Sportul, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9363-9386)

1980-01-04 / nr. 9363

PROIECTELE ŞI SPERANŢELE UNEI ASOCIAŢII SPORTIVE PENTRU ANUL 1980 Inginerul Pîrlea Mihai este preşedintele asociaţiei sportive C.M.C.I.B. (Centrala de mecani­zare pentru construcţii indus­triale Bucureşti), fost T.U.G., fost ceea ce iu­bitorii de fotbal, cel puţin, tra­duc imediat că asociaţia sportivă respectivă conduce o divizionara C d­in seria a V-a, din rîndul căreia au răsărit cîndva un Du­­mitrache, un Ivan (Universitatea Craiova) sau un Berceanu (Glo­ria Bistriţa). Inginerul Pîrlea a jucat el însuşi fotbal în această echipă. La cei 31 de ani, pe care îi are, şi-a păstrat neştirbite su­pleţea şi pasiunea pentru sport. Pe plan strict profesional, con­duce atelierul de autopompe, de la înălţimea unei încăperi sus­pendate pur şi simplu, ca o punte de comandă, de unde vede ca-n palmă atelierul în subor­dine. Sub cristalul biroului, două diplome recente, caligrafiate cu grijă . „Evidenţiat in munca . Şi, ca orice preşedinte de asocia­ţie sportivă, la sfîrşitul unui an, Mihai Pîrlea şi-a făcut un bilanţ al realizărilor sportului de masă. Ce a „inventariat“ el ? 1200 oameni ai muncii angre­naţi în întrecerile pe ateliere, secţie şi întreprindere, la fotbal, şah, tenis de masă, handbal. Participări la „Cupa Congresu­lui al Xll-lea“, cele mai fructuoa­se la cros unde lăcătuşul Marcel Florea a ocupat locul 5 în ie­rarhia municipiului şi la hand­bal, unde echipa pregătită de motoristul Andrei Mihai s-a si­tuat pe locul 3 în faza pe sector. Intensificarea activităţii cercu­lui de turism, coordonat de co­mitetul sindical şi de comitetul U.T.C., care a atras la finele fiecărei săptămîni sute de oa­meni (recordul este de 1.600) pe cărări de munte sau în preajma vestigiilor istorice ale patriei. „Fasonarea“, prin muncă pa­triotică a bazei sportive , un stadion pentru fotbal, gazdă deo­potrivă pentru meciurile „divi­zionarei C“ dar şi pentru apri­gele partide ale celor 14 forma­ţii angrenate în campionatul asociaţiei. Cele mai recente roade ale acestor campionate , tinerii lăcătuşi Constantin Scarlat şi Ion Pîslaru, promovaţi la echipa „mare“, adică pe traseul sport de masă-sport de performanţă, de fapt unul dintre obiectivele declarate ale „Daciadei“. Ce mai cuprinde această bază sportiva ? Un teren de handbal, un teren de zgură pentru minifotbal, 2 piste de popice, club cu două mese de ping-pong şi 8 de şah, sala de sport a Liceului indus­trial 24, patronat de întreprindere. Permanentizarea gimnasticii de înviorare la căminele de nefa­­milişti, ai cărei promotori sunt economista Lucia Răileanu, lă­cătuşul Ioan Popa şi Ion Birsan, secretarul Comitetului U.T.C. înflorirea unui „colţ sportiv“ la gazeta de perete. Mihai Pîrlea a pus punct la ca­pitolul „realizări“. Nu pare de­cepţionat, dar nici entuziasmat. Ştie că este loc pentru mai mult şi pentru mai bine. Ce dorinţe are el pentru 1930-sportiv ? — Introducerea baschetului în „nomenclatorul Daciadei“. — Acoperirea popicăriei, pentru a putea fi folosită şi pe vreme neprielnică. — Atragerea mai susţinută a elementului feminin, insuficient reprezentat anul trecut în feno­menul sportiv. Dovedindu-se di­ficilă ruperea unei inerţii „tra­diţionale“, prin simple invitaţii şi îndemnuri, se gîndeşte la orga­nizarea unor întâlniri cu sportive de marcă (Maria Alexandru, Fi­­ţa Lovin etc.), care să sensibili­zeze, într-un cadru de sinceritate şi căldură, dorinţa de a face sport a celor 500 de tinere nefa­­miliste. — Descoperirea de talente de mare gabarit şi forţă pentru în­drumarea lor expresă spre sfera performanţei. Poate că în regu­lamentul „Daciadei“ să nu fie prevăzut mot à mot depistarea unui tînăr de 1,90 m şi 90 kg, cu perimetrul toracic de „atît“ şi circumferinţa bicepşilor de „atît“. Dar este precis, in spiritul „Da­ciadei“, şi ing. Mihai Pîrlea, preşedintele asociaţiei sportive C.M.C.I.R., ştie acest lucru, care îi şi impune. Ion CUPEN GÎNDURI ŞI ANGAJAMENTE ÎNFLĂCĂRATE PENTRU NOI ÎMPLINIRI IN ANUL 1980 \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\m\\\\\\m (Urmare din pap. I) mai tinără reprezentativă tre­buie să ţintească din nou pozi­ţiile de frunte în Campionatul european. Este o datorie a tu­turor tehnicienilor noştri de la cluburi, pentru împlinirea că­reia aceştia sunt chemaţi să descopere şi să cizeleze noi şi noi talente. Pentru că resurse există ! Ne propunem să acordăm o şi mai mare atenţie muncii de instruire, conştienţi că şi în sportul nostru este necesară o nouă calitate, superioară,­­ ca în toate domeniile activităţii din societatea noastră, adevăr Pentru întregul colectiv al Clubului sportiv şcolar „Triumf“ din Capitală, anul 1979 a fost marcat de unele