Sportul, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9744-9769)

1981-04-01 / nr. 9744

CALIFICAREA LUI MINAUR IN FINALA CUPEI CUPELOR NU ERA NUMAI O PROBLEMĂ A BĂII MARI! Așadar, N­. C. Minaur n-a reușit în temerara sa încercare. Victoria din Sala sporturilor ,,Dacia“ din Baia Mare. 24— 20. n-a putut anula handicapul din partida­ tur (16—23) si ast­fel TUS Nettelstedt a obtinut dreptul de a evolua in finala actualei ediţii a Cupei cupelor la handbal masculin. Ce anume a determinat ne­reuşita băieţilor lui Lascăr Par­ă ? Mai intii... adversarul. Forma­ţia vest-germană dispune de mijloace tehnico-tactice şi, în­deosebi, fizice capabile să-i asi­gure şanse in disputele cu ad­versare de valoare. Trio-ul Mil­­jak — Waltke — Lazarevici i-a dat lui TUS Neutelstdet nu nu­mai un plus d­e eficienţă (13 goluri), ci şi ai/'ul maturităţii, al experien­ţei bătăliilor grele. Oaspeţii n-au venit numai să-şi protejeze avantajul din prima partidă, ci să lupte pentru vic­torie. Pornind de la acest gînd şi acţionind in consecinţă a reuşit principalul: calificarea. Fără discuţie, nu toate mijloa­cele au fost... ortodoxe. Duri­tatea în apărare (chiar si in atac !), pierderea conştientă a timpului (fie prin prelungirea atacului, fie prin păstrarea min­gii si după fluierul arbitrului) şi ţinerea neregulamentară a omului de sub supraveghere au adus beneficii nesperate — in condiţiile unui arbitraj sever — handbaliştilor vest-germani. Au fost, apoi, bariere în ca­lea succesului final carenţele băimărenilor : a) handicapul enorm — 7 go­luri — creat in prima manşă ; b) evoluţia sub aşteptări a portarilor ; c) pripeala in­acţiuni, crispa­rea, jocul şters al unor oameni de bază ai echipei (îndeosebi Iosif Boroş, care n-a înscris nici un gol in meciul de la Baia Mare şi care nu l-a suprave­gheat cu maximă vigilentă, in apărare, pe Schibschid) . Aceste cauze şi, poate, altele s-au coroborat dînd ca rezul­tantă ratarea calificării. Desigur, am dorit cu totii ca H. C. Mi­naur să ajungă în finală. Am dorit, este drept, dar puţini au făcut cite ceva pentru a ajuta formaţia maramureşeană. Dacă Minaur ar fi avut un portar bun, accesul ei în finală ar fi fost nu numai posibil, ci chiar probabil. Şi îl are. Pe Neşovici. Plecat de la Ştiinţa Bacău, a­­cest handbalist n-are dezlegarea necesară pentru a evolua la Minaur. N-o are şi pentru asta nu joacă de anul trecut. S-ar fi putut trece peste nişte inte­rese mărunte pentru a fi spri­jinită o reprezentantă a hand­balului românesc intr-o compe­tiţie internaţională. Federaţia n-a mişcat însă nici un deget, deşi are la îndemînă un para­graf de regulament care i-ar fi permis să treacă peste apăsă­toarea tăcere a Bacăului. Şti­inţa n-a reacţionat la interesele altuia, pentru că aşa sint soco­tite evolutiile in competitiile internaţionale cînd nu sint in joc culorile proprii. Şi aşa, H. C. Minaur n-a putut bene­ficia de aportul lui Neşovici — foarte important, socotim noi , deşi era inclus în totul validat de I.H.F., deşi era la Baia Mare, deşi era în formă exce­lentă. Cine a beneficiat atunci de această greşită înţelegere ? Cum să nu fii trist cînd vezi că oaspeţii îşi pot permite să recruteze sportivi chiar şi din alte ţări, iar ai tăi nu pot să-i folosească nici pe cei pe care ii are în proprie