Sportul, august 1981 (Anul 37, nr. 9848-9872)

1981-08-01 / nr. 9848

INTUSIIRIA РШЕШЕШ DINTRE TOVARASII NICOLAE CEAUSESCU SI LEONID BREJNEV 1a 31 iulie ш Crimeea a avut loc o intilnire intre tő­varasul Nicolae Ceausescu, secretar general al P.C.R., pre- Sedintele Republicii Socialiste România, $1 tovarasul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbiriI, tova­rasii Nicolae Ceausescu si L. L Brejnev au acordat o atentie deosebita celor mai importante directii ale colaborarii romano­­sovietice. Partidul Comunist Roman si Partidul Comunist al Uniunii Sovietice isi propun ca si in viitor sä lärgeascä $i sä ridice calitatea relatiilor reciproce, sä intäreascä prietenia roma­­no-sovieticä pe baza principii­­lor egalitätii in drepturi, res­pectarii independentei si suve­­ranitätii nationale, ale solidari­­tätii socialiste. In actualul cincinal schim­­burile comerciale dintre Roma­nia si Uniunea Sovieticä ur­­meazä sä creascä de circa douä ori in comparafie cu cincinalul anterior. Totodatä, existi incä rezerve importante pentru adincirea colaborärii economice. Participarea Roma­niei la constructia unor con­ducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-e­­lectrice din sudul Ucrainei, a unor intreprinderi pentru ex­­tractia minereului de fier, pre­cum si a altor obiective ii va permite sa obtina din Uniunea Sovietica cantitati suplimentare de gaze, energie electricä $i alte produse. De asemenea, s-au discutat Probleme privi­­toare la posibilitätile livrärii de petrol din Uniunea Sovieticä. Tovaräsii Nicolae Ceausescu Si Leonid Brejnev au exami­nat cele mai actuale Probleme ale politicii internationale. Ei au subliniat cä actuala agrava­­re a situatiei din lurae afectea­­za interesele tuturor tarilor $i tuturor continentelor. Este ne­­cesar sa se actioneze impotriva agravariI situatiei Internationa­le, pentru reluarea $i continua­­rea politicii de pace, destinde­­re si co­borare, pentru solu­­tionarea pe cale pasnica a pro­­blemelor litigioase dintre state. Republica Socialista Romania Si Uniunea Sovietica sint adepte terme ale infaptuirii integrale si neconditionate a principiilor Si intelegerilor realizate la Con­­ferinta istorica de la Helsinki, a carei a sasea aniversare este marcata In aceste zile. A fost exprimata speranta ca statele semnatare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucra­­rilor reuniunii de la Madrid, sa se ajunga la intelegeri cu privire la dezvoltarea relatiilor dintre statele participante la In­­tilnire, la convocarea conferin­­tei europene privind masuri de incredere si dezarmare, la asi­­gurarea continuitatii procesului inceput la Helsinki. Rezultate bogate si rodnice ar putea da unirea posibilita­­tilor tehnico-stiintifice si de alta natura ale statelor cu sis­­teme sociale diferite pentru so­­lutionarea Problemei energetice. Aceasta ar permite o utilizare mai rationala a potentialelor existente si accelerarea activi­­tatii de punere in valoare a noi surse de energie. In legatura cu aceasta, a fost evidentiata actualitatea propunerilor tarilor socialiste cu privire la convoca­­rea unei conferinte general­­europene consacrate probleme­­lor energeticii. Intilnirea dintre tovaräsii Nicolae Ceausescu si Leonid Brejnev s-a desfäsurat intr-o atmosferä prieteneascä, sincerä. La convorbiri au participat tovaräsii : Stefan Andrei, membru supleant al Comi­­tetului Politic Executiv al C.C al P.C.R. ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România. Constantia Mitca, consilier al secretarului general al P.C.R., presedintelui Republicii Socia­liste România, Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­­cerilor externe al U.R.S.S. si Anatoli Blatov, consilier al se­cretarului general al C.C. al P.C.U.S Tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania, s-a intors, vineri seara, din Uniunea Sovieticä, unde a fäcut o vizitä la invitatia tovarägului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., presedintele Prezi­­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. ★ REZULTATE OBfiNUTE LA UNIVERSIADA Färä indoialä, Universiada '81 va ramine multa vreme in a­­mintirea noasträ... Pentru fru­­musefea intrecerilor pe care ni le-a oferit, pentru nivelul ridi­­cat al competifiilor (sä amin­tim, spre exemplificare, con­­cursurile de gimnasticä, atle­­tism, natatie, volei, baschet etc., precum si cifra de 39 de noi recorduri mondiale universitare cu care s-a soldat aceasta a XI-a ediitie), pentru deosebitele satisfactii pe care ni le-au o­­ferit marii sportivi ai li­mii prezenti la Bucuresti si, desi­­gur, reprezentantii romani la aceastä mare competitie poli­­sportivä mondialä. A?a cum subliniam si in alte ocazii, in aceastä intrecere de nivel