realizări in afirmarea sportivilor noştri, atît pe plan naţional, cit şi pe plan internaţional. Este o con­statare cu atît mai îmbucu­rătoare, cu cit aceste împliniri au fost — ca să spun aşa — planificate, şi deci întregul co­lectiv de tehnicieni, sportivii înşişi, au urmărit zi de zi în­deplinirea obiectivelor. In esenţă, ne-am orientat e­­nergiile in direcţia pregătirii optime a sportivilor noştri care sint incluşi in loturile repre­zentative. Poloistul Horia Niţă, săritoarea în apă Isabela Ber­­becaru şi alţi tineri se află în atenţia selecţionerilor pentru O­­limpiadă. Paralel, am început pregătirile pentru J.O. din 1984. Astfel, trecînd la ca­pitolul ginduri ce ne animă în 1980, suntem­ hotărîţi să răs­subliniat în Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întregului popor cu prilejul Anului Nou. De a­­semenea, nu vom face nici un rabat de la disciplină, fiind de­cişi ca pe toate terenurile să domnească fair-playul atît de caracteristic sportului cu balo­nul oval. Rugbyştii s-au aflat mai me­reu în primele rinduri ale spor­tivilor noştri, gata să înfrunte orice adversar, să se autodepă­­şească, îmi exprim speranţa că şi in 1980 ei vor aduce noi bucurii suporterilor lor, vor în­registra noi succese pentru sportul românesc­­ pundem prin fapte îndemnuri­lor reieşite din Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, şi să instruim noi generaţii de performeri care să reprezinte cu demnitate sportul românesc în arena internaţio­nală. In această privinţă, ne punem mari speranţe in gim­nastul Emilian Nicula, recent campion la Balcaniada de la Focşani, in Sorin Diaconu şi Gabriela Vlădău, şi aceştia tot reprezentanţi ai gimnasticii. Avem un colectiv de tehni­cieni de profesionalitate fără reproş, dorinţa lor fiind ca in 1980 să facă pasul hotărîtor în a deveni ceea ce se cheamă an­trenori totali, adică preocupa­rea lor să cuprindă instruirea şi educarea completă a sporti­vilor. TEODOR BOLEA preşedintele Clubului sportiv şcolar „Triumf“ Bucureşti competiţia europeană „Cupa cupelor“. Trecintr un tur, ştim că ne aşteaptă meciuri din ce in ce mai grele. De aceea ne pregătim cu intensitate. Pentru anul 1980 — aşa cum se arată în Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — ne propunem ca, in contextul dezvoltării în­tregii noastre societăţi, să Pentru mine, anul 1979 a fost rodnic şi primele realizări pe ţărimul sportului m-au stimu­lat în pregătire, ajutîndu-mă să obţin alte noi victorii. După medalia de bronz cucerită la campionatele europene de la Köln — la debutul meu într-o competiţie de acest nivel — am cîştigat încrederea antrenorilor devenind astfel titularul cate­goriei semigrea in echipa naţio­nală. Un nou start într-o întrecere dificilă, turneul T.S.C. Berlin, a însemnat pentru mine un nou succes, specialiştii apreciindu­­mă ca pe un boxer redutabil, cu posibilităţi de afirmare. Şi în dubla intilnire cu reprezen­tativa R. D. Germane am obţi­nut două victorii înainte de li­mită. Deci, pot spune că am încheiat nesperat de bine anul debutului meu în prima garni­ridicăm pe o treaptă superi­oară activitatea sportivă de masă şi de performanţă, astfel ca asociaţia noastră să devină cu adevărat o verigă care să contribuie la formarea unor ti­nere sănătoase, capabile să muncească cu randament sporit. TUDOR CONŢU preşedintele asociaţiei sportive „Confecţia“ — Bucureşti tură a ţării. Fireşte, aceste succese mă bucură, îmi întă­resc moralul, constituind tot­odată un nou imbold in pre­gătire. Cu ce ginduri păşesc în noul an ? Să devin şi mai pu­ternic, să-mi perfecţionez lovi­turile decisive, şi, mai cu sea­mă, să-mi îmbunătăţesc simţi­tor tehnica de luptă pentru a mă putea întrece de la egal cu cei mai buni boxeri amatori din lume. Sper ca anul 1980 să însem­ne pentru mine momentul afir­mării depline. Mă străduiesc să fac parte din echipa care va participa la Jocurile Olim­pice de la Moscova, şi, odată a­­juns acolo, voi face tot ce-mi va sta în puteri pentru a mă întoarce la Galaţi cu o medalie. GEORGICA DONICI maestru al sportului la box SPORTIVI TEMEINIC PREGĂTIŢI LOTURILOR REPREZENTATIVE MOMENTUL AFIRMĂRII DEPLINE SĂ ÎMPLETIM ŞI MAI EFICIENT SPORTUL DE MASĂ CU CEL DE PERFORMANŢĂ! Ne desfăşurăm activitatea într-una din cele mai mari unităţi bucureştene ale indus­triei uşoare, întreprinderea de confecţii şi tricotaje, care are o asociaţie sportivă de la care pretenţiile sunt deosebit de mari, avind in vedere faptul că sîntem datori să găsim cele mai eficiente forme de petre­cere plăcută a timpului liber de către muncitoarele noastre. In această direcţie activitatea de masă, înglobată in progra­mul competiţiei sportive naţio­nale „Daciada“, cuprinde or­ganizarea cu regularitate de excursii