curte... Hristache NAUM STOP-CADRU ARMIN KOGLER - RECORDMANUL SĂRITORILOR DE PE TRAMBULINĂ Niciodată „Cupa Mondială“ la săriturile cu schiurile nu a fost atit de aprig disputată ca in acest an. Duelul dintre norvegianul Roger Ruud și austriacul Armin Kogler a fost extrem de pasionant, victoria revenindu-i, la limită, acestuia din urmă. Succesul final al tirolezului Kogler a fost absolut meritat, pentru că el a dovedit o constantă remarcabilă în toate întrecerile acestui sezon. Cine este Armin Kogler ? Născut la 4 septembrie 1959, în micul sat Schwaz din splen­dida regiune tiroleză a Aus­triei, el a cunoscut din fra­gedă copilărie „secretele“ mer­sului pe schiuri. Cronicarii afirmă că micul Armin se ducea pe schiuri la grădiniţă şi apoi la şcoală, străbătînd dealuri şi văi abrupte. Şi to­tuşi, Kogler, care începuse schiul ca fondist, n-a devenit alergător pe distanţe lungi, dar nici coborîtor sau slalo­mist ! La 14 ani, sub îndru­marea antrenorului Max Gos­­ler, el a încercat primele să­rituri de la trambulină. Cu­rajul și îndemînarea sa au lăsat să se întrevadă, de pe atunci, o bună clasă. Anul trecut la J.O. de la Lake Placid, el a ocupat locul 5 la trambulina de 70 de me­tri, și locul 12 la trambulina de 90 de metri. In 1981, Ko­gler s-a afirmat pe deplin clasîndu-se pe locul secund in „turneul celor patru trambu­line", cucerind apoi „Cupa Mondială“ și devenind record­man absolut cu o săritură de 180 metri, pe trambulina de la Oberstdorf. „Mă simţeam, la record, într-o formă ex­celentă şi cred că puteam sări şi mai mult, dacă pista de elan ar fi fost mai alunecoa­să. Dar mai am timp să re­alizez, în viitor, o săritură şi mai bună. N-ara împlinit încă 22 de ani ! La o asemenea vîrstă am dreptul să mă gîi­­desc şi la împlinirea­­celor mai îndrăzneţe visuri...“ I. o. Amalia Sterbinszky (Ungaria) „LA C.M., HANDBALISTELE ROMÂNCE VOR AVEA UN CUVÍNT GREU DE SPUS“... Prezentă la 4 ediţii consecu­tive ale C.M. de handbal şi la ultimele două ediţii ale J. O., sportiva Amalia Sterbinszky este apreciată ca una dintre cele mai mari jucătoare din lume. După terminarea turneului de la Neubrandenburg, ea a avut a­­mabilitatea să ne acorde un in­terviu. — Echipa Ungariei a câştigat acest dificil turneu, victoria asu­pra campioanei mondiale mar­­cînd pentru dv. cel de al 230-lea joc internaţional. Vi se pare mult ? — Aproape că nici nu ştiu cînd a trecut vremea ! In 1970, cînd am început să joc handbal la Ferencváros Budapesta, nu știam că voi rămîne atît de mult în acest sport. Mai ales că tn 1972 am şi renunţat la handbal în favoarea atletismului, un an dedieîndu-mă alergării pe 100 de m... — Dar handbalul v-a recîştigat. Ţinînd seama de bogata carieră internaţională pe care o aveţi, consideraţi că handbalul feminin a evoluat în sensul presupus de dv., sau s-a îndreptat pe alte căi ? — Un lucru este foarte clar : ca orice sport, şi handbalul a progresat. Dar, din păcate, el a evoluat şi în sensul... pancraţiu­­lui ! Fireşte, a trebuit să mă adaptez acestei stări de lucruri , să primesc multe lovituri ! Arbit­­rii sunt chemaţi, însă, să repri­me, fără menajamente, durităţile. Altfel va veni o vreme cind ni­meni nu va mai dori să joace handbal ! — Aţi urmărit, timp de aproa­pe o săptămînă, noua echipă a României. Clteva observaţii ar