Sportul, ianuarie 1981 (Anul 37, nr. 9670-9693)

1981-01-05 / nr. 9670

ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT ANUL XXXVII - Nr. 9670­­­4 PAGINI - 30 BANI | Luni 5 ianuarie 1981 ! MESAJUL UE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU încheiem anul 1980 şi, totodată, cincinalul 1976-1930 cu noi şi remarcabile realizări în toate domeniile de activitate. In cadrul dezbate­rilor largi purtate zilele trecute în plenara Co­mitetului Central al partidului, in Marea Adunare Naţională, in cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste s-a făcut bilanţul realizărilor noastre pe acest an şi pe întregul cincinal. Şi în acest an industria noastră socialistă a con­tinuat să se dezvolte, prevederile cincinalului rea­­lizîndu-se cu o depăşire de citeva zeci de mi­liarde de lei. S-a dezvoltat, de asemenea, agri­cultura, au crescut produsul social şi venitul na­ţional, s-a ridicat nivelul de trai material şi spi­ritual al celor ce muncesc. Cu un legitim sentiment de inpidrie şi satis­facţie constatăm că, in această perioadă, am parcurs un drum important in dezvoltarea eco­­nomico-socială a patriei, in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. S-au afirmat tot mai puternic forţa şi superioritatea orinduirii noastre noi, hotărîrea întregului popor, mai unit ca oricind, in cadrul Frontului Demo­craţiei şi Unităţii Socialiste, sub conducerea parti­dului, de a-şi făuri o viaţă liberă şi demnă, viitorul socialist şi comunist. Pentru măreţele înfăptuiri obţinute in cursul acestui an şi al întregului cincinal, in numele Comitetului Central a! partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectuali­tăţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, organelor şi organizaţiilor de par­tid, organizaţiilor de masă şi obşteşti, întregului nostru popor cele mai calde felicitări şi urări de noi şi tot mai mari succese in activitatea viitoare. . Vom intra, peste citeva minute, in noul an - 1981 - primul an al celui de-al şaptelea cin­cinal care asigură transpunerea in viaţă a isto­ricelor hotâriri ale Congresului al Xll-lea al partidului, parcurgerea unei noi şi deosebit de importante etape în realizarea Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Noul cincinal prevede continuarea dez­voltării in ritm inait a forţelor de producţie ale ţării şi, totodată, realizarea unei calităţi noi, su­perioare în întreaga activitate economică şi so­(Continuăre in pag. 2-3) DRAGI TOVARĂŞI SI PRIETENI, CETĂŢENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, GINDURI PENTRU NOI MEDALII! ŞI-ACUM, TITLUL CONTINENTULUI ŞI AL LUMII! Ce-şi poate dori mai mult un sportiv decit să termine învingător toate marile competiţii internaţionale la care ia par­te intr-un an ? Şi, mai cu seamă, atunci cînd este vorba de un an olimpic ! Aşa a fost 1080 pentru mine. Am început bine încă din primăvară, la Prievidza, unde mi-am apărat centura continenta­lă. Lunile­ care au urmat le-am dedicat unei pregătiri asidue. Am vrut din toată fiinţa mea să devin şi campion olim­pic. Era singurul trofeu care îmi lipsea din colecţie. Argintul de la Montreal nu avea aceeaşi strălucire ca aurul pe care dor­im să-l aduc de la Moscova. Şi am reuşit. Desigur, n-a fost uşor. Po­lonezul Supron, pe care îl învingeam cu ŞTEFAN RUSU campion olimpic de lupte greco-romane (.Continuare in pag. 2-3) MEDALIE DE AUR ŞI LA NOTTINGHAM! Am avut un an bun, prodigios, iar pe plan sportiv am trăit satisfacţia maximă pe care şi-o poate visa oricare performer : cucerirea titlului olimpic. Am urcat, alături de acest mare sportiv care este Ivan