Sportul, martie 1980 (Anul 36, nr. 9412-9437)
1980-03-01 / nr. 9412
Dupa 40 de ani de iDor, ing. Mircea Finescu, un as al planorismului, consideră că: „PREGĂTIREA VIITORILOR ZBURĂTORI SĂ ÎNCEAPA CU LECŢII DE EDUCAŢIE ÎN SPIRITUL BOGATELOR NOASTRE TRADIŢII „Pasărea“ argintite alunecă tot mai incet pe covorul aerodromului şi iat-o, inclinindu-se pe o aripă. Zborul s-a Încheiat. Capota din plexiglas se ridică şi-l vedem pe pilot dezlegindu-şi chingile paraşutei. Cu citeva minute In urmă omul acesta şi „maşina sa zburătoare“ — un planor de înaltă performanţă — broda apele cerului în arabescuri măiestre, valsa ca-ntr-un vis, după şuierul vîntului. Este un bărbat de statură potrivită, suplu ca un atlet, cu o privire in care străluceşte lumina văzduhului : ing. Mircea Finescu, poate primul în ierarhia planorismului românesc. Drumul său în acest sport a început — cine ar putea crede ? — cu 40 de ani în urmă... O viaţă de om închinată aripilor. La ing. Mircea Finescu aceasta înseamnă — dacă ne gîndim la performanţele realizate — zeci de titluri de campion naţional şi internaţional ; 27 de recorduri republicane (ultimul realizat în anul care a trecut, viteză pe triunghi de 200 km); „insigna de aur“ cu trei diamante a Federaţiei Aeronautice Internationale ; prestigioasa diplomă „Paul Tissandier“, oferită de F.A.I. pentru merite deosebite in dezvoltarea aeronauticii titlul de maestru emerit al sportului. El a realizat peste 7 000 de ore de zbor pe toate tipurile de planoare din dotare şi 1 500 de ore de zbor de avioane sportive. Despre Finescu se poate spune că este de toată viaţa pilot încercător de aparate de zburat (de 2 ori salvîndu-se cu paraşuta din planoare experimentale care s-au rupt in văzduh). Timp de 7 ani a fost pilot de încercare la întreprinderea de construcţii aeronautice din Braşov, cu care prilej a prezentat modernele creaţii româneşti în domeniul planorismului la saloane aeronautice din Franţa şi Anglia, Elveţia şi R.F.G., Austria şi Olanda. Meditam la toate acestea venind pe cîmpul de zbor pentru a sta de vorbă cu omul abia coborît din văzduh despre aviaţie şi aviatori. Şi ing. Mircea Finescu ne Intimpină cu binecunoscuta sa amabilitate. — Se spune, adesea, ing. Mircea Finescu, despre aviaţie că este o, activitate deosebită, care cere însuşiri deosebite. Care-i părerea omului ce cutreieră zările de 40 de ani ? — Aviaţia se face — după convingerea mea — în primul rind cu sufletul : dacă nu simţi pentru ea permanent aceeaşi flacără ca pentru cea dintîi dragoste, n-ai ce căuta pe cîmpul de zbor. Dar numai atîta nu ajunge. Aviaţia, mai ales cea modernă, îţi cere cunoştinţe de specialitate complexe, luciditate, sănătate perfectă. — Aţi zburat 40 de ani. Care dintre emoţiile încercate în acest timp v-au rămas mai vii în memorie ? — îmi cereţi un lucru greu. Emoţiile pe care le-am trăit sunt de multe feluri. Emoţii puternice, amestecate cu un cald sentiment de mîndrie patriotică am avut la salonul de la Le Bourget, cînd decolam cu motoplanorul nostru o bijuterie a ternicii — iar la 2 secunde după muie decola un interceptor „Eagle“, care făcea să se cutremure văzduhul. Degajam pe stingă, iar publicul, vedeam de sus, mă urmărea pe mine, şi mi pe „Eagle“, sătul, cu siguranţă, de uruitul bombardierelor. Au fost şi emoţii de alt fel. Toată viaţa am învăţat şi pe alţii să zboare — ca Instructor, sau în celelalte funcţii pe care le-am îndeplinit. Plecarea unui tînăr în văzduh, pentru prima dată singur, constituie pentru cel care „i-a pus manşa în mină“, cum se spune în aviaţie, un moment unic. Aici nu ne jucăm de-a zborul. Omul este