Sportul, august 1981 (Anul 37, nr. 9848-9872)
1981-08-01 / nr. 9848
INTUSIIRIA РШЕШЕШ DINTRE TOVARASII NICOLAE CEAUSESCU SI LEONID BREJNEV 1a 31 iulie ш Crimeea a avut loc o intilnire intre tővarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al P.C.R., pre- Sedintele Republicii Socialiste România, $1 tovarasul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbiriI, tovarasii Nicolae Ceausescu si L. L Brejnev au acordat o atentie deosebita celor mai importante directii ale colaborarii romanosovietice. Partidul Comunist Roman si Partidul Comunist al Uniunii Sovietice isi propun ca si in viitor sä lärgeascä $i sä ridice calitatea relatiilor reciproce, sä intäreascä prietenia romano-sovieticä pe baza principiilor egalitätii in drepturi, respectarii independentei si suveranitätii nationale, ale solidaritätii socialiste. In actualul cincinal schimburile comerciale dintre Romania si Uniunea Sovieticä urmeazä sä creascä de circa douä ori in comparafie cu cincinalul anterior. Totodatä, existi incä rezerve importante pentru adincirea colaborärii economice. Participarea Romaniei la constructia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-electrice din sudul Ucrainei, a unor intreprinderi pentru extractia minereului de fier, precum si a altor obiective ii va permite sa obtina din Uniunea Sovietica cantitati suplimentare de gaze, energie electricä $i alte produse. De asemenea, s-au discutat Probleme privitoare la posibilitätile livrärii de petrol din Uniunea Sovieticä. Tovaräsii Nicolae Ceausescu Si Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale Probleme ale politicii internationale. Ei au subliniat cä actuala agravare a situatiei din lurae afecteaza interesele tuturor tarilor $i tuturor continentelor. Este necesar sa se actioneze impotriva agravariI situatiei Internationale, pentru reluarea $i continuarea politicii de pace, destindere si coborare, pentru solutionarea pe cale pasnica a problemelor litigioase dintre state. Republica Socialista Romania Si Uniunea Sovietica sint adepte terme ale infaptuirii integrale si neconditionate a principiilor Si intelegerilor realizate la Conferinta istorica de la Helsinki, a carei a sasea aniversare este marcata In aceste zile. A fost exprimata speranta ca statele semnatare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucrarilor reuniunii de la Madrid, sa se ajunga la intelegeri cu privire la dezvoltarea relatiilor dintre statele participante la Intilnire, la convocarea conferintei europene privind masuri de incredere si dezarmare, la asigurarea continuitatii procesului inceput la Helsinki. Rezultate bogate si rodnice ar putea da unirea posibilitatilor tehnico-stiintifice si de alta natura ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru solutionarea Problemei energetice. Aceasta ar permite o utilizare mai rationala a potentialelor existente si accelerarea activitatii de punere in valoare a noi surse de energie. In legatura cu aceasta, a fost evidentiata actualitatea propunerilor tarilor socialiste cu privire la convocarea unei conferinte generaleuropene consacrate problemelor energeticii. Intilnirea dintre tovaräsii Nicolae Ceausescu si Leonid Brejnev s-a desfäsurat intr-o atmosferä prieteneascä, sincerä. La convorbiri au participat tovaräsii : Stefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C al P.C.R. ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România. Constantia Mitca, consilier al secretarului general al P.C.R., presedintelui Republicii Socialiste România, Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. si Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S Tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania, s-a intors, vineri seara, din Uniunea Sovieticä, unde a fäcut o vizitä la invitatia tovarägului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. ★ REZULTATE OBfiNUTE LA UNIVERSIADA Färä indoialä, Universiada '81 va ramine multa vreme in amintirea noasträ... Pentru frumusefea intrecerilor pe care ni le-a oferit, pentru nivelul ridicat al competifiilor (sä amintim, spre exemplificare, concursurile de gimnasticä, atletism, natatie, volei, baschet etc., precum si cifra de 39 de noi recorduri mondiale universitare cu care s-a soldat aceasta a XI-a ediitie), pentru deosebitele satisfactii pe care ni