Patzaichin, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic de la Krîlatskoe. Pentru noi, pentru victo­ria noastră, pentru gloria sportului românesc s-a evitat Imnul de Stat al României socialiste. In condiţiile foarte bune de pregătire pe care le-am avut, am muncit mult pentru acest titlu olimpic. Dar bucuria izbinzii a şters din memorie zecile şi sutele de ore de eforturi susţinute, pe arşiţă sau ploaie, miile de kilometri de vîslit şi de aler­gat. Şi chiar dacă Olimpiada vine d­oar TOMA SIMIONOV campion olimpic de canoe (Continuare in pag. 2-3) Primul succes sportiv românesc al anului 1981 ECHIPA PE HANDBAL CAMPIOANA MONDIALĂ UNIVERSITARĂ­ în finala de aseară de la Paris: ROMÂNIA - FRANŢA 2016 (19-10) Anul 1981 a început sub cele mai bune auspicii pentru mişca­rea sportivă din România. In chiar primele zile ale sale, acest an, care pentru sportul nostru înseamnă anul organizării celui mai important eveniment al calendarului sportiv interna­ţional, UNIVERSIADA ’81, selecţionata studenţească masculină de handbal a ţării ţi-a înscris numele, din nou, pe lista de onoare a formaţiilor Învingătoare într-o mare şi tradiţională întrecere sportivă : CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR DE HANDBAL. Începută in ultimele zile ale lui 1980 şi terminată ieri, la Paris, întrecerea a fost extrem de echilibrată şi nu lipsită de surprize. In condiţii de puternică concurenţă, handbaliştii români şi-au onorat şi de această dată bunul renume, au terminat nein­­vinşi, ocupind primul loc şi confrmînd astfel victoria de la ediţia precedentă (1977, Varşovia). PENTRU A PATRA OARA JUCĂ­TORII NOŞTRI AU URCAT PE CEA MAI ÎNALTĂ TREAPTA A PODIUMULUI CAMPIONATELOR MONDIALE UNIVERSITA­­RE , REALIZIND ASTFEL UN EXCELENT RECORD : 4 TITLURI (primele două in 1973 la Lund in Suedia şi in 1975 la Bucureşti) DIN ŞAPTE PARTICIPĂRI LA CELE OPT EDIŢII­­ Duminică după-amiază nume­roşi parizieni au luat drumul Sălii sporturilor din St. Ouen, o suburbie­ a capitalei Franţei, unde se desfăşurau ultimele partide ale celei de a VIII-a ediţii a Campionatului mondial universitar de handbal. Cei a­­proape 3 000 de spectatori pre­zenţi în această cochetă sală veniseră să încurajeze echipa studenţească a ţării lor, califi­cată spectaculos (la golaveraj) dar meritat in acest meci final, în cursul căruia urma să intîl­­nească puternica selecţionată universitară a României, deţi­nătoarea titlului. In cele din urmă, cei mai buni, adică handbaliştii români, au obţinut victoria cu 30—10 (11—10), la capătul unui toc frumos, punctat deseori ca faze dinamice la cele două porţi, foarte echilibrat, mai ales în prima sa parte, clnd echipa gazdă s-a aflat la conducerea jocului (şi a scorului), aspru uneori, dar disputat in spirit de fair-play. Aşa cum apreciau specialiştii, victoria tinerilor handbalişti români a fost pe deplin meritată, ea fiind con­secinţa directă a unui joc bun în apărare, mai cu seamă în repriza secundă, şi a unei mai mari varietăţi de combinaţii şi mijloace ofensive, care le-au adus goluri preţioase în mo­­mentele-cheia ale partidei. Jocul a început în nota de superioritate a echipei Franţei, încurajată de uşurinţa cu care se desprindea în atac, înscriind goluri mai lesne decit ar fi bă­nuit. Cauzele erau legate. In primul rînd, de buna evoluţie a g 7-lui de bază (în care exce­lau Geoffroy, Courniol şi elas­ticul portar Merlaut) şi in al doilea rînd de neconvingătoarea comportare a echipei noastre care — lipsită de aportul lui M. Voinea şi avind în teren doi jucători nerefăcuţi (Stingă şi Drăgăniţă) — nu-şi găsea ca­denţa, ratînd mult. Abia spre sfîrşitul acestei prime reprize, portarul Bun­gan şi-a revenit. Marian Dumitra a înscris cite­va goluri la timp şi după ce fusese condusă din min. 3 (1—2), uneori la diferente de două goluri : 2—4. 