Sportul, august 1980 (Anul 36, nr. 9541-9565)

1980-08-01 / nr. 9541

LA OM FINALELOR DE CAIAC-CANOE... In fiecare zi la ora 13, la Cen­trul principal de presă de pe bu­levardul Zubowski, Vladimir Po­­pov, vicepreşedinte al comuntetului de organizare al Olimpiadei ’ 80, însărcinat cu problemele de pre­să, informează pe ziariști despre evenimentele olimpice ale zilei precedente şi răspunde tuturor întrebărilor. Joi la prinz, glumind cu asistenţa numeroasă din sala de conferinţe, dotată cu mijloace de translaţie simultană, Vladimir Popov a declarat că se pregăteşte o medalie olimpică pentru a fi a­­cordată vremii senine şi calde din ultimele zile. Intr-adevăr, la Moscova este frumos şi cald, in măsura în care seara e totuşi nevoie de h­aină. Pentru compe­tiţii este ideal şi nu am dori ca optimismul manifestat la confe­rinţa de presă privind vremea sa­­fie asemenea aceluia de pe bu­letinele meteorologice care a doua zi se arată ne des... Fireşte că sîntem interesaţi ca vineri dimineaţa şi după-amiaza să fie senin, cald şi calm, aşa cum a fost pină acum în această săptămînă. Dimineaţa vor fi se­mifinalele la 500 m caiac şi canoe, iar după-amiază finalele. O vreme normală de vară ar face ca întrecerile să dispună de con­diţii excelente, care ar ajuta toa­te echipajele, inclusiv echipajele româneşti care se prezintă la toate cele şase probe. Nu-i un secret că aşteptăm me­dalii şi mai cu seamă medalii de cur ! Nu-i secret că va fi greu şi este sigur că sportivii noştri vor pune în joc toată capacitatea, forţa şi ambiţia lor. Joi de dimineaţă, pe o vreme ideală, pe distanţa de 1 000 m s-au calificat în finală două echipaje, I­polt Varabiev la canoe simplu şi Ivan Patzaichin cu Tom­a Simio­nov la canoe­ dublu. De asemenea, la caiac simplu, Ion Bîrlădeanu şi la caiac dublu Alexandru Giura şi Nicolae Ţicu vor concura în se­mifinale (deoarece sunt echipaje mai multe). Revenind la finalele de la 500 m, de vineri după amiază, credem că echipajele româneşti au mar­i şanse la medalii. Prin urmare, în penultima zi a întrecerilor olimpice propriu-zise, cu excepţia probei de călărie obstacole din ziua de închidere a Olimpiadei ’80, vom şti în ce mă­sură numărul de medalii — a­­cum 19, datorită călărie­i, meda­liată în „Grand prixu­— se va mă­ri, rămînînd ca în ultima zi, slm­­bătă, bilanţul să se definitiveze, după ultimele finale de caiac­­canoe. Este prima oară cînd la Olim­piadă bilanţurile ţărilor partici­pante şi clasamentele generate­­neoficiale sunt absente. Principa­lele ziare de sport europene, cum este „VEquipe“, de pildă, nu pre­zintă asemenea situaţii. Totuşi, socoteli se fac, consultările între ziarişti au loc, cel puţin de două ori pe zi, la prînz şi seara, dar în ziarele principale ele nu apar. A­­ceasta nu înseamnă că noi nu suntem­ interesaţi de un aseme­nea clasament, care poate oferi o bază de discuţii, termene de comparaţie şi măsuri de viitor. Finalul Olimpiadei ’ 80 ne va oferi acest prilej. Pînă atunci, înregis­trăm şi comentăm comportările sportivilor noştri. După cum se anticipa, boxerii nu au reuşit să schimbe meda­liile de bronz cu acelea de ar­gint sau de aur, deşi Dumitru Cipere ne-a depăşit aşteptările. In meciul cu venezuelanul Jose Ber­(Continuare in pag. a 4-a) UN MERITUOS LOC ÎN „MARELE PREMIU LA DRESAJ“-ECHIPE Un foarte nu­meros public a urmărit timp de două zile întrece­rile din cadrul „Marelui premiu de dresaj“ — echi­pe, programat la Centrul de echita­­ție al sindicatelor. Disputele, care au constituit totodată și calificările pen­tru concursul indi­vidual, ce va avea loc astăzi, au ofe­rit un splendid spectacol sportiv. La start s-au pre­zentat o serie de călăreţi cu o frumoasă carte de vizită în dre­sajul international — Elisabeth Theurer (Austria) — campioa­nă europeană in 1979. Victor Ugriumov (U.R.S.S.) — locul 6 la J.O. de la Montreal şi 7 la C.E., Iuri Kovshov (U.R.S.S.) — campion national, Gheorghi Gadjev (Bulgaria) — campion balcanic in 1973 şi medaliat la ultimele ediţii ale Balcaniade­lor ş.a., ceea ce a făcut ca ni­velul disputelor să fie ridicat. Alături de ei, călăreţii noştri — Anghel Donescu, dublu cam­pion balcanic. Dumitru Velicu (ambii componenţi ai