fi interesante... — Nu-mi permit să fac observa­ţii, ci doar să spun cîteva păreri colegiale. Echipa ţării dv. este acum destul de aproape de ceea ce se cheamă o formaţie de va­loare. In meciul cu reprezenta­tiva R. D. Germane am­­ văzut multe handbaliste românce care ştiu bine­ ce vor. Dacă antre­norii vor rezolva şi problema formării unor jucătoare care să arunce bine „de afară“, atunci la C.M., la sfârşitul, acestui an, handbalistele românce vor avea un cuvînt greu de spus... 6700 DE CONCURENŢI LA MARATONUL DE LA LONDRA LONDRA, 31 (Agerpres). — Concursul internaţional de ma­raton de la Londra a avut un final inedit : americanul Dick Beardsley şi suedezul ■ Inge Si­­monsen au trecut în acelaşi timp linia de sosire, fiind de­claraţi amîndoi învingători. Be­ardsley şi Simonsen au fost cro­nometraţi cu timpul de 2.11:48,0. Pe locurile următoare clasin­­du-se concurenţii englezi Tre­vor Wright — 2.12:53,0 şi Mike Kearns — 2.13:57,0. Prezentă în cursă, sportiva engleză Joyce Smith (in vîrstă de 43 de ani) s-a situat pe lo­cul 138 cu timpul de 2:29:56. La startul întrecerii s-au ali­niat 6 700 de atleţi şi atlete ! LUPTĂTORII SOVIETICI AU CUCERIT „CUPA MONDIALĂ­" NEW YORK, 31 (Agerpres). — Disputată în oraşul Toledo (Ohio), „Cupa Mondială“ la lup­te libere a revenit selecţionatei U.R.S.S. care, în meciul decisiv, a învins cu scorul de 1 7—3 for­maţia S.U.A. Este pentru a 8-a oară cînd luptătorii sovietici cu­ceresc acest trofeu. In întîlnirea pentru locurile 3—4 reprezentativa R.P. Mongole a întrecut cu_ 6—2 selecționata Africii. TURNEUL INTERNATIONAL DI BOX „CENTURA DE AUR" (Urmare din pag. 1) bine in partida cu S. Korniliu­­tin (U.R.S.S.) si deziluzionant in întîlnirea cu Pîrjol. O altă victorie finală a­­fost obţinută de mijlociul Gheorghe Butnaru­ (ciştigător prin k.o. in fata sovieticului H. Djabrailov), dar comportarea sa generală nu i-a impresionat plăcut pe se­­lecționeri, la această categorie fiind preferat Valentin Silaghi (medaliat olimpic), boxer mult mai tehnic și mai complet, însă învins de H. Djabrailov. Tre­buie amintit, totuși, faptul că V. Silaghi s-a prezentat mult sub aşteptări, el avînd încă mult de lucru pînă la atinge- rea formei optime. Au­­fost si pugilişti români cari n-au reuşit să urce de pri­ma treaptă a podiumului de premier­e, dar rare au evoluat foarte bine, manifestind o apre­ciabilă capacitate de efort si puternică dorinţă de a învinge. In această categorie se înca­drează, fără nici o îndoială, se­­mimusca Dumitru Şchiopu, în­vingător intr-o partidă de neui­tat, în fata cubanezului Adrian Munes si învins merituos al unuia dintre cei mai valoroşi participanţi la turneu, Ko Jong Hwan (R.P.D. Coreeană). Pe a­­ceeaşi treaptă se situează şi co­legul său de club Florian Li­­vadaru, ale cării evoluţii (pină la finală) au fost excelente. Promiţătoare a fost şi com­portarea lui Constantin Tiţoiu (muscă), acest tinăr prezentîn­­du-se intr-un real progres. De­sigur, el va trebui să se mai fortifice încă pentru a putea aspira la performanţe. O sur­priză plăcută a constituit-o şi evoluţia lui Ionel Panaite. Neconcludente au fost evolu­ţiile învingătorilor la categorii­le mijlocie mică şi grea. Va­sile Gligaru şi, respectiv, Ion Cernat au manifestat serioase carenţe in pregătire. Primul re­cepţionează