Sportul, mai 1981 (Anul 37, nr. 9770-9793)
1981-05-04 / nr. 9770
ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. I) C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă adunarea festivă din Capitală, consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, zi tradiţională a oamenilor muncii, a solidarităţii şi unităţii celor ce muncesc de pretutindeni in lupta pentru triumful cauzei dreptăţii sociale, a libertăţii, independenţei, păcii şi progresului. Avem înalta cinste şi onoare ca, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor municipiului Bucureşti, să adresăm un fierbinte salut celui mai iubit fiu al patriei noastre, care şi-a dedicat întreaga viaţă şi activitate revoluţionară împlinirii celor mai înalte idealuri ale poporului, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“) Salutăm prezenţa la adunarea noastră a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului. (Puternice aplauze). Adresăm un cald salut reprezentanţilor corpului diplomatic acreditaţi în Republica Socialistă România, care participă la adunarea noastră. (Aplauze). Sărbătorind ziua de 1 Mai 1981, în acest început de primăvară, aureolat de glorioasa aniversare a şase decenii de la făurirea Partidului Comunist Român, evocăm cu mindrie minunatele tradiţii revoluţionare ale eroicei noastre clase muncitoare şi ale partidului său, deschizător de eră nouă in istoria ţârii, fiind angajat cu toate forţele in îndeplinirea politicii partidului şi statului nostru, a hotărârilor Congresului al Xll-lea al partidului, a sarcinilor economico-sociale calitativ superioare ce ne revin în acest an şi pe Întregul cincinal. In intimpinarea măreţei sărbători de 1 Mai, colectivele de muncă din unităţile Capitalei, desfăşurînd larg Întrecerea socialistă, au realizat suplimentar, pe primele patru luni ale anului in curs, prin creşterea productivităţii muncii, o producţie netă in valoare de 500 milioane lei şi o producţie marfă de aproape 1 miliard lei. Totodată, au fost economisite 2 500 tone metal, 27 milioane kWh energie electrică şi peste 36 000 tone combustibil convenţional. In aceeaşi perioadă, au fost puse in funcţiune 22 capacităţi de producţie, din care 15 in devans , s-au realizat peste 5 000 de apartamente, precum şi alte obiective social- culturale. O activitate rodnică a fost desfăşurată in agricultură, reuşind să incheiem la timp şi in bune condiţii insămînţările de primăvară, să realizăm întregul program prevăzut pentru această perioadă în vederea obţinerii unor cantităţi sporite de legume necesare aprovizionării populaţiei Capitalei. Sîntem ferm hotărîţi, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să nu precupeţim nici un efort pentru a spori prin noi fapte şi împlinim contribuţia Capitalei la dezvoltarea economico-socială a ţării şi, pe acest temei, la creşterea necontenită a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Acţionînd cu fermitate spiritul orientărilor şi hotaririlor partidului nostru, al indicaţiilor secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru edificarea în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, îndeplinim, totodată, înaltele îndatoriri şi trăsături internaţionaliste ale Partidului Comunist Român, al cărui întreagă politică şi activitate internaţională urmăresc dezvoltarea colaborării şi cooperam României cu toate statele, soluţionarea în interesul popoarelor a marilor probleme cu care se confruntă omenirea, întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor progresiste, antiimperialiste şi anticolonialiste de pretutindeni în lupta pentru pace şi securitate, pentru destindere şi colaborare, pentru o nouă ordine economică internaţională (Aplauze îndelungate). Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Cornel Onescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Adunarea se încheie intr-o atmosferă de înălţător patriotism. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru harnicul popor român, constructor al socialismului şi comunismului, pentru patria noastră liberă, demnă şi independentă. Se scandează minute in şir „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !", „Ceauşescu — pace !“. Cei prezenţi dau glas încrederii nestrămutate în partid şi secretaru! său general, hotăririi neclintite a tuturor oamenilor muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — de a munci fără preget pentru transpunerea in viată a luminosului Program al partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, pentru progresul şi înflorirea continuă a României socialiste. întreaga adunare se constituie intr-o elocventă şi entuziastă manifestare a unităţii de nezdruncinat a întregului nostru popor in jurul partidului şi al secretarului său general, a convingerii depline in justeţea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, politică ce corespunde în cel mai Înalt grad aspiraţiilor de progres şi bunăstare ale naţiunii noastre socialiste. In continuare a avut Ioc un spectacol festiv consacrat zilei de 1 Mai. In Încheierea spectacolului, ca grup de pionieri şi şoimi al patriei au urcat la tribuna oficială, oferind tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei E16”“ Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului s statului frumoase bu,chei®, fiori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu i-au îmbrăţişat de dragoste părintească pe copii. Adunarea populară şi spectacolul se încheie cu intonarea Internaţionalei — imnuri de luptă al muncitorilor din toate ,întreaga sală ovaţionează din nou pentru conducătorul iubit şi stimat al partidului şi st»*“” lui nostru, pentru patria noastră socialistă, pentru eroicul nostru popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu căldură manifestărilor de dragoste şi respect ale celor prezenţi. La ieşirea din sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu aceleaşi sentimente de mii de bucureşteni aflaţi în Parcul tineretului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au parcurs pe jos, printr-un adevărat culoar viu, aleile parcului. Din mii de piepturi se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“, cei prezenţi dînd Eias bucuriei de a-l reîntâlni pe secretarul general al partidului, pe omul care şi-a consacrat întreaga viaţă fericirii şi bunăstării întregului nostru popor. Din rîndul miilor de bucureşteni aflaţi pe aleile parcului se desprind şoimi ai patriei, pionieri, tineri şi tinere, reprezentind diferite colective muncitoreşti din Capitală, care oferă buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, unindu-le multă sănătate, viaţă lungă şi putere de muncă, pentru fericirea şi bunăstarea poporului nostru. Atmosfera sărbătorească a acestei zile este completată de evoluţia unor ansambluri artistice şi sportive, care îşi manifestă, prin cîntec şi joc, prin inspirate exerciţii, dragostea faţâ de glia strămoşească, faţă de partid, inspiratorul marilor noastre victorii. Tineri sportivi in costume roşii, înscriu cu trupurile lor pe gazonul parcului. „P.C.R — 60*, Însemnul simbolic al gloriosului jubileu al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să se prindă intr-o mare horă a bucuriei — simbol al unităţii de nezdruncinat a întregului popor in jurul partidului, al secretarului său general. Tradiţionala sărbătoare a zilei de 1 Mai s-a înscris prin întreaga ei desfăşurare, ca o elocventă mărturie a ataşamentului clasei noastre muncitoare la