şi drumeţii (în care sunt angrenate peste 6 000 de muncitoare), instituirea unei competiţii de handbal între secţii (cu 17 echipe de fete), practicarea gimnasticii la lo­cul de muncă (peste 1 000 de muncitoare). Fireşte, o asociaţie sportivă atât de mare nu poate neglija activitatea de performanţă. E­­chipa noastră de handbal — „Confecţia“ — este deţinătoa­rea „Cupei României" şi, în această postură, participă la O realizare importantă MINGI IEFTINE ŞI BUNE, LA ÎNDEMÂNA TUTUROR Discuţie cu ing. ANTONIE MUGUR, director tehnic al fabricii „Victoria" Bucureşti De curind, colectivul tehnic al întreprinderii „Victoria“ din Bucureşti a realizat confecţiona­rea unor mingi de fotbal şi handbal din material plastic care au calităţi identice cu ale celor de piele. Mingile de dimensiuni şi greutate absolut regulamenta­ră sunt de o calitate superioară şi la preţuri reduse, ele asigu­­rînd într-o mare măsură nevo­ile mereu crescînde ale competi­ţiei naţionale „Daciada“. Amă­nunte despre această „frumoasă performanţă" a întreprinderii „Victoria“ ne-au fost furnizate de directorul tehnic, ing. Antonie Mugur. — Vă rugăm să ne explicaţi principalele caracteristici ale mingilor pe care le-aţi fabricat de curind. — Testele făcute de noi au dat rezultate excelente. Mingile sînt foarte rezistente, pe orice teren. Ele înlocuiesc pielea din import și au preț de cost foarte scăzut, sub 40 de lei bucata, datorită utilizării în procesul de fabrica­re a unor materii prime și mate­riale indigene. — Pe cînd primele livrări spre magaziile cluburilor ? — Am şi livrat pînă acum apro­ximativ 5 000 de mingi — loturi prototip — în toate judeţele, prin C.J.E.F.S.-uri şi cluburi şcolare. De exemplu, judeţul Alba ne-a solicitat 1 300 de mingi. Suntem­ bucuroşi că de peste tot am pri­mit aprecieri favorabile, mingile noastre fiind excelent cotate. La fel de satisfăcuţi de calitate şi rezistenţa mingilor s-au arătat şi antrenorul emerit de handbal Nicolae Nedef, secretarul F.R.F. Ion Alexandrescu, preşedintele clubului S. C. Bacău, Corneliu Costinescu, şeful sectorului sport al M.C.I., Teodor Bădic, sau Constantin Pătrulescu de la ser­viciul de omologări al C.N.E.F.S. Cert e că pe zi ce trece comen­zile sunt din ce în ce mai nume­roase. — Să înţelegem că din primele zile ale anului 1980 veţi putea onora comenzile primite ? — Da ! Fabrica noastră asigură o producţie zilnică de peste 1500 de mingi, ceea ce, făcînd un mic calcul, ar însemna 36 000 de bucăţi lunar, cantitate suficientă pentru absolut toate unităţile sportive din ţară. — Vă veţi rezuma producţia numai la mingi de fotbal şi hand­bal ? — Sîntem în măsură să vă co­municăm că în curind vor intra în producţia de serie şi mingile de baschet şi volei. Aşadar, o frumoasă realizare a colectivului tehnic de la Intre­­prinderea „Victoria“ din Capitală, care va asigura încă din primele zile ale noului an necesarul în această direcţie. Contribuind ast­fel la satisfacerea cererilor spo­rite ale unităţilor şcolare şi de pionieri, ale centrelor de copii şi juniori şi chiar ale cluburilor de performanţă. Pentru această ex­celentă realizare, felicitări mem­brilor colectivului tehnic al în­treprinderii „Victoria“ I Gheorghe NERTEA Dupa primele intreceri (de patinaj viteză SEMNE BUNE, DAR... MAI SUNT MULTE DE FĂCUT Vremea a fost prielnică pa­tinatorilor de viteză. La Mier­curea Ciuc, orașul care va găzdui anul acesta toate con­cursurile în această i­isciplină, temperatura a fost în continuă scădere. Printr-un efort colec­tiv — al antrenorilor, arbitri­lor şi activului federaţiei de resort — pista naturală, de dimensiuni olimpice, a putut fi pregătită în timp util, ast­fel că întrecerile campionatu­lui naţional de sprint, rezervat seniorilor (reprogramat din sezonul trecut cînd a fost a­­mînat din cauza dezgheţului), s-au desfăşurat în condiţii bune. Cei aproape 40 de concu­renţi (majoritatea juniori, care şi-au cucerit dreptul de participare la categoria senio­rilor) s-au prezentat în evi­dent progres, ceea ce denotă că s-a muncit cu mai multă sirguinţă in vederea noului sezon competiţional. Titlurile de campioni se află in posesia cunoscuţilor patinatori Agnes Rusz şi Mircea Vrînceanu (ambii de la I.E.F.S. Bucu­rati ’maire . s.au impus un n­ii „.1*1 turcilor lor parte- i ' P intr-un plus de tehnică pv ' (P^'^Hă. De asemenea, niifoN ,*®W (Voinţa Miercurea Civic) şi Nicolae Jenei (I.E.F.S. ,au apărut mult schimbaţi în bine, anunţîn­­du-se ca principali animatori ai concursurilor seniorilor. Dornici (re afirmare) repre­zentanţii „noului val“ (printre care şi vitezişti aflaţi încă la virsta categoriei copii) au crescut văzind cu ochii. ,Tu- TM Teodor Faraoneanu (I.E.F.S. Bucureşti) şi Ion O­­p‘near­u (Tractorul