clubului Steaua) şi Petre Roşea (de la Bucovina Rădăuţi), toţi cu o bună experienţă competiţională — s-au străduit să-şi pună in valoare pregătirea, reuşind să culeagă frumoase aprecieri din partea juriului şi a specialişti­lor. La echipe, in disputa di­rectă pentru un loc fruntaş cu U.R.S.S., campioană olimpică în 1972, la München, şi Bulga­ria, campioană balcanică a ul­timelor 6 ediţii, formaţia Romă­(Continuare în pag. 2-3) Cei trei medaliaţi cu „bronz“ : Petre Roşea, Dumitru Velicu și An­­ghel Donescu Telefoto : TASS — AGERPRES Pentru Corneliu Ion, campion olimpic la pistol viteză, greul continuă : „TREBUIE SĂ MUNCESC MAI MULT ŞI MAI BINE PENTRU A RĂMÎNE UNDE SUNT! După intrecerile de un rar dramatism la care a participat, l-am întîlnit din nou pe Cor­neliu Ion, campionul olimpic al probei de pistol viteză, tot pe un spaţiu destinat întrecerilor de tir. E vorba, însă, de tere­nul special amenajat în zona canalului Krilatskoe, locul de desfăşurare a probelor de tir cu arcul. Subiectele discuţiei : performanţa sa extraordinară, drumul său in viaţă şi în sport, proiectele de viitor. — Cei care au avut şansa să urmărească manşa a doua a probei de pistol viteză nu vor uita curînd momentele de mare tensiune pe care le-au trăit, pentru că era imposibil să ră­­mîi calm cînd acolo, pe poligon, trei concurenţi luptau, în baraj, cu fracţiunile de secundă pentru a ţinti cit mai precis, pentru a obţine victoria. Prin ce crezi că te-ai impus, în cele din urmă, în barajul acela ex­tenuant ? — Ilotărîtoare a fost, mai in­­tîi, disputa de dinaintea bara­jului, în care erau angajaţi un mare număr de concurenţi de foarte ridicată valoare tehnică. Nici nu putea fi altfel . Ia fie­care mare concurs se înregis­trează aglomerări de cifre ri­dicate în frun­na clasamentului, iar faptul acesta impune serio­zitate maximă in pregătire si concentrare totală in timpul concursului. Afiindu-mă la sfîrşitul concursului in frun­te, împreună cu Jürgen Wiefel şi Gerhard Petritsch, şi avind astfel asigurată o medalie, ori­­cît ar părea de curios, barajul n-a mai fost pentru mine o problemă foarte grea. N-aş vrea ca această afirmaţie să fie in­terpretată ca lipsită de modes­tie, dar vă spun că am intrat în această fază decisivă a dis­putei pentru medalia de aur cu o mare rezervă psihică, fapt care a hotărît, în cele din ur­mă, pe învingător. — Este acest 596 , cel mai bun rezultat al trăgătorului Cor­neliu Ion ? — Și da, și nu. Da, pentru că medalia de aur și titlul de campion olimpic reprezintă pentru fiecare sportiv, cel mai frumos trofeu pe care și-l poate dori. Am, deci, toate mo­tivele să socotesc că am reali­zat pe poligonul Mitisoi cea mai frumoasă performantă din ca­riera mea de sportiv. Rezultatul în sine nu este însă cel mai bun. In 1977, la Campionatele europene de la București, am obtinut. la Tunari. 598 n cifră (Continuare In pag 2—3) Visul fiecărui mare sportiv : medalia olimpică de aur! Foto : Dragos NEAGU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXXVI - Nr. 9541 | 4 PAGINI - 30 BANI | Vineri 1 ouaust 1980 A ft XXII a FniTIE A JOCURILOR OLIMPICE DOUĂ MEDALII DE BRONZ PENTRU BOXERII ROMANI D. Cipere - „stopul“ în urma unei decizii neconforme cu realitatea După 11 zile de întreceri, in care s-au disputat aproximativ 250 de partide, turneul olimpic de box a ajuns în faza semi­finalelor. Deși arbitrajele i-au defavorizat pe unii pugilişti români, răpindu-le dreptul de a evolua in această fază a competiţiei, in rîndul celor mai buni 44 de boxeri care au ur­cat treptele ringului in galele de joi, la stadionul acoperit al complexului sportiv Olimpi­­iski“, s-au numărat şi doi re­prezentanţi ai sportului cu mă­nuşi din ţara noastră : Dumi­tru Cipere (cocoş) şi Valentin Silaghi (mijlocie). Primul care a încercat să obţină calificarea în finală a fost severineanul Dumitru Ci­pere, sportiv selecţionat nu­mai în ultimul moment in e­­chipa olimpică, de la care. Înainte de Începerea turneului, foarte putini erau aceia care îndrăzneau să spere o perfor­manţă. Dar, excelent pregătit fizic, intr-un evident progres tehnico-tactic, D. Cipere a re­uşit să cîştige patru meciuri, să se califice în semifinale şi numai o