politica partidului, a unităţii întregului nostru popor in jurul partidului şi al secretarului său general, a voinţei de a face totul pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale celui de-al Xll-lea forum al comuniştilor ! in Divizia „A" de rugby DINAMO ÎNTRECE PE FARUL ŞI RĂMÎNE LIDER! Dominată (mai ales) de partida de la Constanţa, dintre Farul şi Dinamo etapa a XXI-a a Diviziei „A“ de rugby a avut o desfăşurare normală, cu rezultate In general scontate, care nu modifică in esenţă structura clasamentului FARUL — DINAMO 3—7 (8—3), Constanţa, 3 (prin telefon). Farul nu şi-a onorat promisiunea de a învinge pe toţi fruntaşii Diviziei „A“ care în această primăvară joacă pe Litoral Meciul a fost frumos, dominat de constantem, dar spectatorii, peste 2 000, au plecat dezamăgiţi deoarece echipa gazdă a irosit multe faze clare, mai ales in prima parte a partidei, datorită unor descincronizări supărătoare, in situaţii decisive. Ocaziile ratate, una după alta, s-au... răzbunat, ducind echipa mai lucidă, in speţă Dinamo (care, însă, n-a strălucit) spre o victorie atît de necesară in disputa directă cu Steaua. Sub impulsul internaţionalilor Dumitru şi Vărzaru, constănţenii au atacat în valuri. de la început. Nu au finalizat însă, deoarece „deschiderea“ N. Dinu (nu apasat bine) — Bezuşcu (nu a fost in ...picior) nu a funcţionat ferm, iar ceilalţi jucători din „trei sferturi“ e-au pripit. Citeva situaţii mai calde... Min. 3, primul atac al Farului, pînă la Heiban, stopat cu greutate. Un minut mai tîrziu, fază fierbinte In faţa butului dinamovist, dar mingea nu sare in braţele lui C. Vasile şi Vărzaru, care o urmăreau şi acţiunea e ratată. Min. 5, fază frumoasă: Dumitru — pasă bună la „treisferturi“, dar Bezuşcu greşeşte pasa decisivă. Min. 7 — Ofsaid Aldea in „22“-ul lui Dinamo şi Bezuşcu ratează. Min. 8 — Farul tempo îndrăcit, ratează, încă, două eseuri ca şi făcute, unul după altul. Abia in min. 15 Dinamo răsuflă. Min. 17 — frumoasă acţiune Vărzaru, din propriul „22“ pînă în cel advers, etalîndu-şi clasa personală. Acţiunile au continuat astfel pînă în min. 39, intr-un pressing constănţean continuu, dar fără finalizare. In min. 40 Marcu se află în ofsaid, in propriul ,,22" şi Constantin nu greşeşte l.p. Aşadar 0—3. Împotriva cursului jocului După pauză, Farul intră decisă să întoarcă rezultatul, dar cei care vor marca vor fi tot dinamovistici. In min. 51, o fază anodină : se deschide repede spre Aldea și incisiva aripă ecapă de trei placaje succesive, apoi eseu la colţ : 0—7. Se remarcă trei l.p. ratate la rind de Bezuşcu (min. 57, 58, 65) şi una de Heiban (min. 68) din poziţii favorabile. In fine abia în min. 73 Bezuşcu a izbutit să înscrie punctele de onoare ale Farului, din l.p. Arbitrul Paul Soare a condus corect formaţiile : FARUL : Florea (min. 50, Holban) — Bogheanu, Vărzaru, C. Vasile, •Holban (Pitoţchi) — Bezuşcu, N. Dinu — Nache, Galan, Marcu — Dumitra, FL Constantin — Prisecaru (min. 60 Opriş), Grigore, Muşat. DINAMO : Petre — FI. Ionescu, Marghescu, Constantin, Aldea — Podărescu, Chiricencu — Stoica, Borş, M. Zafiescu (min. 60 Marin) — Caragea, Daraban — Ţurlea, Caraiman, Iordan, Dimitrie CALLIMACHI R.C. GRIVIŢA ROŞIE — R.C. SPORTUL STUDENŢESC 24—12 (18—6). Scutite de emoţiile disputei pentru titlu sau pentru menţinerea in prima divizie, cele două competitoare s-au angajat într-un joc lipsit de virtuţi spectaculare., Doar XV- le din Parcul copilului a mai încercat in răstimpuri (în fazele din care s-au înscris cele două eseuri) să iasă dintr-o cadenţă monotonă. De partea studenţilor, in schimb, o comportare anonimă, net deosebită de ceea ce ne-au arătat In toamnă. R.C. Griviţa Roşie şi-a asigurat victoria prin