Braşov) au obţinut rezultate mai mult decit promiţătoare pe o gheaţă moale cu coeficient redus de alunecare, continuînd să ,­­cu insistenţă la poarta lotului republican. Maria Pardi Şi micuţele ei colege de club Simona Todoruţ şi Mi­­haela Timiş (Viitorul Cluj-Na­­Poca), în vîrstă de 14 şi, res­pectiv, 13 ani, confirmă spe­ranţele puse in ele. La fel, tinerii Sorin Anghel (Viitorul Cluj-Napoca), Adalbert Laka­tos (C.S.M. Cluj-Napoca), Ár­pád Szekelyi (Mureşul Tg. Mu­reş) şi Tibor Copacz (S.C. Miercurea Ciuc) au luptat în unele probe de la egal cu mai experimentaţii lor adversari, sosind chiar înaintea unor se­niori. Dacă mai adăugăm că la „Cupa federaţiei“, competi­ţie care începe astăzi pe pis­ta de la Miercurea Ciuc şi este deschisă copiilor de toate categoriile, s-au înscris peste 200 de mici vitezişti, cifră care reprezintă un record de parti­cipare, se poate afirma că noul sezon are semne bune. Dar, din păcate, cadrele teh­nice continuă să fie deficitare la capitolul depistării şi for­mării unui număr corespunză­tor de patinatoare, existind, la ora actuală, o acută lipsă de concurente la probele re­zervate sportivelor fruntaşe , doar două senioare și o sin­gură junioară de categoria I, ceea ce pune sub semnul în­trebării acordarea titlurilor respective la următoarele cam­pionate. De asemenea, la pri­mele întreceri ale sezonului s-au înregistrat neaşteptat de multe starturi greşite, chiar din partea unor alergători consacraţi, care au fost la un pas de descalificare. S-a mai observat şi o insuficientă pre­ocupare din partea antrenori­lor şi a instructorilor pentru educaţia sportivilor, patinatori — mai mari sau mai mici — manifestind acte de indiscipli­nă, incepînd cu respectarea ordinei în hotel şi terminind cu încălcarea programului de antrenament pe pistă, stabilit de F.R.P. Sunt deficienţe care trebuie remediate grabnic dacă se doreşte ca bilanţul viitoa­relor concursuri să fie pozitiv. Traian IOANIŢESCU Concluzia meciului amical de tenis de la Tirgovişte UN EXAMEN NEPROMOVAT ! Doar 6 zile mai sunt pînă la debutul reprezentativei de tenis a României in sezonul interna­ţional oficial de sală. Pentru abordarea cu succes a suitei de intîlniri „indoor“, responsa­bilii echipei noastre au întoc­mit un program de meciuri a­­micale în compania unor ju­cători cu bune cărţi de vizită in tenisul european. Formaţia Ungariei a venit la Tirgovişte într-o alcătuire puternică (din care lipsea doar campionul na­ţional Balázs Taroczy). Rezul­tatele cu care s-au încheiat cele două zile de tenis sunt cu­noscute. Cum au evoluat tenis­­manii români, pregătiţi, după cum se ştie, de antrenorii e­­meriţi Gheorghe Viziru şi A­­lexe Bardan ? Comportarea cea mai încu­rajatoare a avut-o tânărul cam­pion al ţării Florin Segărcea­­nu. După începuturi de meci mai greoaie, el a reuşit de fie­care dată să pună stăpînire pe joc şi să ciştige ambele intîlniri de simplu (cu János Be­­nyik şi Péter Szőke). In ciu­da fluctuaţiilor care au marcat perioada de după cucerirea ti­tlului de campion al României, Florin Segărceanu a demonstrat că posedă calităţile care pot face din el un tenisman de e­­lită. Dar, cum s-a văzut şi de această dată, tinărul dinamovist mai are de muncit pentru îm­bunătăţirea serviciului, armă indispensabilă în orice împre­jurare, dar cu atit mai eficace in jocul pe suprafeţe rapide, cu precădere in sală, unde fără o lovitură iniţială puternică şi bine plasată nu se poate iz­­bîndi ! Andrei Dirzu (care, din vina sa, a lipsit aproape o lună de la pregătirile lotului) a dat oarecare satisfacţie, învingînd pe Péter Szőke. Dar a pierdut meciul de simplu cu Robert Machan, pe care îl putea ciş­­tiga dacă îşi punea mai bine în valoare calităţile native şi dacă, în anumite momente, ar fi jucat cu mai multă convin­gere şi mai multă ambiţie. Referindu-se la confruntarea de la Târgovişte, Gheorghe Viziru, antrenorul de lot, ne spunea : „Pentru mine, surpri­za cea mai neplăcută a venit din partea lui Dumitru Hără­­dău. El s-a comportat neaştep­tat de slab, nu numai pentru că a pierdut cele două intîlniri de simplu (cu Machán şi Ku­­hárszky), dar şi pentru că, in linii mari, a arătat o scădere îngrijorătoare de formă. In ceea ce priveşte formula pen­tru meciurile de dublu, întru­cit încercările făcute nu au dat randament, mă voi opri proba­bil din nou, la perechea Florin Segărceanu — Andrei Dirzu. In general trebuie spus că­ tenismanii români continuă să manifeste o nepermisă lipsă de pregătire fizică, ceea ce oferă condiţii pentru adversari să profite de slaba lor rezistență“. Ion GAVRILESCU ...CĂ SPORTUL SĂ ÎNFLOREASCĂ PE MELEAGURILE MARAMUREŞENE Dezvoltîndu-se in continuare pe linia sarcinilor trasate de către cel de-al Xll-lea