Sportul, august 1979 (Anul 35, nr. 9234-9258)
1979-08-01 / nr. 9234
SPIRIT GOSPODĂRESC, CHIBZUINȚĂ ÎN FOLOSIREA RESURSELOR ENERGETICE! Răspunzind cerinţelor obiective ale dezvoltării economicosociale a României, Decretul de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale reglementează problemele consumului acestora, cit şi regimul preţurilor practicate din aceste domenii, asigurînd o mai bună corelare a lor. Noua reglementare porneşte, firesc, de la adevărul potrivit căruia preţurile şi tarifele la consumul de energie electrică pentru populaţie stabilite in anul 1961, precum şi preţurile pentru gazele naturale au fost menţinute vreme îndelungată la acelaşi nivel, cu toate că pe plan mondial preţurile la materiile prime energetice, îndeosebi la petrol, au suferit o vertiginoasă creştere, de 11 ori în numai 9 ani. Esenţa măsurilor cuprinse in acest decret o constituie stimularea puternică a spiritului gospodăresc, de economie, atit la marii consumatori industriali, cît şi la nivelul consumului casnic, al fiecărui cetăţean. Pentru că — aşa cum s-au exprimat numeroase opinii ale oamenilor muncii, ale specialiştilor — reglementările de pînă acum nu favorizau spiritul gospodăresc ci, dimpotrivă, risipa, precum şi multe inechităţi, mai ales in defavoarea categoriilor largi ale populaţiei care înţeleg să consume cu chibzuinţă. Un element esenţial al prevederilor actualului decret îl reprezintă tocmai stabilirea preţurilor şi a tarifelor pentru consumul de energie electrică, termică şi gaze naturale în mod diferenţiat, la un nivel raţional de consum, in funcţie de numărul de persoane care compun familia şi mărimea locuinţelor. In întreg ansamblul de măsuri preconizate prin decret rezidă puternic preocuparea partidului pentru realizarea programului de creştere mai accentuată a nivelului de trai adoptat de Conferinţa Naţională. Pentru a se asigura creşterea retribuţiei reale cu 30—33 la sută, se prevede ca, începînd de azi, să se majoreze fondul de participare la beneficii sau de premiere anuală pentru Întregul personal muncitor ca o sumă diferenţiată în raport cu numărul copiilor aflaţi in întreţinere. Şi tot începînd de azi, unor largi categorii de pensionari li se majorează pensia lunară, în afara majorării ce se acordă în etapa a II-a. Aşadar, se compensează majorările de preţuri şi tarife la energie electrică, termică şi gaze naturale. Toate măsurile stabilite prin Decretul Consiliului de Stat publicat ieri reprezintă un puternic stimulent şi îndemn pentru un consum chibzuit, firesc, o chemare adresată fiecărui om al muncii, fiecărui cetăţean, de a pătrunde sensul raţional, necesitatea acestor măsuri, de a dovedi atitudinea fermă a gospodarului, a celui ce răspunde, cu înalt spirit patriotic, de resursele materiale ale ţării. Sportivii, antrenorii şi tehnicienii, consiliile asociaţiilor şi cluburilor sportive, administraţiile bazelor sportive, lucrătorii tuturor unităţilor C.N.E.F.S., vor veghea, in propriile gospodării, ca şi la locurile de antrenament, la realizarea unui riguros regim de economii in ce priveşte consumul de energie electrică, termică şi gaze naturae, alăturîndu-se, cu un simţ de înaltă responsabilitate, la eforturile întregului popor. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA $1 SPORT I ~~ANUL XXXV - Nr. 9234 A PAGINI - 30 BANI | Miercuri 1 august 1979 | Concursurile din cadrul Spartachiadei popoarelor din U. R.S. S. ÎNOTĂTOAREA CARMEN BUNACIU A CUCERIT ŞI A DOUA MEDALIE DE AUR LA 200 m SPATE EU 2:14,52. NOU RECORD NATIONAL Rezultatul sportivei românce constituia cea mai bună performanţă mondială a anului MOSCOVA, 31 (prin telefon). Pentru a doua oară, la bazinul olimpic din cadrul complexului sportiv Lujniki, au răsunat, marţi seara, acordurile imnului de stat al României, în cinstea unei noi victorii a înotătoarelor noastre la concursul internaţional din cadrul Spartachiadei popoarelor din U.R.S.S. După ce dimineaţa, în calificări, la 200 m spate, Carmen Bunaciu nu a obţinut decit al 3-lea timp, menajîndu-se evident pentru finala de după-amiază, in această ultimă reuniune campioana şi recordmana României s-a comportat excelent, obţinînd nu numai un frumos succes — al doilea la acest concurs —, dar şi o performanţă de Înaltă valoare. Având de înfruntat un grup de 7 înotătoare sovietice, Carmen a pornit în cursi Victor BANCIULESCU (Continuare în para (•) Înfrăţiţi in muncă şi in sport, in anii socialismului TINERI! DIN JUDEŢUL SA TOT MAI PUTERNIC INMAREA înainte de toate, să schiţăm un succint tablou comparativ al acestui vechi colţ de rană, cu oameni harnici, sinceri, veseli, ospitalieri. Ce a reprezentat judeţul Satu Mare în ziua Eliberării ? Ce reprezintă el acum, după 35 de ani de muncă şi luptă sub steagul partidului ? Trecutul : puţină industrie — o fabrică de vase emailate, una (UNIO) de material rulant, de fapt o filială a societăţii pe acţiuni ,,Astra“, o fabricuţă de cherestea —, o firavă agricultură în cadrul căreia mulţimea săracilor slugărea pe întinse moşii. Alte îndeletniciri : tăietori de lemne (ţăpinari istoviţi de munca fără de sfirşit la pădure), păstori, mici meseriaşi cu diverse ateliere, aciuiţi mai ales la oraşe. Prezentul : o industrie echilibrată, dinamică, cu multe ramuri in care noile tehnologii şi aparatura modernă primează — industria construcţiei de maşini (cu accent pe utilaj minier, care se şi exportă), industria uşoară (cea mai diversificată ramură — ţesătorii, filatură, tricotaje, pasmanterie şi confecţii căutate pe piaţa externă), industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului (produsele acesteia sunt exportate în peste 40 de ţări de pe toate continentele), o agricultură modernă, intensivă, cu rezultate record in cultura porumbului, a sfeclei, a cartofului (judeţul este cel mai mare exportator al ţării la cultura cartofului timpuriu şi la păpşumd). Şi cîteva cifre sintetice : producţia globală industrială a acestui an întrece de 60 de ori pe aceea din anul 1938, anul de vîrf al producţiei capitaliste din ţara noastră ; oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, uniţi in gînduiri şi în fapte, realizează azi doar in 5,2 zile întreaga producţie a acseaud an ’38 , puterea economică a judeţului este exprimată şi în ode peste 12 miliarde lei producţie globală ! O cifră in care regăsim sudoarea, inteligenţa, pasiunea, patriotismul fierbinte al tuturor locuitorilor, o cifră care — ca şi celelalte din anii din urmă — a contribuit din plin la înfrumuseţarea vieţii materiale şi spirituale a celor ce muncesc, a tuturor acelora care, indiferent de naţionalitate, îşi împlinesc adevărata personalitate, îşi exercită drepturile în toate compartimentele vieţii social-politice, graţie politicii înţelepte a partidului. LA ÎNCEPUT, UN CAMPION BALCANIC DIN CĂREI... Evident, cuceririle revoluţionare din anii luminoşi ai socialismului au influenţat favorabil şi perimetrul educaţiei fizice şi sportului. Tradiţii sportive au fost şi pe aceste meleaguri dar, în general, sportul era înainte vreme un apanaj al celor mai înstăriţi; clasele dominante îl foloseau ca mijloc de Stelian TRANDAFIRESCU (Continuare in pag. 2-3) Pe una