Sportul, iulie 1981 (Anul 37, nr. 9820-9847)

1981-07-01 / nr. 9820

Ш01ШЕ SESIUNII имя шин мрш Маг'Н, 30 iunie. au fost re­luate in plin lucrarile sesiu­­nii а Ш-а a celei de-а VIII-a Iegislaturi a Marii Adunari Na­tionale. Intrunita intr-o atraosfera de puternica efervescenta politica, de pregnanta manifestare a profundului democratism al o­­rinduirii noastre socialisti, ac­­tuala sesiune a Marii Adunäri Nationale examineazä $i legi­­fereazä acte normative de­­ deosebitä importantä pentru dezvoltarea economico-socialä a tarii, care au fost dezbätute, in aceste zile, in cele mai largi forumuri democratice ale clasei muncitoare, ale intregului po­­por. Ora 10. In aplauzele puter­­nice ale deputatilor si invita­­tilor,­ in lojile oficiale iau loc tovar­asul NICOLAE CEAUSESCU, tovarasa Elena Ceausescu, tovarasii Ilie Ver­det, Iosif Banc, Emil Bobu, Cor­nel Burtica, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dascä­ Iescu, Ion Dincä, Janos Fa­zekas, Ludovic Fazekas, Cor­nelia Filipa?, Alexandrina Gai­­nu­se, Petre Lupu, Paul Nicu­­lescu, Gheorghe Oprea, Gheor­­ghe Panä, Ion Patan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rädulescu, Leonte Rantu, Stefan Voitec. In sala se afla membri su­­pleanti ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., se­­cretari ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Consiliului de Stat. La lucrarile sesiunii sunt pre­­zenti numerosi invitati — mem­bri ai C.C. al P.C.R., ministri, conducatori de institutii cen­trale si organizatii obstesti, re­­prezentanti ai oamenilor mun­cii, personalitati ale vietii noas­tre culturale si stiintifice, zia­­risti. Lucrarile sesiunii au fost des­­chise de tovarasul Nicolae Gio­­san, presedintele Marii Adu­nari Nationale. La propunerea Biroului Ma­rii Adunari Nationale, deputa­­tii au aprobat completarea or­­dinii de zi a sesiunii si desfä-­Surarea lucrärilor in urmätoa­­rea succesiune : 1. Validarea alegerii unui de­putat in Marea Adunare Na­tionale si depunerea de catre acesta a jurämintului de cre­­dintä si devotament fatä de Re­­publica Socialistä Romania ; 2. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului national u­­nic de dezvoltare economico­­sociala a Republicii Socialiste Romania in perioada 1981—1983; 3. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului de dezvolta­re a agriculturii si industriei a­­limentare in perioada 1981— 1985. 4. Proiectul legii gospodariei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru a­­probarea decretelor cu putere de lege emise de C­onsiliul de Stat Intrindu-se in ordinea de zi Marea Adunare Na{ionala a validat, in unanimitate, alege­­rea ca deputat al M.A.N. In circumscripta electoralä nr. 1 Tulcea, a tovaräsului Roman Ancut, care a depus apoi jurä­­mintul de credintä si devota­ment fatä de Republica Socia­listä Romania. Tovaräsul Ilie Verdet, prim­­minis­tru al guvernului, a pre­zentat, la urmätorul punct al ordinii de zi, din imputerni­­cirea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planu­­lui national unic de dezvoltare economico-sociala a Romaniei in perioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consiliului Su­­prem al Dezvoltarii Economice Si Sociale, a expus coraportul Consiliului privind proieetul de lege pentru adoptarea Pla­nului national unic de dez­voltare economico-sociala a Romaniei in perioada 1981— 1985. Deputatul Gheorghe Dumitra­­che, vicepresedinte al Comi­­siei pentru industrie si acti­­vitatea economico-financiara, a dat citire, apoi, raportului co­­misiilor permanente ale Ma­rii Adunari Nationale, care au avizat favorabil proiectul de lege. Trecindu-se la urmatorul punct al ordinii de zi, tova­­räsul Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii si indus­­triei alimentare, a expus pro­­iectul de lege ,pentru adopta­­rea Planului de dezvoltare a agriculturii si industriei ali­mentare in perioada 1981—1983. Presedintele Comisiei pen­­­tru agriculturä, silviculturä si gospodarirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat a­­poi raportul comisiilor per­manente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. In sedinta de dupä-amiazä a inceput dezbaterea generalä asupra celor