Congres al Partidului, judeţul Maramu­reş va fi în 1980 şi mai puter­nic din punct de vedere eco­nomic, şi mai frumos. In pri­mele zile ale anului care a în­ceput, gindurile noastre, ale ce­lor care lucrăm în domeniul educaţiei fizice şi sportului, se îndreaptă spre îndeplinirea in­tegrală a prevederilor Planului de dezvoltare a activităţii spor­tive pe anul 1980 şi, în mod special, spre realizarea obiec­tivelor secţiilor de performanţă existente în această parte a ţă­rii. Ne gîndim, de pildă, la cucerirea titlului de campioană la handbal (masculin), la pre­gătirea sportivilor care ne vor reprezenta la Jocurile Olimpice de la Moscova, „olimpicii ma­ramureşeni" fiind handbalişti, gimnaste şi trăgători la tir. „Noul an în care intrăm este hotăritor pentru îndeplinirea cu succes a întregului cincinal“ — a spus tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Mesajul adre­sat de Anul Nou întregului popor. Dorim — şi vom face totul ca aceasta să se în­deplinească — ca indicaţiile date de partid pentru dezvolta­rea educaţiei fizice şi sportului în acest cincinal să fie îndepli­nite şi in judeţul nostru. Ne vom strădui ca „miracolul băi­­mărean“, cum l-au numit, fla­­tîndu-ne, unii, să continue. Vom face aşa cum ne cere partidul, ca sportul de masă şi de performanţă să înflorească şi mai puternic pe meleagurile maramureşene. OVIDIU TODOR secretar al C.J.E.F.S. Maramureş SPORTUL TÂRGOVIŞTEAN IN CASĂ NOUA... (Urmare din pag. 1) bal, tenis de cimp, lupte etc. Da, chiar şi atletism... Tribu­nele au o capacitate de peste 2000 de locuri. Una dintre consecinţele di­recte va fi şi contribuţia noas­tră cu elemente mai multe şi mai temeinic pregătite la di­verse loturi reprezentative. Mai cu seamă că prin darea in fo­losinţă a apolivalenţei“, vor fi descongestionate sălile de pe lingă unităţile şcolare, unde e­­levii vor dispune de un timp mai îndelungat de pregătire.­­ Casa cea nouă, în care se mută o bună parte a sportului tirgoviştean, pare să degaje o notă originală de construcţie. Este doar o simplă impresie . — Proiectantul, I.P.J. Dîmbo­viţa (şef de proiect Gh. Pin­­tea), a vizitat mai multe alte construcţii similare din ţară, dar a optat, pînă la urmă, pen­tru o variantă cu o serie de e­­lemente originale, care să se încadreze specificului tîrgo­­viştean... ...Sala polivalentă din Tîrgo­vişte — care în cele cîteva zile de funcţionare a avut ca oas­peţi sportivi de elită, cum au fost handbaliştii şi voleibaliştii loturilor olimpice ale ţării noastre, ansamblul de gim­nastică ritmică al I.E.F.S., precum şi sportivi de peste ho­tare — ansamblul „Wushu“ din R. P. Chineză, tenismani un­guri, voleibaliştii de la Cerno­­more Varna — reprezintă un nou şi important obiectiv pe harta sportivă a ţării, care se adaugă la atitea altele înălţate in ultimii ani prin grija con­stantă pe care partidul şi sta­tul nostru o manifestă față de dezvoltarea necontenită a ba­zei materiale a sportului româ­nesc. CRAIOVA - O PEPINIERĂ A HANDBALULUI NOSTRU (Urmare din pag. 1) Paul Stuparu, sunt permanent in căutare de copii apţi să de­vină performeri. Campionatele şcolare care au loc, de cîţiva ani, asistate din punct de ve­dere tehnic de C.S.Ş. Craiova (28 de echipe în campionatul claselor I—IV, 28 de formaţii în campionatul claselor V—VIII, 16 echipe în campionatul li­ceelor) au oferit loturilor cîţi­va jucători şi jucătoare de perspectivă : Ileana Bălăci şi Maria Buzdugeanu (componen­te ale lotului naţional de ju­nioare), Victor Cornea şi Gheorghe Dumitru (componenţi ai lotului­­ de seniori al ţă­rii). Dacă mai adăugăm faptul că la C.S.Ş. Craiova a început handbalul Ştefan Tudosie (al cărui prim antrenor a fost profesorul Nicolae Drăgănoiu), iar Cornel Durau a plecat de la Bechet , avem o imagine şi mai completă a preocupă­rilor craiovenilor pentru dez­voltarea handbalului. „CUPA DE IARNĂ“ LA TIR REDUS Un nou concurs pentru arme cu aer comprimat se va des­făşura, în organizarea F. R. Tir şi a clubului Dinamo, in sala din şos. Ştefan cel Mare. „Cupa de iarnă“ va reuni pe standuri trăgători din toate ca­tegoriile de vîrstă, aparţinînd principalelor cluburi şi asociaţii sportive din ţară, întrecerile vor avea loc sâmbătă şi dumi­nică. DlirilNICĂ, C IANUARIE 1980, TRAGEREA EXTRAORDINARĂ BRONDEXPRES A NOULEI AN ! Oricine joacă poate obţine : 0 AUTOTURISME „Dacia 13°0 S*­da 120 L“ © MARI CÎŞTIGURI ÎN BANI de valori variabile şi fixe ® Excursii în R P Bulgaria — Tur­cia­­sau R. P. Ungară — R. S. Cehoslovaca _ j.' D. Germană — Austria. Se efectuează 13 ex­trageri cu un total de 72 numere ! ELIScipl LA TOATE­­EXTRAGE­RILE ! PROCURAŢI DIN VREME BILETE CU NUMERELE PRE­FERATE ! Ultima zi de participare : sîmbătă 5 ianuarie 1980 t. ŞTEFANEStI: N­FSPRF FI