eseurile realizate da AL Marin şi Pascu (dimir-o excelentă pasă trimisă de Bidirel), precum şi prin cele nu mai puţin de 16 puncte ale lul Stanca o „uvertură“ In mare vervă (trei Lp„ două transformări şi un drop !). In timp ce R.C. Sportul studenţesc a Înscris, din Lp. perin Paraschivescu (2) şi Cojocarii (2), Paraschivescu, de data aceasta mai puţin inspirat, a ratat alte două Lp. din poziţii avantajoase. A condus Dragoş Grigoorescu, un meci relativ uşor. Tiberiu STAMA Alte rezultate : ştiinţa Petroşani — Steaua 15—ÎS (3—12), Ştiinţa Cerici Baia Mare — C.S.A. Sibiu 13—7 (3—3), Universitatea Timişoara — P.T.T. Arad 16—3 (3—3), Politehnica Iaşi — Rapid Bucureşti 11—6 (8—3). Intre 4 şi 19 mai la Piteşti se va desfăşuma turneul final al campionatului naţional de Juniori. Iată cele finaliste : seria I — C.S-S. Locomotiva Bucureşti (antrenori : C. Vasile şi N. Manolache) C-S.Ş. Viitorul Cluj-Napoca (Oct. Chihala) şi Carpaţi Mîrşa (Ion Lomota) ; seria a I-a — B.C. Griviţa Roşie (Al. Pop şi N. Vizitiu), C.S.Ş. Locomotiva Cluj-Napoca (C. Deleanu) şi Grupul şc. CLP. Iaşi (Gh. Gheorghiu). Programul primei zile : Viitorul — Cârpiţi, locomotiva Cluj-Napoca — Grupul şc. C.F Iaşi 9 In meciuri de calificare pentru Divizia „A" : Dacii I.P.A. sibiu — T.C.L Constanţa *—12 (0—*), I.S.M. Suceava — Vulcan București 6—1 (0—4) și Dacii I.P.A. Sibiu - C.T.B. Cluj-Napoca 3—10 (3—6). Campionatele europene de box DEBUT PROMIŢĂTOR AL PUGIUŞTILOR TAMPERE, 3 (prin telefon). După obişnuita festivitate de deschidere, simbătă seara, la Palatul de gheaţă din localitate, au început întrecerile celei de a XXIV-a ediţii a campionatelor europene de box, competiţie la care sunt prezenţi 170 de pugilişti din 22 de ţări. Trebuie să spunem încă de la început că sorţii n-au fost favorabili sportivilor români, trei dintre ei fiind obligaţi să susţină cite un meci in plus faţă de ceilalţi concurenţi, iar alţii vor avea de înfruntat adversari redutabili chiar din faza preliminară a Întrecerilor. Așa de pildă, Dumitru Cipere, 11 va intilni, joi, pe francezul A. Becmaghenia, câștigătorul de anul trecut al „Centurii de aur“, iar în caz de victorie îl va avea ca adversar pe învingătorul din meciul dintre vicecampionul olimpic Viktor Mirosnicenko (U.R.S.S.) şi M. Sarasto (Finlanda). Tot joi, Teodor Pirjol va boxa cu V. Iakovlev (U.R.S.S.), iar Ion Cernat cu G. Alvics (Ungaria). Dar iată programul primelor meciuri ale celorlalţi sportivi români : luni, ora 14 : Dragomir Iile — BL Puzovici (Iugoslavia) şi Viorel Ioana. In turul 2, intilneşte pe Lesov (Bulgaria) — învingător in faţa campionului olimpic Rudi Fink (R.D.G.) ; marţi (ora 14) : Marinică Ouată — Jan Franek (Cehoslovacia) medaliat cu bronz la Moscova ; miercuri (ora 14) : Constantin Tiţoiu — W. Prosch (R.D.G.), Georgică Donici — Pavel Skrzecz (Polonia), vicecampion olimpic la Moscova. Aşa cum aminteam, trei dintre boxerii noştri au susţinut primele lor meciuri chiar in gala inaugurală, toţi trei încheind victorio şi partidele de debut. Dumitru Şchiopu (semimuscă) l-a întîlnit pe polonezul R. Majdanski, sportiv tînăr, dar rapid și combativ. Campionul român a boxat în permanentă ofensivă, a reluat mereu atacul după fiecare schimb de lovituri, silindu-1 pe pugilistul polonez să se recunoască invins. In partida următoare, însă, sportivul român are o misiune foarte dificilă, în disputa cu medaliatul cu bronz la J. O., bulgarul Ismail Mustafov. Viorel Ioana (semiușoară) a realizat prima surpriză a campionatelor. El l-a învins, cu o decizie de 5—0, pe medaliatul cu bronz la J. O., polonezul Kazimierz Adach, sportiv bătăios și posesor al unor lovituri foarte puternice. Reprezentantul nostru si-a valorificat viteza