nepermis de multe lovituri (a fost si numărat) si nu este capabil să susţină un ritm corespunzător cele trei re­prize. Ion Cernat a cîştigat — neconvingător — meciul cu N. Anghel, după ce primise cadou o decizie de descalificare a ad­versarului pentru o lovitură ne­regulamentară (al cărei efect mai mult l-a simulat) primită de la P. Cardenas (Cuba). FOTBAL • La Riad în preli­minariile C.M. (zona asiatică) : Arabia Saudită — Bahrein 1—0 (0—0) • La Blagoevgrad întrl­nirea amicală dintre selecţiona­tele de juniori ale Bulgariei şi R.D. Germane s-a încheiat cu victoria gazdelor : 2—0 (1—0). hochei • La Praga cel de-al doilea meci amical dintre repre­zentativele Cehoslovaciei și Sue­diei s-a încheiat cu scorul de 3—1 (1—1. 2—0. 0—0) în favoarea gazdelor. Golurile au fost marca­te de Lala, Novy și Kad­lec, res­pectiv Eriksson. în primul joc, hocheiștii cehoslovaci cîștigaseră­­cu 5—2. • TELEX • SCHI © Concursul de sărituri cu schiurile de la Oberwiesent­­hal (R.D. Germană) a revenit sportivului austriac Armin Kog­ler, cu 261,5 p (sărituri de 91,5 m și 88,5 m). L-au urmat coechipie­rul său Alfred Groger — 256,3 p și cehoslovacul Josef Sanek — 246 p. SAH . După 11 runde, în tur­neul de la Sarajevo continuă să conducă Psah­s (U.R.S.S.), cu 8 p (1), urmat de Uhlmann (R.D. Germană) — 7­/2. TENIS , în primul tur al tur­neului de la Frankfurt pe Main, Fibak l-a elim­nat cu 6—4, 6—2, pe finlandezul Leo Palin, iar a­­mericanul Steve Denton a dispus cu 3—6, 6-3, 7—6 de jucătorul indLair Vijay Amritraj. Alte re­zultate : Tim Wilkinson — Jo­­ hansson G—0, 6—1 : Teacher — Walts 6—4 6—3 : stan Smith — Birner 6—7, 7—5, 6—3. Principalul favorit este McEnroe. VOLEI : Reprezentativa femi­nină a Cubei a jucat la Sverd­lovsk cu selecţionata sovietică,­ în faţa căreia a cîştigat cu 3—2 (15—12, 15—8, 14—16, 10—15, 15—13). ARBITRAJ DESCHIS LA CAMPIONATELE EUROPENE DE GIMNASTICĂ Disputa dintre oraşele Ma­drid şi Barcelona privind orga­nizarea Campionatelor europene feminine de gimnastică din a­­cest an a fost definitiv tranşată in favoarea capitalei Spaniei, stabilindu-se — în ultimul mo­ment — ca date de organizare zilele de 2—3 mai. Conform reguamentului tra­diţional al „europenelor“, prima zi este rezervată concursului general, la care participă toate sportivele înscrise in competi­ţie, iar cea de a doua a fina­­lelor pe aparate, într-o recentă şedinţă a Comisiei tehnice fe­minine a F.I.G., desfășurată la Viena, s-a hotărît ca fiecare ta­ră să aibă în seria a doua a concursului general, socotită se­rie de elită, minimum o gim­nastă. în urma tragerii la sorti, efectuată tot la Viena, tara noastră va avea o gimnastă in prima serie si două în cea de a doua. La ce priveşte arbitrajul, s-a stabilit că pentru prima zi tra­gerea la sorti a arbitrelor pe aparate se va face în chiar ziua concursului, iar la finalele pe aparate vor oficia arbitre neu­tre, care nu au reprezentante in concurs. O noutate pentru a­­ceastă ediţie a campionatelor europene este aceea că, după mulţi ani, se revine la arbitra­jul deschis, cu arătarea publică a notelor fiecărei arbitre. In ce priveşte şefele de brigăzi pe a­­parate, ele au fost desemnate — tot prin tragere la sorti — dintre membrele Comisiei teh­nice feminine a F.I.G. : sări­turi — Ulla Berg (Suedia), pa­ralele — Maria ,, Simion­escu (România), bîrnă — Jackie Fie (S.U.A.), sol — Jaroslava Ma­­tlochova (Cehoslovacia). Este prevăzut ca la finalele pe apa­rate să participe si alte două­­ specialiste, intre care proastăta membră a Comisiei tehnice a F.I.G., Ludmila Turişceva (U.R.S.S.). Organizatorii­­ campionatelor europene contează pe participa­rea a 58 de gimnaste din 20 de tari ale continentului nostru, 19 dintre ele cu cite 3 concurente, maximum permis de regulament. Doar Danemarca a anunţat că va prezenta o sin­gură gimnastă, între absente — gimnastele din R. F. Germania şi Iugoslavia. Sub egida forului internaţio­nal, la Viena s-a desfăşurat şi un simpozion internaţional, în cadrul căruia au fost prelucrata exerciţiile impuse pe perioada 1981—1984. Demonstraţiile prac­tice au fost făcute de către gimnaste din tarile care au e­­laborat noile exerciţii impuse : Canada (bârnă), S.U.A. (para­lele), U.R.S.S. (sol). n\M\ C.C.E. LV JIVNDBVL BELGRAD. 31 (Agerpres). — Finala „Cupei campionilor eu­ropeni“ la handbal masculin se va disputa între echipa iugo­slavă Kolinska Slovan Ljublja­­na şi formaţia S.C. Magdeburg (R. D. Germană), în meciurile retur ale semifinalelor Kolins­ka Slovan a întrecut pe teren propriu, cu 29—22 (14—11), pe T.S.K.A. Moscova, iar S. C. Magdeburg a dispus cu 26—20 (12—8) de formația suedeză ,.Lugia Lund. Corespondenţă din Australia ÎS TURSIMUL FINAL AL C.M. DI FOTBAL - JUNIORI ROMÂNIA IN GRUPĂ CU BRAZILIA, ITALIA §1 CORELA BI­MO MELBOURNE, 31 (prin tele­fon). Australia va organiza, cum se ştie, a treia ediţie a campionatului mondial de ju­niori la fotbal. Pentru faza fi­nală a acestei mari competiţii s-au calificat 16 echipe. Din Europa vor sosi în Ţara cangu­rilor şase formaţii puternice, preşedinte al F.I.F.A., s-a pro­cedat la tragerea la sorţi a grupelor finale. Partidele din grupa „B“ vor fi programate numai la Mel­bourne, în cuplaj, pe stadio­nul Olympic Park, în nocturnă. Sferturile de finală se vor des­fășura la 12 octombrie, pe sta-Grupa „A“ (Brisbane) : S.U.A., Uruguay, Polonia. Qatar Grupa „B“ (Melbourne) : Brazilia, România, Italia, Co­reea de Sud ; Grupa „C“ (Adelaide) : R.F. Germania, Spania, Egipt, Mexic ; Grupa „C“ (Sydney) : Australia, Argentina, Anglia. Ca­merun . reprezentind soccere de tradi­ţie, viguroase cum sunt Anglia, Italia, R. F. Germania, Spa­nia, România şi Polonia. Şi ce­lălalt mare continent fotbalis­tic, America de Sud, va avea soli puternici in Australia. Este vorba de Argentina, campioana ultimei ediţii, de Brazilia şi Uruguay. Fiind cunoscute, deci, cele 16 echipe calificate, la Canberra, în prezenţa lui H. Kavan, vice­ dioanele din Sydney, Canberra, Newcastle şi Melbourne, iar semifinalele, la 15 octombrie, in nocturnă, la Melbourne şi Sydney Finala celei de-a 3-a ediţii a campionatului mondial este programată, la 18 octombrie, la Sydney, iar partida pentru locurile 3—4, în aceeaşi zi, la Adelaide. H­­ISER iaoocpo p oimunimațio t cop 79778 Bucuresl. ti. o r».i, ia „i a . . . ' . . ... fenirn­­(remelote i obonementi orir d­EXIM - j.oa,iam.ni,.i 01 . „L* * tel. isnicoli n.50 591 isetio cotesp. 115109- îiUenitbar «37, telei '0 350 rbsisp Ilponil t. (*. „Inlonic nepoMoirentu) „p0I, tapoo r1 pi8,a ? 0 8t­, U6_.3, lelar „ m 8ueuieiU tJ Catsmb,ie ’ ft. I. '«•*

Next