din planşele modernei săli (de antrenamente şi concursuri) o posibilă candidată la Olimpiada de la Moscova : tinăra scrimeră Gabriela Betuker, marea speranţă a „noului val“ sătmărean, şi antrenorul ei, maestrul emerit al sportului Ştefan Haukler Foto : Vasile BAGEAC Noi speranţe pentru C. M. şi J. O. VÎSEE Şl MMIMMB, ABO1NT Şl BRONI PINT SUS CANOTAJUL FEMININ ROMÂNESC! Intr-un avion TAROM care zbura spre Moscova, trei fete super-bronzate, înalte, frumoase şi cu priviri semeţe, asemenea amazoanelor, citeau liniştite. Erau Sanda Toma, Olga Homeghi şi Valeria Răcilă-Roşca, din noua generaţie de canotoare, aspirante la podiumul european, mondial şi olimpic. De la aeroportul Şeremetievo au plecat direct la canalul Krîlatskoe din împrejurimile Moscovei unde, peste citeva zile, aveau să cucerească medaliile de aur la simplu şi dublu viste fete, devenind campioane ale Spartachiadei popoarelor din U.R.S.S. Le-am văzut pe celebrul canal olimpic spintecînd apele cu o uşurinţă incredibilă, ţişnind din start şi distanţîndu-se de puternicele adversare. In măsura în care victoria lor nu putea fi pusă la îndoială. Specialiştii străini au rămas pe gînduri. Tinerele românce, revelaţiile anului 1979 la Griinau şi Pancearevo, confirmau şi la Moscova. A doua zi, după emoţia prilejuită de premierea făcută cu ceremonialul olimpic, cu ridicarea drapelului tricolor şi intonarea imnului nostru de stat, au revenit la Bucureşti, de unde imediat au plecat la Essen, nu R. F. Germania. Acolo, din nou au învins nu numai ele, ci şi colegele lor în 6 finale, 6 victorii româneşti. Cine sunt aceste trei fete ? Ele fac parte din roadele selecţiei pentru canotaj întreprinse cu 2 ani In urmă, cînd 70 000 de fete au trecut prin filtrul selecţiei, în toate jude- Aurel NEAGU (Continuare in pag a 4-a) SANDA TOMA A X-a ediţie a Balcaniadei atleților juniori UN EXAMEN PROMOVAT CU FRUMOASE CALIFICATIVE Cea de-a X-a ediţie, jubiliară, a Jocurilor balcanice de atletism ale juniorilor, de la Jambol, a constituit pentru tinerii noştri sportivi unul dintre cele mai de seamă evenimente ale aurului, un examen greu, dar pe care ei l-au promovat, în mare majoritate, cu note bune şi chiar foarte bune. Ceea ce se cuvine notat, de la început, este faptul că atleţii noştri au întrlnit adversari foarte bine pregătiţi — ne referim in primul rînd la gazde, dar şi la greci, care au constituit o adevărată surpriză ! Aceasta a făcut, insă, să sporească ambiţia atleţilor noştri de a-şi pune in valoare potenţialul de care erau capabili, fapt care dovedeşte ei echipa de antrenori care i-a pregătit, îndeosebi Mihai Nistor, Atila Kalith, Gabriel Bădescu, Ştefan Popescu, Fane Cioacă, Mihai Niculescu, s-au preocupat nu numai de instruirea lor tehnică, ci şi de dezvoltarea calităţilor morale, atit de necesare. Testul de la Jambol a fost deosebit de preţios, mai ales că el a avut loc în preajma unor alte întîlniri internaţionale de mare importanţă, cum sunt concursul „Prietenia“ şi Campionatele europene de atletism pentru juniori. Valoarea tinerilor noştri atleţi’ s-a remarcat incă din prima zi, cînd Cristina Cojocaru (elevă la Liceul iindustrial Electroputere Craiova) a făcut o cursă de zile mari in proba de 1500 m, un duel cu valoroasa sportivă bulgară Magdalena Avenkovic, cîştigînd cu 4:16,3, nou record naţional şi balcanic, iar Elena Aflorii, Ana Marca, László Darvas şi alţii au evoluat bine, confirmînd aşteptările. Cele cinci titluri balcanica cîştigate în prima zi şi trei recorduri naţionale au constituit un bilanţ mulţumitor. Viorel TONCEANU (Continuare in pag■ 2—3)