4—8. 5—7. 7—9, selecţionata română işi reintră in mină, egalează în min. 22 (9—9) şi într-un final „încins“ trece la conducere­a 11—10. Ia partea a doua a fi­nalei, pe teren parcă a pătruns o altă echipă română, decit cea care evoluase în prima parte. Se joacă în apărare foarte a­­vansat şi decis, portarul Buli­­gan scoate tot, combinaţiile de atac depăşesc în viteză şi fi­neţe aspra apărare a francezi­lor şi, foarte rapid, soarta vic­toriei este decisă. Echipa Ro­mâniei se desprinde spectacu­los, conducind după primele minute de joc ale reprizei se­cunde cu 16—10. O veritabilă lecţie de handbal ! Selecţionata franceză are meritul de a nu fi cedat in fata acestui decisiv „sprint“ şi revenind in finalul întîlnirii, a redus din handicap, dar fără să ameninţe victoria tinerilor jucători romeni, care au controlat finalul jocului. A­­ceştia au cîştigat pe merit, la un scor concludent : 20—16 (11—10), selecţionata ţării noas­tre apărîndu-şi astfel titlul de CAMPIOANA MONDIALĂ U­­NIVERSITARA ! Arbitrii K. Sarghizian şi V. Lipov (ambii din Uniunea So­vietică) au condus bine urm­ă­­toarele formaţii : ROMANIA : Bunigan (CI. lo­­nescu) — Durau (6), Grabov­(Continuare in pag. a 4-a) La această ediţie a C.M. universitar de handbal, selecţio­nata ţării noastre a obţinut următoarele rezultate : PRELIMINARII (grupa „D") România - Selecţionata regională franceză 27-19 (14-10) România - Israel 34—14 (17-9) România - R.F. Germania 20-18 (9-9) SEMIFINALE (seria a H-a) România - Bulgaria 29-18 (14-6) România - Iugoslavia 21-19 (9-11) FINALA ROMÂNIA - Franţa 20-16 (11-10) REVELION SPORTIV 1981 Alături de Întreg tineretul ţării, de toţi cetăţenii patriei, sportivii au săr­bătorit în mijlocul familiilor, al cole­gilor, al prietenilor, tradiţionala sărbă­toare de la întîlnir­ea anilor. Pentru fiecare dintre ei, noaptea Revelionului a însemnat un prilej de bucurie, de veselie, de retrăire a împlinirilor pe care le-au cunoscut in 1980, pe are­nele sportive ale lumii, in viaţă, la locurile de muncă sau de învăţătură. In acelaşi timp — aşa cum fiecare dintre noi am făcut-o in clipele in care am ciocnit cite o cupă de şampa­nie —, performerii noştri au zburat cu gindul spre viitoarele întreceri ale a­­nului 1981. Instantaneele surprinse de reporterii ziarului nostru încearcă să pătrundă în intimitatea gîndurilor lor. Cum au păşit sportivii în Noul An, care le sînt speranţele, năzuinţele, cum doresc să le realizeze ? Să nu uităm că,­ de fapt, fiecare succes al lor, fie­care performanţă fiecare titlu­ sau me­dalie pe care le cuceresc înseamnă pentru noi tot atâtea prilejuri de mari satisfacţii, noi contribuţii la creşterea prestigiului internaţional al mişcării sportive din România socialistă. O PREMIERĂ PENTRU NADIA !... Să începem — se putea altfel ? — cu Nadia Comaneci. După cum ştiti, ancheta Asociaţiei presei sportive din România a desemnat-o pe multipla campioană olimpică drept cea mai bună sportivă româncă din 1980. Este incă un titlu­ care se adaugă impresio­nantului ei palmares, cel care o reco­mandă drept cea mai mare perfor­meră româncă a ultimului deceniu şi a tuturor timpurilor. Ca un copil cu­minte, Nadia a început Revelionul a­­casă, alături de mama sa şi de fratele Adrian. Dar pentru că Nadia este acum o codană de 19 ani şi­ pentru că are, normal, foarte mulţi prieteni şi prietene, a acceptat invitaţia Ancăi Grigoraş de a petrece citeva ore şi in (Continuare în pag. 2-3)

Next