SI N­FSPRF Al­bit Dialog cu „argintul“ anchetei „SPORTUL“ Costică Ştefănescu, omul nr. 2 al anchetei noastre, are sa­tisfacţia de a fi cîştigat sufra­giile conducătorilor de club şi pe cele ale cronicarilor. In­contestabila lui clasă de joc n-a primit însă adeziunea an­trenorilor, influenţaţi, poate, de duelul Steaua — Universita­tea Craiova, soldat cu victoria netă a lui Sameş şi M. Rădu­­canu, cei doi jucători care il încadrează în clasament pe valorosul libero craiovean. — Ce a intervenit nou in jocul lui Ştefănescu ? — Cred că am jucat la va­loarea anului trecut. Dacă vreţi, totuşi, o diferenţiere, să zicem că am încercat să fiu ceva mai simplu în joc. — Mulţi susţin că, datori­tă calităţilor tehnice ale fostului înaintaş şi mijlo­caş, ai putea participa mai constant la acţiunile de atac ale echipei. Se fac re­feriri la jocul mai activ al lui Beckenbauer in faza ofensivă. — Este adevărat, un libero ar trebui să creeze superiori­tăţi numerice locale in toate zonele terenului, dar eu nu-mi asum încă această răspundere, deoarece în cadrul echipei noastre nu avem încă un Roth, mijlocaşul de acoperire de la Bayern de pe vremea lui Beckenbauer, care asigura sută la sută, din punct de vedere defensiv, plecările lui Becken­bauer. Sper să ajung la un a­­cord cu Boldeanu, in acest sens. — Meciurile cu Borussia au trecut. Se poate vorbi de o şansă ratată ? Se cu­nosc condiţiile neregula­mentare in care a fost în­scris primul gol la Mön­chengladbach. Ce ne poţi spune in ansamblu ? — Am pierdut calificarea pentru că ne-am lăsat sur­prinși de startul foarte rapid al adversarilor in deplasare. E o meteahnă mai veche a echipelor noastre. Abia după pauză am văzut că am supra­­apreciat valoarea echipei ad­verse. Dar era tîrziu. In me­ciul de la Craiova am ştiut că vor miza pe apărare şi am contat pe faptul că linia iei de fund este mai slabă decit restul echipei. Dar, Borussia ne-a oferit o lecţie de joc co­lectiv, suplinind prin jucători consacraţi ca Del Kaye şi Lie­­nen presupusele goluri in apă­rare. Dăruirea cu care aceşti doi jucători, şi nu numai ei, au luptat în apărare este o lecţie pentru toţi fotbaliştii noştri. — Care ar fi plusul înre­gistrat de Craiova in acest an ? — Mă gîndesc la saltul spec­taculos al liniei de mijloc Ţicleanu — Beldeanu — Geol­­gău. Ca întotdeauna, în fotbal, linia de mijloc e cea care de­cide. — Cum explici absența lui Cămătaru de pe tabelul anchetei ? — Penalty-ul ratat cu Bo­russia, în primul rînd, și jocul mai slab. in general. Cămătaru joacă prea mult cu spatele la poarta adversă. La întoarce­rile lui nu prea iuţi, acesta este un defect capital. — Care ar fi meciurile cele mai bune ale Craiovei in acest an ? — 4—2 cu F.C. Argeş, 3—3 cu Baia Mare, ambele cu Leeds. — Ce părere ai despre „coborirea“ lui Cirţu ? — Tratează cam fiecare fază în glumă. Cîteodată reuşeşti şi glumind, dar fotbalul e un joc mai aspru. — Două vorbe despre a­­pariţia tinerilor la Craiova. — Se lucrează bine la copii şi juniori. Din păcate, genera­ţia nouă n-are decit un teren de zgură şi e nevoită să joa­ce in tenişi. Cînd pune gheaţa pentru prima oară, abia tre­buie să se adapteze la noua tehnică a gazonului. Ţicleanu a intrat direct in joc pentru că a venit de la Hunedoara şi a jucat pe gazon. — Ce părere ai despre alegerea lui Keegan ? — Dat fiind faptul că este vorba de o realegere, cred că viitorul în fotbal aparţine ju­cătorilor care se bat pe tot te­renul. Omul nr. 2, Rumme­nigge, „ară“ și el terenul „din 16 în 16“. — Ce zici de turneul în care pleci ? — Dacă vom avea adversari puternici, va fi bine. Ioan CHIRILĂ SĂ NE ÎNTOARCEM LA CRITERII Tinzind de ani de zile să ajungă competitiv pe plan internaţional, fotbalul nostru a făcut, în sfîrşit, în toam­na trecută dovada unor reale capacităţi, „scoase la lumină“ şi puse în valoare în cupele europene. Univer­sitatea Craiova — în primul rînd, Steaua, Dinamo și F. C. Argeș — în al doilea rînd ne-au arătat că pot da mult mai mult decit dau un campionat. Dar nu numai atît, toate cele patru echipe­­fanion au demonstrat că au resurse evident mai mari chiar decit cele prezentate în meciurile din cupele eu­ropene. Firește, problema nr. 1 este valorificarea inteligen­tă, reală, totală a capacită­ţilor care există în fotbalul nostru şi care... ruginesc adeseori de pomană (ca şi utilajele nefolosi­te), iar băieţi de talent, cu mari re­surse, îmbătrînesc şi se scurg prin fotbal fără să fi dat, unii dintre ei, nici jumătate din ceea ce puteau da. Evident, nu facem mai nimic doar recunoscind ne­cesitatea valorificării... valo­rilor fotbalului nostru, care din fericire ţîşnesc uneori în sus ca ţiţeiul din zăcă­­mînt (cazul unui Marcel Răducanu, unui Ştefănescu, unui Terheş, unui