le-au oferit marii sportivi ai limii prezenti la Bucuresti si, desigur, reprezentantii romani la aceastä mare competitie polisportivä mondialä. A?a cum subliniam si in alte ocazii, in aceastä intrecere de nivel mondial sportivii nostri s-au situat printre protagonisti, cucerind un total de 67 de medalii, din care 30 de aur. Performantele noastre din alte competitii similare au fost astfel net depäsite. Este elocvent in acest sens faptul cä numärul medaliilor romänesti la editia bucuresteanä a Universiade! depäseste totalul ultimelor douä editii (Sofia si Ciudad de Mexico) care este de 66, respectiv 35 ?i 31. §i mai sensibil este „saltul“ fäcut la medaliile de aur care s-au ridicat in 1977 la 11, iar in 1979 la 13. Pentru a ilustra buna pregätire arätatä de delegatia noasträ in intrecerile desfäsurate timp de zece zile la Bucuresti sä mai amintim cä sportivii romäni au urcat pe podium la toate disciplinele cuprinse in program ?i ca la sapte dintre acestea au cucerit locuri intii. Iar dintre noile recorduri mondiale universitare, 3 apartin acum sportivitor nostri : cel al Florentei Craciunescu, la aruncarea discului Si cele ale lui Carmen Bunaciu la Inot, probele de 100 Si 200 m spate. Sint succese de proportii, care reflecta atit seriozitatea pregatirilor in vederea acestui mare eveniment cit $i talentul sportivilor nostri, daruirea $i patriotismul de care au fost animati, calitMi care i-au corndua spre victorii, spre podium, spre locurile fruntase pe care le-au ocupat in diverse probe. Ca o rezultantä de ansamblu a excelentelorperformante la a XI-a A\Xv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\VM Toti acestia meritä admiratia $i felicitärile noastre, dar — aläturi de ei — intrecerile Universiaded au scoe in evidenti $i numerosi alti sportivi (unii mai pufin cunoscut de marele public) care au gasit in marea competitie de la Bucuresti un excelent prilej de afirmare. Universiada '81 a fost un stralucit succes pentru sportid nostru. Un succes de care ne Universiada '81 vázutá de prefedintele F.I.S.U., dr. PRIMO NEBIOLO „NE-AM SIMTIT MINUNAT CU TOJII LA ACEST SPECTACOL SPORTÍV MAGNIFIC - - —.vüiniaie ulti— mele secvente ale marelui film sportiv care l-a constituit Universiada de la Bucuresti s-au derulat, acum impresiile participantilor — concurenti, oficiali si spectatori — incep sä se decanteze... — Impresii multe,, •umoase, emofionate, care stäruiet Fac aceastä märturisire din propria-mi experientä. 'Ne-am simtit minunat cu to/ii la aceastä таге intrecere sportivä, la acest spectacol sportiv magnific, un binevenit prilej de cunoa$tere, de prietenie intre reprezentanfii tineretului universitar din lumea intreaga. O mare competitie onoratä de insusi pre?edintele Republicii Socialiste Romania, domnul Nicolae Ceausescu, care a avut deosebita amabilitate de a accepta organizarea si inaltul patronaj al Universiadei. latä de ce doresc sä-mi exprim — folosind acest nou prilej — omagiul meu sincer, toatä gratitudinea fatä de presedintele Romaniei. — Ati urmärit indeaproape. Incä de la sosirea dv. In Bucuresti, felul cum sint rezolvate problemele de organizare. La cele citeva conferinte de presa la care ati fost prezent ati facut referiri directe la acest capitol important.... — M-a preocupat mult latura organizatorica a competitiei, decisiva, desigur, pentru succesul unei intreceri de o asemenea anvergura. Si pot afirma cä träiesc din plin satisfacfia de a constata cä gazdele, prietenii români, au dovedit, in toate ocaziile, un spirit organizatoric desävirsit. Totul a decurs färä nici o fisurä. Sefii delegafiilor tärilor participante mi-au intärit aceastä convingere pe care mi-am formulat-o eu insumi. A fost un efort urias, au fost 12 zile fierbinti pentru organizatori, oameni harnici, competenti fi neobositi Bazele sportive s-au infäfisat permanent in haina de särbätoare, instalatiile au funcfionat färä gres; de aici ■, fireste — si numärul impresionant de recorduri stabilite. Iar condifiile de gäzduire, intr-un sat de dimensiunile unui praf, au satisfäcut toate exigentele As dori sä relev, in acelasi timp, publicul spectator, ama- Ы1 cu sportivii, entuziast fatä de calitatea intrecerilor si chiar tandru, cu cei mai buni. Romänii au fost realmente gazde ideale ale acestei editii a Universiadei — V-ati