superioară si, in special In primele două rânduri, a punctat cu lovituri clare de la distantă. Mihai Ciubotaru (semimijlocie) după două reprize de tatonare, l-a trimis de trei ori la podea pe cehoslovacul AL Valko (!), obligîndu-1 pe arbitru să oprească meciul pentru inferioritate. Duminică la prinz, Titi Cercel (pană) a fost învins de ungurul U. Gönczi. In schimb, seara, Valentin Silaghi (mijlocie) l-a întrecut la puncte pe János Rimoczi (Ungaria), trimitîndu-1 de două ori la podea. Învingători In 9 probe din 13 CAIACIŞTII ŞI CANOIŞTII ROMÂNI AU DOMINAT CAMPIONATUL BALCANIC PLOVDIV, 3 (prin telefon). Simbătă şi duminică, pe locul din complexul sportiv al oraşului Plovdiv, caiaciştii şi canoiştii din Bulgaria, Iugoslavia şi România s-au întrecut in cadrul celei de-a VI-a ediţii a campionatului balcanic. Aşa cum era de aşteptat, avind in vedere valoarea de ansamblu a echipelor, caiaeiştii şi canoiştii români au dominat majoritatea curselor, tâindu-şi „partea leului“ din totalul celor 13 titluri decernate (s-au desfăşurat probele clasice pe distanţele de 500 ş 1 000 m). Sportivii noştri au terminat Învingători în 9 probe, lăsind să le scape doar cursele de caiac şi canoe simplu (pe ambele distanţe). Ne-au impresionat In cursul celor două zile campionii olimpici Ivan Patzaichin şi Toma Simionov care şi-au etalat din plin măiestria în ambele pobe de canoe dublu, caiacistele noastre Agafia Buhaev, Maria Ştefan, Elisabeta Bâbeanu şi Nastasia Buri, care au dominat întrecerea cu valoroasele partenere din Bulgaria ciştigind toate cele trei probe — cu menţiuni speciale pentru Agafia Buhaev, de trei ori campioană, care a învins-o fărâ drept de apel pe vicecampioana olimpică Vania Geşeva şi echipajele de caiac dublu (Dîba- Giura şi Giura-Ticu) şi caiac patru. Ion Birlădeanu a pierdut confruntarea cu valoroşii caiacişti iugoslavi Janici şi Joic, ca şi Mihail Timofte (la debut in echipa reprezentativă) , pe cea cu canoiştii bulgari. Rezultate tehnice : proba de 500 m (simbătă) : K 1 :lovan Jolid (Iugoslavia) 1:52,3, Ion Birlădeanu 1:53,9, Ivo Karamanaski (Bulgaria) 2:00,4; Cl: Kaiko Karmangiev (Bulgaria.) 2:12,0, Lüben Lubenov (B) 2:13,2, Mihail Timofte 2:15,0, Dobre Nenciu 2: 15,2 ; 6 1P j Agafia Buhaev 2: 10,0, Vania Ges ova (B) 2:14,3, Slavica Nadrljanskl (I) 2:24,5 ; K 2 : România (Vasile Dîba — Alexandru Giura) 1:41,4, Iugoslavia (Petrovici — Lusici) 1:42,4, Bulgaria (Lazarov — Tvetanov) 1:43,7 ; C 2 : România (Ivan Patzaichin — Toma Simionov) 1:53,5, Bulgaria (Neklenov — V. Ivanov) 1:56,0, Iugoslavia (Liubek — Sabian) 1:56,7 ; K 2 F : România (Agafia Buhaev — Maria Stefan) 1:54,9, România (Nastasia Buri — Elisabeta Bibeanu) 1:57,8, Bulgaria (Milicevska — Paskeva) 1:59,4, Iugoslavia (Osvat — Nirl Janski) 2:05,0 ; K 1 : România (Ion Geantă — Nicolae Ticu — Petrică Dimofte — Marian Ciobanul 1 :28,9, Bulgaria 1 :29,4, Iugoslavia 1:34,2 ; proba de 1 000 m (duminică) : K 1 : Milan Janici (I) 3:49,5, Ion Birlădeanu 3:59,1, Iordan Dimitrov (B) 4:04,4 ;7 1. Gheorghi Ivanov (B) 4:16,5, Mihail Timofte 4:17,8, Dobre Nenciu 4:18,2, Zenko Sticlei (I) 4: 57,9 ; K4F — 500 m : România (Agafia Buhaev — Maria Ştefan — Elisabeta Bobeanu — Nastasia Buri) 1:43,4, Bulgaria 1:45,8, Iugoslavia 1:57,4 ; K 2 : România (Alexandru Giura — Nicolae Ticu) 3:31,9, Bulgaria (Milenkov — Manev) 3:33,8, Iugoslavia (Petrovici — Bujtei) 3:36,1 ; C 2 : România (Ivan Patzaichin — Toma Simionov) 3:46,7, Iugoslavia (Liubek — Sabian) 3*1,0, Bulgaria (Neklenov — Ivanov) 3:53,8 ; K4 : România (Vasile Dîba — Ion Geantă — Petrică Dimofte — Marian Ciobanu) 3 *7,2. Bulgaria 3*9,1. Iugoslavia 3,16,4. Clasament pe naţiuni : L România 44 p, 2. Bulgaria 20 p, Iugoslavia 21 p, Paul IOVAN