Sportul, august 1980 (Anul 36, nr. 9541-9565)
1980-08-01 / nr. 9541
LA OM FINALELOR DE CAIAC-CANOE... In fiecare zi la ora 13, la Centrul principal de presă de pe bulevardul Zubowski, Vladimir Popov, vicepreşedinte al comuntetului de organizare al Olimpiadei ’ 80, însărcinat cu problemele de presă, informează pe ziariști despre evenimentele olimpice ale zilei precedente şi răspunde tuturor întrebărilor. Joi la prinz, glumind cu asistenţa numeroasă din sala de conferinţe, dotată cu mijloace de translaţie simultană, Vladimir Popov a declarat că se pregăteşte o medalie olimpică pentru a fi acordată vremii senine şi calde din ultimele zile. Intr-adevăr, la Moscova este frumos şi cald, in măsura în care seara e totuşi nevoie de haină. Pentru competiţii este ideal şi nu am dori ca optimismul manifestat la conferinţa de presă privind vremea safie asemenea aceluia de pe buletinele meteorologice care a doua zi se arată ne des... Fireşte că sîntem interesaţi ca vineri dimineaţa şi după-amiaza să fie senin, cald şi calm, aşa cum a fost pină acum în această săptămînă. Dimineaţa vor fi semifinalele la 500 m caiac şi canoe, iar după-amiază finalele. O vreme normală de vară ar face ca întrecerile să dispună de condiţii excelente, care ar ajuta toate echipajele, inclusiv echipajele româneşti care se prezintă la toate cele şase probe. Nu-i un secret că aşteptăm medalii şi mai cu seamă medalii de cur ! Nu-i secret că va fi greu şi este sigur că sportivii noştri vor pune în joc toată capacitatea, forţa şi ambiţia lor. Joi de dimineaţă, pe o vreme ideală, pe distanţa de 1 000 m s-au calificat în finală două echipaje, Ipolt Varabiev la canoe simplu şi Ivan Patzaichin cu Toma Simionov la canoe dublu. De asemenea, la caiac simplu, Ion Bîrlădeanu şi la caiac dublu Alexandru Giura şi Nicolae Ţicu vor concura în semifinale (deoarece sunt echipaje mai multe). Revenind la finalele de la 500 m, de vineri după amiază, credem că echipajele româneşti au mari şanse la medalii. Prin urmare, în penultima zi a întrecerilor olimpice propriu-zise, cu excepţia probei de călărie obstacole din ziua de închidere a Olimpiadei ’80, vom şti în ce măsură numărul de medalii — acum 19, datorită călăriei, medaliată în „Grand prixu— se va mări, rămînînd ca în ultima zi, slmbătă, bilanţul să se definitiveze, după ultimele finale de caiaccanoe. Este prima oară cînd la Olimpiadă bilanţurile ţărilor participante şi clasamentele generateneoficiale sunt absente. Principalele ziare de sport europene, cum este „VEquipe“, de pildă, nu prezintă asemenea situaţii. Totuşi, socoteli se fac, consultările între ziarişti au loc, cel puţin de două ori pe zi, la prînz şi seara, dar în ziarele principale ele nu apar. Aceasta nu înseamnă că noi nu suntem interesaţi de un asemenea clasament, care poate oferi o bază de discuţii, termene de comparaţie şi măsuri de viitor. Finalul Olimpiadei ’ 80 ne va oferi acest prilej. Pînă atunci, înregistrăm şi comentăm comportările sportivilor noştri. După cum se anticipa, boxerii nu au reuşit să schimbe medaliile de bronz cu acelea de argint sau de aur, deşi Dumitru Cipere ne-a depăşit aşteptările. In meciul cu venezuelanul Jose Ber(Continuare in pag. a 4-a) UN MERITUOS LOC ÎN „MARELE PREMIU LA DRESAJ“-ECHIPE Un foarte numeros public a urmărit timp de două zile întrecerile din cadrul „Marelui premiu de dresaj“ — echipe, programat la Centrul de echitație al sindicatelor. Disputele, care au constituit totodată și calificările pentru concursul individual, ce va avea loc astăzi, au oferit un splendid spectacol sportiv. La start s-au prezentat o serie de călăreţi cu o frumoasă carte de vizită în dresajul international — Elisabeth Theurer (Austria) — campioană europeană in 1979. Victor Ugriumov (U.R.S.S.) — locul 6 la J.O. de la Montreal şi 7 la C.E., Iuri Kovshov (U.R.S.S.) — campion national, Gheorghi Gadjev (Bulgaria) — campion balcanic in 1973 şi medaliat la ultimele ediţii ale Balcaniadelor ş.a., ceea ce a făcut ca nivelul disputelor să fie ridicat. Alături de ei, călăreţii noştri — Anghel Donescu, dublu campion balcanic. Dumitru Velicu (ambii componenţi ai clubului