decizie în totală dis­cordanţă cu realitatea şi cu prevederile regulamentului A.I.B.A. l-a oprit din drumul său spre finala olimpică. In disputa cu Jose Bernardo Pi­nango (Venezuela), sportiv mai înalt decit boxerul român şi adversar redutabil pentru forţa sa de lovire, reprezen­tantul ţării noastre a luptat excelent, realizînd una dintre partidele care vor stărui mult în memoria celor care au ur­mărit-o. Cu o mobilitate re­marcabilă, el a dansat in per­manentă în jurul adversaru­lui său, făcîndu-1 pe acesta să lovească mereu în gol, iar după fiecare acţiune ofensivă ratată de Pinango sportivul român a contraatacat cu cro­şee de dreapta clare, dezechi­­librindu-l deseori pe venezue­­lean. Este adevărat, reprezen­tantul nostru n-a folosit prea des braţul său puternic (stin­gă), dar atunci cînd a făcut-o, loviturile sale şi-au atins cu precizie ţinta, în finalul repri­zei secunde Pinango fiind tri­mis la podea şi numărat. Şi totuşi, la sfîrşitul unui astfel de meci, în care problema de­ciziei părea o simplă formali­tate, s-au găsit trei „arbitri“ (Continuare in pag. a 4-a) V. SILAGIU D. CIPERE Şi în probele de 1000 m la caiac-canoe CALIFICĂRI SCONTATE ALE SPORTIVILOR NOŞTRI Pe apele de la Krilatskoe, cei mai buni caiacişti şi cano­­işti ai lumii s-au întrecut joi dimineaţa în cadrul curselor eliminatorii pe distanţa de 1­000 m. A fost de fapt un nou prilej de reîntîlnire cu aşii pa­­delei şi pagaei în întreceri pre­liminarii, care nu le-au solici­tat în măsură prea mare pu­terile, înaintea celor două „zile de foc“, vineri şi sîmbătă, cînd vor avea loc finalele în cele 11 probe olimpice. Şi ieri, ca şi miercuri, în se­riile probelor de 500 m, numă­rul diferit al înscrierilor a fă­cut ca in unele probe primii trei clasaţi în fiecare serie să se califice pentru finale, direct, sau pentru semifinale. La ca­iac simplu şi dublu primii trei sosiţi au obtinut calificarea pentru semifinale — programa­te sîmbătă dimineaţa — in timp ce in ambele probe de canoe si la caiac-patru primele trei locuri în serie au asigurat intrarea în finale. Iată, pe scurt, relatări din cursele în care au luat startul reprezentanţii flotilei noastre. La caiac simplu, Ion Bîrlă­deanu a concurat în seria a doua şi a făcut o cursă bună, aflindu-se in permanentă in prim-planul disputei. El nu a fortat decit atît cit a fost ne­cesar pentru a-si asigura ca­lificarea in semifinale, sosind al doilea, după francezul A. Lebas, dar înaintea australia­nului John Sümegi si a sovie­ticului R. Visinskis. Celelalte serii au fost cîștigate de Ru­diger Helm (R.D.G.) — înain­tea italianului Oreste Perri — și Milan Janicr (Iugoslavia). La canoe simplu, Lipat Vara­biev a confirmat forma bună care i-a adus titularizarea pen­tru ambele distanţe, cîştigînd prima serie, în care a avut cîţi­­va adversari de mare valoa­re, precum Liubomir Lubenov (Bulgaria), Serghei Postrehin (U.R.S.S.), Libor Dvorak (Ceho­slovacia), Timo Grönlund (Fin­landa). Din cealaltă serie s-au calificat pentru finală Tomas Wichmann (Ungaria), Eckhard Leue (R. D. Germană) și Tho­mas Falk (Suedia), în timp ce campionul de la Montreal, Ma­­tija Ljubek (Iugoslavia), va fi (Continuare în pag 2-3) LA ATLETISM, ASTĂZI VA FI O ZI PLINĂ Zi plină de emoţii pentru noi, cei din tribune, dar mai cu seamă pentru tinerii noş­tri atleţi aflaţi in întrecere pe stadionul de la Lujniki. Dimi­neaţă au avut loc calificările pentru concursurile de vineri, din ultima reuniune a atletis­mului, care programează 10 finale. La disc­hete s-au prezentat 17 aruncătoare, 12 dintre ele urmînd a se califica pentru concursul de vineri. In mod surprinzător, doar 8 au îndeplinit standar­dul de 60 m, alte 4 fiind alese în ordinea rezultatelor. Cele mai bune rezultate : Margitta Pufe (R.D.G.) 65,52 m, Maria Vergova-Petkova (Bulgaria) 65,02 m... Florenţa Ţacu are al 6-lea rezultat, cu 60,40 m. Printre cele eliminate, şi două atlete de marrcă, cubaneza Cristina Betancourt (65.82 no in acest an) şi sovietica... Faina M­aliie-Vele­va (68,32 m). Care au aruncat doar 57,62 m și, respectiv, 53,76 m !... Calificarea la săritura in înălțime a reunit la cele două ..saltele“ un mare număr (Continuare Ut vag. • *-1*)

Next