Cămătaru, unui Nicolae etc.) şi îi vede toată lumea că au stofă, că ar putea ajunge de clasă europeană. Problema este CUM SA FIE VALORIFI­CATE CAPACITĂŢILE u­­mane, de jucători în fotba­lul nostru ? Se spune că înţelept este să înveţi din înfrîngeri. După cum se ştie, fotbalul nostru a avut prea des acest nedorit prilej şi de învăţat, după cum s-a văzut, n-a prea învăţat mult... Poate că şi mai înţelept este să înveţi din victorii, din suc­cese, chiar dacă nu sunt ale tale şi sunt ale altora. De a­­semenea, poate că nu tre­buie sau nu poţi să repeţi exact „reţeta de fabricaţie" a performanţei campionilor mondiali sau europeni, dar măcar o parte din experien­ţa lor trebuie avută în ve­dere, pentru că eficienţa ei s-a confirmat. La noi, se vorbeşte, de pildă, de ani şi ani despre criteriile formării echipelor reprezentative. Unii din­tre antrenorii noştri au a­­cordat , mai mult sau mai puţin indiferenţi la alte cri­terii — prioritate valorii fotbalistului, alţii — formei la timpul potrivit, în sfîrşit. in ultima vreme, s-a ajuns la o formulă mai realistă valoare -f formă. Dar este oare acest binom o limită superioară de concepţie in vitala problemă (de alcătuire a oricărei echipe puternice) care este SELECŢIA ? Iată, bunăoară, ce i-a răspuns de curind Menotti, antrenorul echipei Argentinei, unui ziarist căruia i-a prezentat criteriile de selecţie cu care a operat încă din 1975 pentru a a­­junge la echipa cu care a cîştigat campionatul mon­dial în 1978. Am ales jucătorii ţi­­nind seama de ur­mătorii factori : INTELIGENTA — CULTURA — A­­PLICATIA LA PREGĂTIRE, LA LUCRU — COMPORTAMENTUL IN GRUP — SPIRITUL DE ECHIPA — ECHILIBRUL EMOTIONAL — DORIN­ŢA­­ DE (AUTO) DEPĂ­ŞIRE — PERSONALI­TATEA — TEMPERA­MENTUL — SIMŢUL RESPONSABILITĂŢII — SIMŢUL EXACTITUDINII. Aşadar, 11 factori, 11 crite­rii. Urmărindu-i TREI ANI la nenumărate antrenamen­te şi meciuri, şi notînd fie­care jucător la toate cele 11 criterii, Menotti şi-a construit o echipă de mare clasă, recomandată şi MO­TIVATA ŞTIINŢIFIC — da, acesta este, de fapt, terme­nul­­ ştiinţific — de un punctaj fotbalistic şi ome­nesc foarte mare. Suma ri­dicată a valorilor echipei, a ansamblului, era dată de faptul că fiecare jucător re­prezenta o sumă importantă de calităţi. Nu credeţi că judecata lui Menotti merită atenţie şi interes din destule puncte de vedere, nu numai din a­­cela că acest antrenor a cîş­tigat cu echipa sa primul loc în lume ? Marius POPESCU PUNCTE DE VEDERE DIVIZIONARELE „A" SUB TRANSFOCATOR „ANEMIA“ OLIMPIEI ŞI CAUZELE El mai mulţi spectatori săt­măreni veniţi să asiste în acest tur de campionat la evoluţia e­­chipei favorite s-au înregistrat la partida cu F. C. Baia Mare : 14 000. De ce atunci ? Pentru că suporterii sperau ca după patru înfrîngeri consecutive, echipa an­trenată de Gh. Staicu să se regă­sească — cel puţin pe teren pro­priu ! — ştiut fiind faptul că in vechea rivalitate cu formaţia băi­­măreană fotbaliştii sătmăreni nu mai cedaseră de mulţi ani acasă. Iată Insă că Olimpia a pierdut din nou, rămînînd singura echipă care nu realizase nici un punct, înscriind doar un singur gol şi primind cele mai multe pînă la acea oră : 14. A fost, după pă­rerea noastră, momentul de criză care a reliefat cel mai fidel „anemia“ Olimpiei din actuala e­­diţie a campionatului, stare punctată chiar de dezastruosul debut (0—6 cu F. C. Scorniceşti). După meciul pierdut în etapa a 4-a, la Bucureşti, cu Dinamo, o notă apărută în ziarul nostru a­­vea ca titlu „Smarandache s-a autoexclus !“, întrebînd, însă, în subtitlu dacă „Îl va ierta Olim­pia pentru a nu ştim cita oa­ră ?“. Şi la mai puţin de două săptămîni, înaintea meciului cu Jiul (penultima clasată), susţinut la Satu Mare, recidivistul fundaş central (pentru a cita oară certat cu viaţa sportivă ?) a fost din nou iertat şi introdus în echipă. Drept „recompensă“, Smaranda­che a ratat momentul psihologic al meciului (un penalty, la sco­rul de 0—0), şi, în final, echipa gazdă a pierdut din nou. Avan­tajul terenului propriu — cindva singurul atu al Olimpiei — rămî­­nea o amintire... Explicaţii au fost şi au venit din toate sursele clubului, incri­minaţi fiind, pe rînd sau laolal­tă, conducerea, antrenorul, jucă­torii, programul, suporterii. Cert era, însă, un fapt : echipa era nepregătită, nu putea răspunde la comenzi, la aceasta adâugin­­du-se şi atmosfera de la Olimpia, departe de a contribui atunci la relansarea formaţiei. Şi, la pu­ţine zile după acest nou eşec pe teren propriu, măsurile organiza­torice anunţate se refereau la schimbarea conducerii clubului şi a antrenorului principal, de pregătirile echipei urmând a se ocupa „secundul“ ştefan Czako. Cel care a preluat echipa sătmă­­reană într-un moment deosebit de critic („lanternă roşie“, dis­tanţată mult de pluton) a reuşit imediat un încurajator draw (1—1) pe terenul echipei campioane, a­­poi un nou „duş“ rece (meci­­ul acasă, cu S. C. Bacău, după ce la pauză era condusă...) şi, în sfîrşit, prima victorie din acest campionat, în etapa a 11-a, la Satu Mare, cu Sportul studenţesc (120). Atunci, Olimpia abia ago­nisise 5 puncte, în timp ce fosta sa vecină din coada clasamentu­lui, fiul, ajunsese deja doar la două puncte de lider (13 p) ! O comparaţie grăitoare, credem noi, care arată precara forţă de joc a Olimpiei, zbaterea pentru a ieşi dintr-un impas care părea fără soluţie. 