Steaua) şi Petre Roşea (de la Bucovina Rădăuţi), toţi cu o bună experienţă competiţională — s-au străduit să-şi pună in valoare pregătirea, reuşind să culeagă frumoase aprecieri din partea juriului şi a specialiştilor. La echipe, in disputa directă pentru un loc fruntaş cu U.R.S.S., campioană olimpică în 1972, la München, şi Bulgaria, campioană balcanică a ultimelor 6 ediţii, formaţia Romă(Continuare în pag. 2-3) Cei trei medaliaţi cu „bronz“ : Petre Roşea, Dumitru Velicu și Anghel Donescu Telefoto : TASS — AGERPRES Pentru Corneliu Ion, campion olimpic la pistol viteză, greul continuă : „TREBUIE SĂ MUNCESC MAI MULT ŞI MAI BINE PENTRU A RĂMÎNE UNDE SUNT! După intrecerile de un rar dramatism la care a participat, l-am întîlnit din nou pe Corneliu Ion, campionul olimpic al probei de pistol viteză, tot pe un spaţiu destinat întrecerilor de tir. E vorba, însă, de terenul special amenajat în zona canalului Krilatskoe, locul de desfăşurare a probelor de tir cu arcul. Subiectele discuţiei : performanţa sa extraordinară, drumul său in viaţă şi în sport, proiectele de viitor. — Cei care au avut şansa să urmărească manşa a doua a probei de pistol viteză nu vor uita curînd momentele de mare tensiune pe care le-au trăit, pentru că era imposibil să rămîi calm cînd acolo, pe poligon, trei concurenţi luptau, în baraj, cu fracţiunile de secundă pentru a ţinti cit mai precis, pentru a obţine victoria. Prin ce crezi că te-ai impus, în cele din urmă, în barajul acela extenuant ? — Ilotărîtoare a fost, mai intîi, disputa de dinaintea barajului, în care erau angajaţi un mare număr de concurenţi de foarte ridicată valoare tehnică. Nici nu putea fi altfel . Ia fiecare mare concurs se înregistrează aglomerări de cifre ridicate în frunna clasamentului, iar faptul acesta impune seriozitate maximă in pregătire si concentrare totală in timpul concursului. Afiindu-mă la sfîrşitul concursului in frunte, împreună cu Jürgen Wiefel şi Gerhard Petritsch, şi avind astfel asigurată o medalie, oricît ar părea de curios, barajul n-a mai fost pentru mine o problemă foarte grea. N-aş vrea ca această afirmaţie să fie interpretată ca lipsită de modestie, dar vă spun că am intrat în această fază decisivă a disputei pentru medalia de aur cu o mare rezervă psihică, fapt care a hotărît, în cele din urmă, pe învingător. — Este acest 596 , cel mai bun rezultat al trăgătorului Corneliu Ion ? — Și da, și nu. Da, pentru că medalia de aur și titlul de campion olimpic reprezintă pentru fiecare sportiv, cel mai frumos trofeu pe care și-l poate dori. Am, deci, toate motivele să socotesc că am realizat pe poligonul Mitisoi cea mai frumoasă performantă din cariera mea de sportiv. Rezultatul în sine nu este însă cel mai bun. In 1977, la Campionatele europene de la București, am obtinut. la Tunari. 598 n cifră (Continuare In pag 2—3) Visul fiecărui mare sportiv : medalia olimpică de aur! Foto : Dragos NEAGU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXXVI - Nr. 9541 | 4 PAGINI - 30 BANI | Vineri 1 ouaust 1980 A ft XXII a FniTIE A JOCURILOR OLIMPICE DOUĂ MEDALII DE BRONZ PENTRU BOXERII ROMANI D. Cipere - „stopul“ în urma unei decizii neconforme cu realitatea După 11 zile de întreceri, in care s-au disputat aproximativ 250 de partide, turneul olimpic de box a ajuns în faza semifinalelor. Deși arbitrajele i-au defavorizat pe unii pugilişti români, răpindu-le dreptul de a evolua in această fază a competiţiei, in rîndul celor mai buni 44 de boxeri care au urcat treptele ringului in galele de joi, la stadionul acoperit al complexului sportiv Olimpiiski“, s-au numărat şi doi reprezentanţi ai sportului cu mănuşi din ţara noastră : Dumitru Cipere (cocoş) şi Valentin Silaghi (mijlocie). Primul care a încercat să obţină calificarea în finală a fost severineanul Dumitru Cipere, sportiv selecţionat numai în ultimul moment in echipa olimpică, de la care. Înainte de Începerea turneului, foarte putini erau aceia care îndrăzneau să spere o performanţă. Dar, excelent pregătit fizic, intr-un evident progres tehnico-tactic, D. Cipere a reuşit să cîştige patru meciuri, să se califice în semifinale şi