douä proiecte de legi. Au luat cuvintul deputatii : Gheorghe Panä, Corneliu Ve­­lincov, Emilian Dobrescu, Iu­­liana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Poto­­cean, Melenti Tuduce, Stefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Garba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gemescu, Ion Teoreanu, Valeria Dumitrica, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrärile sesiunii continuä. Intreceri spectaculoase, de inalt nivel la gimnastica NADIA COMANECI SI CRISTINA GRIGORAS CAMPIOANE ABSOLUTE ALE „DACIADEI" ® C. S. §. One$ti — invingatoare pe echipe © Azi, finalele pe aparate la feminin §i masculin Nu gresim cu nimic atunci cind vom afirma ca finalele „Daciádei“ si ale campionatelor nationale feminine au fost cu adevarat un spectacol de nivel european. Reunirea in acelasi concurs a celor mai bune gim­­naste ale tarii, intre саге nu­­meroase campioane mondiale, olimpice si europeane, prezenta in aceeasi finala a Nadiei Co­maneci. Cristinei Grigoras, Ro­­dicai Dimca, Mihaelei Stänilei, Emiliei Eberli, Dumitritei­ Tur­ner. Marilenei Vlädäräu repre­­zintä, din capul locului, un atu pentru orice concurs, iar cel de ieri, de la Palatul sporturi­­lor si culturii, a purtat parcä mai mult ca f­icind amprenta marilor competitii de gimnas­­ticä. Atit in disputa pentru tit­­lurile la individual compus, cit si in cea ne echine, gimnastele finaliste si formaliile s-au an­gorat de la primele schimburi intr-o luptä de o rarä specta­­culozitate, aplaudatä deseori la scena deschisä. Iair spectacolul a fost dintre cele mai reusite si gustate, pentru ca a avut toate elemen­­tele, care dau o notä de dra­matism si inedit disputelor sportive : evolutii de inaltä cla­­sä, note maxime, incertitudine in privinta liderului. pentru al nu mai vorbi de ratäri pentru cä, din päcate, au fost si din acestea- Iar in final, aplauze entuziaste pentru douä meritu­­oare invingätoare, evident cele mai bune gimnaste din con­curs : Nadia Comaneci si Cris­tina Grigoras. Nadia Comaneci, primitä cu vii aplauze de la aparitia in salä si urmäritä cu justificat interes de toti spec­­tatorii, la primul säu concurs oficial dupä Jocurile Olimpice de la Moscova, ne-a fäcut din nou do­vada inalt­elor sale vir­tuti, mai ales, la bimä si sol, probe in care a primit nota 10, etalindu-si inegalabila sa mä­­iestrie. Cu atit mai mult a fost regr­etatä, parca, nereusita sa de la navalele. Cristina Grigo­ras, in schimb, s-a impus prin constantä si siguranta in toate cele patru evolutii de ieri du­­pä-amiazä. Aceasta i-a permis Constantin MACOVE NADIA COMÄNECI CRISTINA GRIGORAS BAZINUL DINAMO ESTE GATA PENTRU START! Ieri dimineata, intr-un gest parca simbolic, inginerul con­structor Gheorghe Moaja inmi­­na un set de chei antrenorului de inot Remus Dragusanu : ba­­zinul de polo si inot de la Di­namo poate gazdui, de acum inainte, primele amrenamente in vederea Jocurilor Mondiale Universitare ! „Ne-am luat an­­gajamentul ca la 30 iunie ba­­zinul sä fie gata. Iatä-l !“ Una dintre cele mai moderne baze din tarä pentru natatie in aer liber, bazinul Dinamo e inväluit intr-o liniste nefi­­reascä fatä de atmosfera tu­­multuoasä din timpul meciuri­­lor de polo care se vor dispu­ta, nu peste multä vreme, aici. Nu ne vom opri acum nici la eficacitatea instalatiilor de pu­rificare a apei (capabile, cu a­­jutorul firicelelor de nisip cu­­artos de la 0,5 pinä la 3 mm, sä asigure o apä curatä ca... cristalul) , nici la cei 350 de lucsi pe metru pätrat, sufici­­enti pentru efectuarea transmi­­siilor televizate , nici asupra celor 350 metri pätrati de gre­sie antiderapantä, care incon­­­joarä bazinul sau asupra celor 1500 de metri pätrati de, gre­­sie glazuratä, albasträ, care tapeteazä intregul bazin. Ne vom opri asupra unui amä­­nunt deosebit, care vorbeste, o data in plus, atit despre mo­­dernitatea, cit si despre func­­tionalitatea acestei baze sporti­ve model. La unul dintre cape­­tele bazinului, sub nivelul a­­Pei, se afla 3 ferestre prin care, in timpul jocurilor, n­­­­mera de luat vederi va putea surprinde imagini subacvatice, pentru telespectatori. De aseme­­nea, de aici vor putea fi fil­­mate intoarcerile, din cursele