referit la recorduri, la numärul lor impresionant... — Mi-as ingädui sä reiau ideea . Bucurestiul a marcat, la actuala edifie a Universiadei, o veritabilä avalantä de recorduri mondiale studentesti in probele de atletism si viot. Totodatä fin sä subliniez nivelul mondial al unor intreceri de baschet — nu numai a finalei —, polei, polo fi scrimä. Existä jin explicate: la Bucuresti au fäcut deplasarea multe valori consacrate in dor.teniul disciplinelor amintite. Foarte bine remarca cineva, chiar in ziarul „Sportul“, cä intre Marea fizica Olimpiadä valorile se apropie tot mai mult. Este aceastä constatare o nouä märturie a interesului pe care tineretul de pe glob il manifestä fatä de intrecerile Universiadei. In incheierea acestui dialog, dl. dr. Primo Nebiolo a finut sä evidenfieze faptul cä „semnificafia definitorie a Universiadei de la Bucuresti, depäsind cu mult performantele tehnice inregistrate, reprezintä ideea de pace si prietenie, dorinta ardentä a tineretului de a fäuri o lume mai seninä, mai calmä, mai bunä, mai inteleaptä, in care multiplele Probleme sociale ale tineretului, multe aflate incä in suspensie, sä-$i gäseascä fericite solufii si rezolväri. Si aceasta indiferent de ideologie, de culoare sau de religie. Päräsesc România, capitala ei frumoasä si primitoare, cu convingerea fermä cä Bucurestiul, prin Universiadä, prin gazdele ei pline de afecfiune, a reusit sä adauge o nouä pieirä la temelia coeziunii. A unitätii tineretului universitär de pe Terra, pe calea spre lume a intelegerii, cunoastem Si prietenie. La revedere, la Edmonton, gazda celei de a XII-a editii , UniversiadeiГ. Tiberiu STAMA ivVv\\\\\\\\\\\\\\\\\Yf edifie a Universiadei, tara noasträ ocupa locul 2 in clasamentul pe medalii, din 85 de tari participante. Dar, dincolo de aceste cifre, atit de graitoare si care nu mai au nevoie de comentarii, satisfactiile noastre decurg si din nivelul superior la care au evoluat unul dintre campionii nostri Ne-au läsat o puternicä impresie — atit nouä cit si numerosilor caspefi de peste hotare — admirabita stea a gimnasticii mondiale Nadia Comaneci si coechipierele sale, autentica vedetä a natatiei internationale Carmen Bunaciu, jucätoarea de temia Virginia Ruzici, renumitii componenti ai echipei noastre de lupte grecoromane (dealtfel unil dintre ei, ca 9 tofan Rasa, Ion Draica, Ion Paun, obisnuit al podiumului marilor Intreceri), atletele Florence Cräciunescu si Doina Melinte, tovrigatoare de maniera autoritara la probele lor, cele douä echipe de scrimä (florets fete si spadä) sa bucuräm dar care, in acelasi timp, ne si obligä. Chiar in aceastä lunä, si in restul sezonului de toamnä, sportivii romani au in fatä o serie de mari competitii, pe care trebuie sä le pregäteascä cu aceeasi sirguintä, cu acela$i spirit de räspundere pe care le-au arätat la Universiadä. Ne gindim la campionatele mondiale de canotaj — fete si balet! —, la campionatul european feminin de baschet, la campionatele mondiale de lupte, de judo, de haltere, de gimnasticä, dupä cum nu uitäm preliminariile in curs de desfäsurare ale C.M. de fotbal si jocurile echipei noastre de rugby in noua editie a Cupei F.I.R.A. Sunt competitii importante, in care asteptäm ca reprezentantii tärii noastre sä concureze cu aceleasi bune rezultate de la Universiadä, pentru ca sportul romanesc sa urce noi trepte de afirmare In arena international \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ BILANJUL MEDALIILOR OBJINUIE LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITÄRE Df VARÄ — BEJCURE^T! 1981 Df CÄTRf PRIMEEE 15 IÄBI DIN CELE 85 PARTICIPANTE LA UNIVERSIADA TOTAL din care : MEDALI1 AUR ARGINT BRON2 1. U.R.S.S. _ 111 38 38 35 2. ROMANIA 67 30 17_____20 3. S.U.A. 56 29 18 9 4. R.P. CHINEZÄ 21 10 6 5 5. IT ALIA 13 6 * 3 6. BRAZÍLIA 13 - 3 10 7. R. D. GERMANA 12 «71 8. BULGARIA 9-45 9. CUBA 3 2 2 4 10. JAPONIA 7 3 2 2 11. R.F. GERMANIA 6 2 13 12. MAREA BR1TAN1E 5 2 12 13-15. CEHOSLOVACiA 5 12 2 13-15. IUGOSLAVIA 5 12 2 13-15. UNGARiA 5 12 2 t\\\m\\\m\\\\w -i Carmen Bunaciu (invingatoare la 200 m spate) si invinsele sate, motatoarele Carlisle fi Walsh (S.U.A.) PROLETARI DIN TOATE ТАКИЕ. MITIVA | L ^' * ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA §1 SPORT | ANUL XXXVH - Nr. 9348 | 8 PAGINI - 30 BANI \ Simbote 1 august 1981 |