numai o decizie în totală discordanţă cu realitatea şi cu prevederile regulamentului A.I.B.A. l-a oprit din drumul său spre finala olimpică. In disputa cu Jose Bernardo Pinango (Venezuela), sportiv mai înalt decit boxerul român şi adversar redutabil pentru forţa sa de lovire, reprezentantul ţării noastre a luptat excelent, realizînd una dintre partidele care vor stărui mult în memoria celor care au urmărit-o. Cu o mobilitate remarcabilă, el a dansat in permanentă în jurul adversarului său, făcîndu-1 pe acesta să lovească mereu în gol, iar după fiecare acţiune ofensivă ratată de Pinango sportivul român a contraatacat cu croşee de dreapta clare, dezechilibrindu-l deseori pe venezuelean. Este adevărat, reprezentantul nostru n-a folosit prea des braţul său puternic (stingă), dar atunci cînd a făcut-o, loviturile sale şi-au atins cu precizie ţinta, în finalul reprizei secunde Pinango fiind trimis la podea şi numărat. Şi totuşi, la sfîrşitul unui astfel de meci, în care problema deciziei părea o simplă formalitate, s-au găsit trei „arbitri“ (Continuare in pag. a 4-a) V. SILAGIU D. CIPERE Şi în probele de 1000 m la caiac-canoe CALIFICĂRI SCONTATE ALE SPORTIVILOR NOŞTRI Pe apele de la Krilatskoe, cei mai buni caiacişti şi canoişti ai lumii s-au întrecut joi dimineaţa în cadrul curselor eliminatorii pe distanţa de 1000 m. A fost de fapt un nou prilej de reîntîlnire cu aşii padelei şi pagaei în întreceri preliminarii, care nu le-au solicitat în măsură prea mare puterile, înaintea celor două „zile de foc“, vineri şi sîmbătă, cînd vor avea loc finalele în cele 11 probe olimpice. Şi ieri, ca şi miercuri, în seriile probelor de 500 m, numărul diferit al înscrierilor a făcut ca in unele probe primii trei clasaţi în fiecare serie să se califice pentru finale, direct, sau pentru semifinale. La caiac simplu şi dublu primii trei sosiţi au obtinut calificarea pentru semifinale — programate sîmbătă dimineaţa — in timp ce in ambele probe de canoe si la caiac-patru primele trei locuri în serie au asigurat intrarea în finale. Iată, pe scurt, relatări din cursele în care au luat startul reprezentanţii flotilei noastre. La caiac simplu, Ion Bîrlădeanu a concurat în seria a doua şi a făcut o cursă bună, aflindu-se in permanentă in prim-planul disputei. El nu a fortat decit atît cit a fost necesar pentru a-si asigura calificarea in semifinale, sosind al doilea, după francezul A. Lebas, dar înaintea australianului John Sümegi si a sovieticului R. Visinskis. Celelalte serii au fost cîștigate de Rudiger Helm (R.D.G.) — înaintea italianului Oreste Perri — și Milan Janicr (Iugoslavia). La canoe simplu, Lipat Varabiev a confirmat forma bună care i-a adus titularizarea pentru ambele distanţe, cîştigînd prima serie, în care a avut cîţiva adversari de mare valoare, precum Liubomir Lubenov (Bulgaria), Serghei Postrehin (U.R.S.S.), Libor Dvorak (Cehoslovacia), Timo Grönlund (Finlanda). Din cealaltă serie s-au calificat pentru finală Tomas Wichmann (Ungaria), Eckhard Leue (R. D. Germană) și Thomas Falk (Suedia), în timp ce campionul de la Montreal, Matija Ljubek (Iugoslavia), va fi (Continuare în pag 2-3) LA ATLETISM, ASTĂZI VA FI O ZI PLINĂ Zi plină de emoţii pentru noi, cei din tribune, dar mai cu seamă pentru tinerii noştri atleţi aflaţi in întrecere pe stadionul de la Lujniki. Dimineaţă au avut loc calificările pentru concursurile de vineri, din ultima reuniune a atletismului, care programează 10 finale. La dischete s-au prezentat 17 aruncătoare, 12 dintre ele urmînd a se califica pentru concursul de vineri. In mod surprinzător, doar 8 au îndeplinit standardul de 60 m, alte 4 fiind alese în ordinea rezultatelor. Cele mai bune rezultate : Margitta Pufe (R.D.G.) 65,52 m, Maria Vergova-Petkova (Bulgaria) 65,02 m... Florenţa Ţacu are al 6-lea rezultat, cu 60,40 m. Printre cele eliminate, şi două atlete de marrcă, cubaneza Cristina Betancourt (65.82 no in acest an) şi sovietica... Faina Maliie-Veleva (68,32 m). Care au aruncat doar 57,62 m și, respectiv, 53,76 m !... Calificarea la săritura in înălțime a reunit la cele două ..saltele“ un mare număr (Continuare Ut vag. • *-1*)