17. OLIMPIA SATU MARE • Puncte realitate : 14 (9 acasă *i 5 în deplasare) ; procentaj : 36,8 • Golgeterii echipei : Matei 3, Demarcek, Bathori II, Both I, Marcu îi Pinter - cite 2, Smarandache, Bolba şi V. Mureşan - cîte 1, Ale­xandru (C. S. Tirgovişte) — autogol. 0 Jucători folosiţi : 20 — Feher, Matei, Bathori II, Both I şi V. Mu­reşan - cîte 19 meciuri, Kaizer 17, Demarcek, Haţeganu şi Pinter - cite 16, Helvei 15, Marcu 14, Sabou şi Balogh - cite 9, Smarandache 7, Pataki şi Bolba - cîte 6, Pop şi Ghencean - cite 5, Steţka 4, Ritzman 1. . 0 Media notelor echipei : 6,14 (6,03 acasă - 6,25 in deplasare). • Jucători eliminaţi : Kaizer (etapa a 18-a). • Cartonaşe galbene : 26 (12 jucători) ; cele mai multe : Haţeganu şi Marcu - cîte 4. . 0 A expediat 211 şuturi la poartă (127 acasă + 84 in deplasare), dintre care 96 pe spaţiul porţii (60 acasă + 36 în deplasare) şi a executat 115 cornere (81 acasă -1* 34 în deplasare). • A beneficiat de 3 lovituri de la 11 m : 2 transformate (ambele Both I), una ratată (Smarandache) ; a fost sancţionată cu 2 penal­­ty-uri, ambele transformate. • La meciurile susţinute acasă au asistat 67 000 de spectatori, cei mai mulţi - 14 000 - in etapa a 5-a, la partida cu F. C. Baia Mare. Impasul părea fără ieşire, dar iată că formaţia lui Kaizer — cel care reprofilat pe un post nou, de libero, a devenit stilpul apărării şi, totodată, liderul echi­pei — termină sezonul printr-un surprinzător 1—1 obţinut pe Ghencea, în fieful liderului. Stea­ua, acolo unde Universitatea Cra­iova pierduse cu 4—0 ! Mai bună Olimpia in finalul sezonului de­cit invingătoarea lui Leeds ? „Clasamentul adevărului“ dă mă­sura exactă, sătmărenii abordind reluarea campionatului cu un pa­siv serios (—4), la care se adaugă şi o grijă in plus, golaverajul negativ (—12). Ieşirea din impas (cu alte cuvinte, evitarea retro­gradării) nu poate veni decit prin valorificarea deplină a şanselor pe teren propriu (cele 9 puncte ob­ţinute în prima parte a campio­natului au fost mult sub barem), conjugată cu alte „surprize“ pen­tru adversari in deplasare (la a­­cest capitol, cele 5 puncte acu­mulate pînă acum constituie un bun punct de plecare). Aceasta presupune insă ca randamentul ofensiv al Olimpiei să ajungă la un nivel net superior celui ac­tual, cele 17 goluri înscrise în 19 etape dovedindu-se un total ne­corespunzător. Cînd golgeterul formaţiei este un fundaş central (Matei), cu o cifră ridicolă (3 goluri), alte comentarii pe aceas­tă temă sunt de prisos... Paul SLAVESCU LOTO-PROMOSPORT INFORMEAZĂ © SURPRIZE PLĂCUTE..." în aceste zile, agenţiile Loto-Promo­­sport şi vînzătorii volanţi con­tinuă să ofere participanţilor o plăcută surpriză de sezon — Lo­zul Anului Nou, emisiune spe­cială limitată, care beneficiază de cîştiguri suplimentare în va­loare de 1.700.000 lei, încerca­­ţi-vă şi dv. şansa de a obţine autoturisme ,,Dacia 1300“ şi ,,Sko­da 105 S“, cîştiguri de 50.000, 10.000, 5.000, 2.000 lei­ etc. • AŢI ALES PRONOSTICUL ? Pentru participanţii la concursul Pronosport de duminică 6 ia­nuarie 1979, redăm­­ ca sursă suplimentară de inspiraţie — pronosticurile lui Ion Ghiţulescu, şef de secţie la Radiodifuziunea română : 1. Ascoli — Inter X ; 2. Florentina — Juventus 1, X, 2; 3. Milan — Lazio 1 ; 4. Napoli — Catanzaro 1 ; 5. Perugia — Ca­gliari 1, X ; 6. Roma — Avellino 1 ; 7. Torino — Bologna l : 8. Udinese — Pescara 1 ; 9. Atalanta — Spăl 1 ; 10. Brescia — Verona 1, 2 ; 11. Cesena — Monza 1 ; 12. Palermo — Como 1, X ; 13. Parma — Genoa 1, X. © TRAGEREA LOTO DE AS­­TAzi, 4 ianuarie 1980, se televi­zează în direct incepînd de la ora 18,25. O CISTIGURILE TRAGERII PRONOEXPRES DIN 26 DECEM­BRIE 1979. Categoria 1 : 2 vari­ante 25% autoturisme „DACIA 1300“ ; cat. 2 : 3,25 variante a 15.454 lei ; cat. 3 : 9,75 a 5.151 lei; cat. 4 : 55,50 a 905 lei ; cat. 5 : 175,50 a 286 lei ; cat. 6: 5.262,25 a 40 lei ; cat. 7 : 154,25 a 200 lei ; cat. 1 : 2.678,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 30.474 lei. Câştigul de categoria 1 a fost ob­ținut de TUDOR CIOLAC din ARAD. e ORIUNDE SI ORICÎND JUCAH LA...

Next