de inot si e lesne de inteles cit de importante sint feres­­trele in discutie si pentru ob­­servarea de catre an­trenori, a greselilor de la intoarcerile e­­levilor lor... ‘ Angel Sontereanu, unul din­­tre antrenorii de inot ai clu­­bului Dinamo, ne spunea­ evi­dent cu bucurie : „Bazinul a­cesta — se intelege — ne va fi de mare folos si dupä Univer­­siada : aici se vor putea des­­fäsura intilniri internationale de inot, intrucit el corespunde perfect tuturor cerintelor re­­gulamentelor internationale , a­­vem girul Laboratorului de lungimi din cadrul Institutu­lui de metrologie din Виси­­iesti". Un nou obiectiv al hartii sportive a Universiade r­e­gata: bazinul Dinamo ! Radu TIMOFTE Calmul dinaintea marilor „furtuni“ sportive din meciurile de polo programate de Universiada... Foto : Vasile BAGEAC PROLET­ARI DIN TOATE IARN­E, UNUI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA §| SPORT­­ ANUL XXXVII - Nr. 9820 | 4 PAGINI - 30 BANI | Miercuri 1 iulie 1981 1 Continuare in pag. 2-3) . АУЕМ GIMNASTE MINUNATE. VENJTI SÄ LE VEDEJI ! G audeamus igitur ! Asadar sä ne bucuräm. Gimnas­tele noastre mari si mici sunt minunate. La Palatul sporturilor am träit ieri patru ore de delectare spor­­tivä, mindri de fetitele si fetele noastre carre au arätat, incä o datä, cä­ gimnastica romäneascä este un izvor de mari talente, de talie europeanä si mondialä. Multe din elemen­­tele de excepfie de acum citiva ani ale Nadiei Comaneci sunt astäzi proprii zecilor de gimnaste din aceste finale ale „Daciadei". Privirile zboarä de la un aparat la altul, admirind cutezania si mäiestria unor copile ca din povefti. Printre ele, Nadia rämine incä Nadia, de­si are acum rivale care abia afteaptä s-o egaleze, s-o intreacä. Asearä, Nadia a rä­tat din nou la paralele, la acelafi element extrem de di­ficn si periculos pe care nu vrea sä-l abandoneze. Arbitre­­le au notat-o numai cu 9,50 }i primul loc vizat de admira­­bila noasträ gimnastä era periclitat de Cristina Grigoras fi Ecaterina Szabó. Incä o datä, Nadia a strins din dinfi, cu vitejie sportivä, fi s-a avintat in intrecere ca fi cum ni­mic nu s-ar fi intimplat. Cu douä note de 10, ea a reufit sä recifu­ge din terenul pierdut fi sä egaleze pe Cristina Grigoraf devenind, impreunä cu ea, campioane absolute ale „Daciadei“ la gimnastica. Concursul a fost palpitant pinä in ultimul moment. Nenu­­märate aplauze au ins­of it evolufiile gimnastelor consecrate sau debutante. Spectatori pufini dar entuziafti, inexplicabil de pufini (circa 2 000), dar explicabil de insuflefiti la ma­­rele spectacol al gimnasticii. Cind fetele noastre, in frunte cu Nadia, evolueazä in sträinätate, biletul de intrare costä in medie 2.300 de lei, iar cererile nu pot fi satisfäcute pen­­­tru to fi solicitant'd. La noi un, bilet costa 10 lei fi, totufi, rämin locuri goale! Azi vor putea fi vazute la Palatul sporturilor finaleie pe aparate, atit la fete eil fi la baiefi. Gimnastele si gimna$tii, in ordinea celor mai bune note, vor evolua, in paralel, la cite un aparat. Pe Nadia Comaneci o vom vedea la biroui fi la sol, aparate la care a primit notele de 10, fi la sari­turi. Palatul sporturilor ne asteapta de la ora­­ pentru inca patru ore de feerie sportiva! Sintem invitati cu totii!­ ­ Aurel NEAGU „DACIADA“ IN BISTRIJA-NASAUD: ИСУРА SPORTULUI SATESC“ Au colindat, zilele trecute, ti­ll­utur­ile Nasaudului vreo 400 de tineri baieti ?i fete , drum­uri de munte gerpuind pe sub poale de poduri, drumuri cu poduri de lemn acoperite cu covotire de scindura, peste ape limpezi, co­­borit­oare din­­todna $i Tible§. Au pä?it impreunä, cu emotie, pragurile caselor in care s-au näscut ?i au träit o vreme Co?­­buc $i Rebreanu, au fost incitati de fata nouä a satelor, cu case varuite in culturi senine ?iruri de flori flancind portile de lemn dultuite. 400 de tineri din jude­­tele Bistrita-Näsaud, M­­aram­ureg Si Suceava, reuniti de ,,Daciada“ la „Cupa sportului sätesc“. A fost unul dintre cele mai inspi­rate si reu­?ite puncte din prograr­­mul acestei competitii traditio­­nale, moment de educare patrio­­ticä, de cunoas­ere a frumuseti­­lor i­atriei. Intregind in treceresa Modesto FERRARINI (Continuare in pag. 2-3)

Next