­cialismului au influenţat favo­rabil şi perimetrul educaţiei fi­zice şi sportului. Tradiţii spor­tive au fost şi pe aceste me­leaguri dar, în general, sportul era înainte vreme un apanaj al celor mai înstăriţi; clasele domi­nante îl foloseau ca mijloc de Stelian TRANDAFIRESCU (Continuare in pag. 2-3) Pe una din planşele modernei săli (de antrenamente şi concursuri) o posibilă candidată la Olimpiada de la Moscova : tinăra scrimeră Gabriela Betuker, marea speranţă a „noului val“ sătmărean, şi antrenorul ei, maestrul emerit al sportului Ştefan Haukler Foto : Vasile BAGEAC Noi speranţe pentru C. M. şi J. O. VÎSEE Şl MMI­M­MB, ABO1NT Şl BRONI PINT SUS CANOTAJUL FEMININ ROMÂNESC! Intr-un avion TAROM care zbura spre Moscova, trei fete super-bronzate, înalte, fru­moase şi cu priviri semeţe, a­­semenea amazoanelor, citeau liniştite. Erau Sanda Toma, Olga Homeghi şi Valeria Ră­­cilă-Roşca, din noua generaţie de canotoare, aspirante la po­diumul european, mondial şi olimpic. De la aeroportul Şe­­remetievo au plecat direct la canalul Krîlatskoe din împre­jurimile Moscovei unde, peste citeva zile, aveau să cuce­rească medaliile de aur la simplu şi dublu viste fete, de­venind campioane ale Sparta­chiadei popoarelor din U.R.S.S. Le-am văzut pe celebrul canal olimpic spintecînd a­­pele cu o uşurinţă incredibi­lă, ţişnind din start şi distan­­ţîndu-se de puternicele ad­versare. In măsura în care victoria lor nu putea fi pusă la îndoială. Specialiştii străini au rămas pe gînduri. Tinerele românce, revelaţiile anului 1979 la Griinau şi Panceare­­vo, confirmau şi la Moscova. A doua zi, după emoţia prile­juită de premierea făcută cu ceremonialul olimpic, cu ridi­carea drapelului tricolor şi in­tonarea imnului nostru de stat, au revenit la Bucureşti, de unde imediat au plecat la Essen, nu R. F. Germania. A­­colo, din nou au învins nu numai ele, ci şi colegele lor­­ în 6 finale, 6 victorii româ­neşti. Cine sunt aceste trei fete ? Ele fac parte din roadele se­lecţiei pentru canotaj între­prinse cu 2 ani In urmă, cînd 70 000 de fete au trecut prin filtrul selecţiei, în toate jude- Aurel NEAGU (Continuare in pag a 4-a) SANDA TOMA A X-a ediţie a Balcaniadei atleților juniori UN EXAMEN PROMOVAT CU FRUMOASE CALIFICATIVE Cea de-a X-a ediţie, jubilia­ră, a Jocurilor balcanice de at­letism ale juniorilor, de la Jambol, a constituit pentru ti­nerii noştri sportivi unul dintre cele mai de seamă evenimente ale aurului, un examen greu, dar pe care ei l-au promovat, în mare majoritate, cu note bune şi chiar foarte bune. Ceea ce se cuvine notat, de la înce­put, este faptul că atleţii noştri au întrlnit adversari foarte bine pregătiţi — ne referim in primul rînd la gazde, dar şi la greci, care au constituit o ade­vărată surpriză ! Aceasta a fă­cut, insă, să sporească ambi­ţia atleţilor noştri de a-şi pune in valoare potenţialul de care erau capabili, fapt care dove­deşte ei echipa de antrenori care i-a pregătit, îndeosebi Mihai Nistor, Atila Kalith, Ga­briel Bădescu, Ştefan Popescu, Fane Cioacă, Mihai Niculescu, s-au preocupat nu numai de instruirea lor tehnică, ci şi de dezvoltarea calităţilor morale, atit de necesare. Testul de la Jambol a fost deosebit de preţios, mai ales că el a avut loc în preajma u­­nor alte întîlniri internaţionale de mare importanţă, cum sunt concursul „Prietenia“ şi Cam­pionatele europene de atletism pentru juniori. Valoarea tinerilor noştri at­leţi’ s-a remarcat incă din prima zi, cînd Cristina Cojo­­caru (elevă la Liceul iindustrial Electro­putere Craiova) a făcut o cursă de zile mari in proba de 1500 m, un duel cu valoroa­sa sportivă bulgară Magdalena Avenkovic, cîştigînd cu 4:16,3, nou record naţional şi balcanic, iar Elena Aflorii, Ana Marca, László Darvas şi alţii au evo­luat bine, confirmînd aşteptări­le. Cele cinci titluri balcanica cîştigate în prima zi şi trei re­corduri­ naţionale au constituit un bilanţ mulţumitor. Viorel TONCEANU (Continuare in pag■ 2—3)

Next