singur, pentru prima dată, în captivantul dar capriciosul văzduh... — Cu ce se cere începută pregătirea viitorilor zburători ? — Cu lecţiile de educaţie, de educaţie în spiritul tradiţiilor atît de bogate pe care Ie avem, înainte de a urca în cabina aparatului de zburat, tinerii trebuie să cunoască tezaurul bogat, de mare prestigiu internaţional, lăsat de înaintaşi şi pe care au datoria să-i sporească necontenit. Să cunoască, de asemenea, minunatele condiţii create de partidul şi statul nostru, posibilităţile de afirmare fără precedent. Fiindcă, iată, acum 40 de ani băteam cîmpul aeroclubului C.F.R. din Arad desculţ, trăgeam la sandow-ul de remorcaj scrîşnind din măsele şi nădăjduind la... 2—3 lansări. Şi ce nu au băieţii acum ? Aerocluburi, planoare modeme, avioane de remorcaj, instructori. Socotesc acest lucru firesc. Sportul aviatic ocupă un loc aparte In pregătirea tineretului pentru muncă şi apărarea patriei. — Ce ne puteţi spune despre preocupările dumneavoastră actuale ? — Antrenez lotul de planorism pentru viitoarele competiţii Internaţionale. Dar asta-i o altă problemă. Cred că trebuie să facem mai mult pentru atragerea tineretului spre aceste discipline tehnico-aplicative... împingem planorul spre hangar. Ing. Mircea Finescu nu ne spune o vorbă despre pregătirile sale ca sportiv. Am înţeles, însă — dintr-o remarcă . ..planorismul n-are virstă“ — că nu vrea să părăsească, încă, performanţa. S’ bine face ! Viorel TONCEANU CUSUl INTERNAŢIONAL DE RADIOTELEGRAFIE-SALĂ „CUPA DUNĂRII“ La Radioclubul central din Capitală s-au desfăşurat, timp de patru zile, întrecerile celei de a X-a ediţii a concursului internaţional de radiotelegrafiesală dotat cu „Cupa Dunării“, la care au participat sportivi din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria, U.R.S.S. şi România, întrecerile au fost dominate de radiotelegrafiştii sovietici, a căror echipă s-a clasat pe primul loc. Radiotelegrafiştii noştri au avut o evoluţie mulţumitoare, echipa română ocupînd locul 3 în clasamentul pe ţări. O frumoasă comportare a avut junioara Janeta Manea, care la probele de recepţie şi transmi- tere regularitate şi transmitere viteză a ocupat primele locuri, iar la cea de recepţie viteză s-a clasat pe locul al doilea. Rezultate tehnice : trasmitere viteză — juniori : 1. Janeta Manca (România), 2. Vladimir Aleksandrov (U.R.S.S.), 3. Vlado Kopecky (Cehoslovacia) ; seniori : 1. Stanislav Zelenov (U.R.S.S.), 2. Anatolie Râsenko (U.R.S.S.), 3. Tomas Mikeska (Cehoslovacia). Recepţie viteză: juniori : 1. Vladimir Aleksandrov, 2. Janeta Manea, 3. Josef Czyslowski (Polonia) ; seniori : 1. Stanislav Zelenov, 2. Todor Kaichiev (Bulgaria), 3. Anatolie Rasenko. Recepţie şi transmitere regularitate : juniori : 1. Janeta Manea, 2. Vladimir Kopecky (Cehoslovacia), 3. Ferenc Provies (Ungaria) ; seniori : 1. Stanislav Zelenov, 2. Todor Kaikiev, 3. Tomas Mikeska. Clasamentul pe ţări : 1. U.R.S.S., 2. Cehoslovacia, 3. România, 4. Bulgaria, 5. Ungaria, 6. R.D. Germană, 7. Polonia. I.D.M.S. BUCUREŞTI ANUNŢĂ: Incepînd cu data de 1 martie 1980 livrează autoturisme ARO 10 cu caroserie metalică de tipul ARO 10.4 la preţul de 86.730 lei tuturor cumpărătorilor înscrişi la Magazinul auto I.D.M.S. Piteşti pentru autoturisme ARO 240, 242, 243 şi 244. Diferenţele de preţ între aceste tipuri şi ARO 10 4 se vor reglementa la livrare. Toţi cumpărătorii vor primi înştiinţări din partea magazinului auto I.D.M.S. piteşti, in ordinea numerelor primite la înscriere, cu precizarea datei cînd aceştia vor trebui să se prezinte pentru ridicarea autoturismului. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 12.19.62 sau Piteşti 076/34009. POPASURI PE VAIEA SUPERIOARĂ A MIJEI In „luna mărţişorului”, cabanele * PEŞTERA — 1610 m PADINA — 1525 m BOLBOCI — 1460 m CHEILE ZANOAGEI — 1400 m SCROPOASA — 1205 m sunt pregătite să primească oaspeţi. Terenuri de schi pentru începători şi avansaţi, excursii în împrejurimi, numeroase posibilităţi de organizare a odihnei active, înscrieri la filialele de turism bucureştene din Str. Mendeleev nr. 14, Bd. Republicii nr. 68, Bd. 1848 nr. 4, Bd. N. Bălcescu nr. 35. Cărţi noi „MINIBASCHET“ Prima ediţie a lucrării „Minibaschet“, apărută cu opt ani în urmă, s-a epuizat „văzînd cu ochii“. Era şi normal, deoarece baschetul pentru copii se afla în plină dezvoltare şi, ca atare, editarea unui manual complex şi complet era cit se poate de binevenită. In aceste condiţii şi ţinînd seama că de atunci minibaschetul a cunoscut o răspîndire de-a dreptul impresionantă, ediţia a doua a cârtii „Minibaschet“, apărută recent in editura „Sport-Turism“, constituie un eveniment aşteptat. Suntem convinşi că numeroşi profesori de educaţie fizică, învăţători şi antrenori doritori să propage minibaschetul în rindul elevilor intre 8 şi 12 ani o vor primi cu justificat interes. Colectivul de autori, format din Teodora Predescu, Stelian Gheorghiu şi Octav Dimitriu, a reeditat un Îndrumar deosebit de preţios, care cuprinde elemente detaliate asupra criteriilor de selecţie, tehnicii şi tacticii jocului, formulelor de desfăşurare a întrecerilor, precum şi regulamentul de joc. Pe lingă punerea in actualitate a programei de minibaschet, tehnicii şi tactica jocului, actuala ediţie a lucrării cuprinde, ca noutate faţă de ediţia din 1972, capitolul care se referă la conţinutul jocului de minibaschet şi influenţa practicării lui asupra organismului, asupra particularităţilor morfofiziologice şi psihice ale perioadei antepubertare, indicaţii metodice asupra selecţiei. Ţinînd seama de răspândirea minibaschetului in masa elevilor, publicarea acestei lucrări — un adevărat manual — reprezintă un real sprijin, pe care cei interesaţi vor şti să-l folosească, sperăm, din fin. (D. STANCULESCU). EI SUNT CAMPIONII NOȘTRI OLIMPICI (Urmare din pag. I) ținindu-mă de elemenţii caloriferului. — Cu alte cuvinte, o atitudine în muncă tip 1980 în anul 1950. — Exact cum spui, plus multe alte obsesii legate de participarea la concurs. Avînd un mare consum nervos înaintea oricărui concurs, am dus o adevărată bătălie pentru dezvoltarea autocontrolului, ajungînd pină la adevărate forme de ritual, care au izbutit, în cele din urmă, să mă sustragă și să mă ducă la victorie. — Două vorbe despre cele trei medalii. — Medalia de aur din Mexic este o medalie răsplată pentru cea de aur de la... Tokio, în Japonia am obţinut bronzul, dar în condiţii speciale. A cîştigat Tamara Press (57,29), urmată de Lotz (57,23) şi de acel 56,97 pe care l-am înregistrat eu. In mod curios, arbitrii japonezi mi-au anulat trei aruncări absolut corecte, interpretind eronat regulamentul care nu interzice depăşirea în aer a cercului cu călciiul de pivot. Aşa se face că ultima mea aruncare, primită cu urale de public şi care măsura peste 58 de metri, nu a fost considerată şi în foaia de concurs. — între 1960 şi 1968, pe filiera Roma — Tokio — Mexico, atletismul nostru a fost salvat de... atlete. De ce ? — într-adevăr, între Roma şi Mexico atletele noastre au cucerit NOUA MEDALII (n.r. Roma : Ioli, Lia ; Tokio : Ioli, Lia, Peneş ; Mexico : Viorica, Lia, Peneş, Silai). Să admitem că şi concurenţa în atletismul feminin este mai mică, dar să nu uităm plusul constant de seriozitate al fetelor, mergînd pină la sacrificiu. — încotro se îndreaptă atletismul ? — Spre rajiunea lui de a fi, adică spre depășirea tuturor limitelor. — Uneori am impresia că cifrele mereu mai spectaculoase își datorează creșterea mai mult unor cauze din afara atletismului, ca de pildă materialele, cum este cazul prăjinei, sau mobilizării tuturor resurselor medicinei, ale ştiinţei. — E adevărat. Firmele producătoare de materiale sportive au o contribuţie cu implicaţii în toate direcţiile. Mai e şi problema stimulentelor permise şi nepermise, care fac relative mult tabelele intr-un sport de o mare puritate, cum a fost şi cum trebuie să rămînă atletismul. Uneori, însă, inovaţiile tehnice ajută. Aşa, de pildă, apariţia bureţilor in groapa săriturii în înălţime şi prăjină ii protejează mult pe atleţi la aterizare, indiferent de stilul folosit. Apropo de înălţime, salutăm cu bucurie faptul că tînărul nostru lider al detentei, Proteasa (2,25), trage după el o simpatică ,,bandă de plutitori“ de 15—16 ani, care sar 2,17, i-am numit pe Matei Sorin, Militaru. Popescu. — Care este diferenţa dintre atletismul de ieri şi cel de astăzi, la noi ? — Noi, cei de ieri, ne-am descurcat aproape singuri şi la tehnică şi la metodică. Cei de astăzi au aproape totul distilat şi in urma experienţei noastre. De aici, un avans teoretic calculat în ani de experienţă. Dar un avans care se anulează în momentul în care nu se înţelege rolul muncii. — Cum se explică pierderea tempoului într-o serie de centre cu veche tradiţie atletică, de pildă Timişoara, Cluj-Napoca ? — Am meditat mult la această problemă. Poţi să ai investiţii spectaculoase, poţi să organizezi totul şi să te bucuri de sprijinul tuturor. Dacă locul nu este sfinţit de omul potrivit, treaba se urneşte greu. Fără sufletul mare al unor oameni ca Arnăut, Iovănescu, Nefaci, atletismul încetează să fie o splendidă aventură şi devine doar o ruletă cu centimetri. — Am impresia că tot mai mulţi copii se simt atraşi de jocurile sportive. — Asta a fost şi pe vremea noastră. Atletismul ii va atrage întotdeauna pe copiii din jurul arenei sau din jurul sălii. Un copil care locuieşte in Drumul Taberei va veni mai greu la „23 August”, cu atît mai mult cu cit astăzi atletismul nu mai poate fi conceput fără o pregătire permanentă, iarna-vara. Ţin minte că noi lucram, cum lucram, in săliţa din Floreasca II. Astăzi avem mai multe săli, chiar în provincie, dar e nevoie de oameni care să anime viaţa din jurul stadionului de atletism. — Cum ajungi un mare campion ? — Am fost întrebată deseori, mai ales de fetele care abia încep atletismul. Le-am spus mereu că totul depinde de dorinţa de autodepăşire. Dar această dorinţă trebuie... organizată. Ţin minte, aveam un jurnal de antrenament în care scriam totul, pas cu pas, minut cu minut, fără să mă fi obligat nimeni. Astăzi, performanţa, in necontenită creştere, cere mereu mai mult. între medalia mea olimpică de la Mexico şi cea de la Montreal e o diferenţă de II metri. — Ce este atletismul ? — Viaţa insăşi. E dorinţa de a urca şi de a nu da înapoi. Poate că de aceea am privit flacăra olimpică in patru continente și mi-a rămas atît de bine întipărit in minte un articol pe care l-a scris Vilara și care se numea „Pasărea Phoenix“. Şanse multiple de mari satisacţii 19 AUTOTURISME „Dacia UOO" si ..Skoda 120 LE O CIŞTIGURI IN BANI de valori variabile ţi fixe 0 EXCURSII pe ruta R.P. Bulgaria — Turcia sau in R.P. Polonă. Se repetă formula tehnică de mare succes de la tragerea extraordinară a Revelionului: 12 EXTRAGERI A CITE 10 NUMERE. Biletele de 25 lei varianta PARTICIPA LA TOATE EXTRAGERILE !