mondial sportivii nostri s-au situat print­re protagonisti, cucerind un total de 67 de me­­dalii, din care 30 de aur. Per­­formantele noastre din alte competitii similare au fost ast­fel net depäsite. Este elocvent in acest sens faptul cä numä­­rul medaliilor romänesti la edi­­tia bucuresteanä a Universiade! depäseste totalul ultimelor douä editii (Sofia si Ciudad de Me­xico) care este de 66, respectiv 35 ?i 31. §i mai sensibil este „saltul“ fäcut la medaliile de aur care s-au ridicat in 1977 la 11, iar in 1979 la 13. Pentru a ilustra buna pregätire arätatä de delegatia noasträ in intrece­­rile desfäsurate timp de zece zile la Bucuresti sä mai amin­tim cä sportivii romäni au ur­cat pe podium la toate disci­­plinele cuprinse in program ?i ca la sapte dintre acestea au cucerit locuri intii. Iar dintre noile recorduri mondiale uni­versitare, 3 apartin acum spor­­tivitor nostri : cel al Florentei Craciunescu, la aruncarea discu­­lui Si cele ale lui Carmen Bu­­naciu la Inot, probele de 100 Si 200 m spate. Sint succese de proportii, care reflecta atit seriozitatea prega­­tirilor in vederea acestui mare eveniment cit $i talentul spor­­tivilor nostri, daruirea $i patrio­­tismul de care au fost animati, calitMi care i-au corndua spre victorii, spre podium, spre locurile fruntase pe care le-au ocupat in diverse probe. Ca o rezultantä de ansamblu a exce­­lentelor­­performante la a XI-a A\Xv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\VM Toti acestia meritä admiratia $i felicitärile noastre, dar — aläturi de ei — intrecerile U­­niversiaded au scoe in evidenti $i numerosi alti sportivi (unii mai pufin cunoscut de marele public) care au gasit in marea competitie de la Bucuresti un excelent prilej de afirmare. Universiada '81 a fost un stralucit succes pentru sportid nostru. Un succes de care ne Universiada '81 vázutá de prefedintele F.I.S.U., dr. PRIMO NEBIOLO „NE-AM SIMTIT MINUNAT CU TOJII LA ACEST SPECTACOL SPORTÍV MAGNIFIC - - —.vüiniaie ulti— mele secvente ale marelui film sportiv care l-a constituit Uni­versiada de la Bucuresti s-au derulat, acum impresiile par­­ticipantilor — concurenti, ofi­­ciali si spectatori — incep sä se decanteze... — Impresii multe,, •­umoa­se, emofionate, care stäruiet Fac aceastä märturisire din pro­­pria-mi ex­perientä. 'Ne-am sim­­tit minunat cu to/ii la a­­ceastä таге intrecere spor­­tivä, la acest spectacol spor­­tiv magnific, un bineve­­nit prilej de cunoa$tere, de prietenie intre reprezentanfii tineretului universitar din lu­­mea intreaga. O mare compe­titie onoratä de insusi pre­­?edintele Republicii Socialiste Romania, domnul Nicolae Ceausescu, care a avut deose­­bita amabilitate de a accepta organizarea si inaltul patronaj al Universiadei. latä de ce do­­resc sä-mi exprim — folosind acest nou prilej — omagiul meu sincer, toatä gratitudinea fatä de presedintele Romaniei. — Ati urmärit indeaproape. Incä de la sosirea dv. In Bucu­resti, felul cum sint rezolvate problemele de organizare. La cele citeva conferinte de presa la care ati fost prezent ati fa­cut referiri directe la acest capitol important.... — M-a preocupat mult latu­ra organizatorica a competitiei, decisiva, desigur, pentru suc­­cesul unei intreceri de o ase­menea anvergura. Si pot afir­­ma cä träiesc din plin satis­­facfia de a constata cä gaz­dele, prietenii români, au dove­­dit, in toate ocaziile, un spirit organizatoric desävirsit. Totul a decurs färä nici o fisurä. Sefii delegafiilor tärilor partici­pante mi-au intärit aceastä convingere pe care mi-am for­­mulat-o eu insumi. A fost un efort urias, au fost 12 zile fierbinti pentru organizatori, oameni harnici, competenti fi neobositi­ Bazele sportive s-au infäfisat permanent in haina de särbätoare, instalatiile au funcfionat färä gres; de aici ■, fireste — si numärul impre­­sionant de recorduri stabilite. Iar condifiile de gäzduire, intr-un sat de dimensiunile unui praf, au satisfäcut toate exigentele As dori sä relev, in acelasi timp, publicul spectator, ama- Ы1 cu sportivii, entuziast fatä de calitatea intrecerilor si chiar tandru, cu cei mai buni. Romänii au fost realmente gaz­­de ideale ale acestei editii a Universiadei — V-ati referit la recorduri, la numärul lor impresionant... — Mi-as ingädui sä reiau ideea . Bucurestiul a marcat, la actuala edifie a Universiadei, o veritabilä avalantä de recor­duri mondiale studentesti in probele de atletism si viot. Totodatä fin sä subliniez nive­lul mondial al unor intreceri de baschet — nu numai a fi­nalei —, polei, polo fi scrimä. Existä ji­n explicate: la Bucu­resti au fäcut deplasarea mul­te valori consacrate in dor.te­­niul disciplinelor amintite. Foarte bine remarca cineva, chiar in ziarul „Sportul“, cä intre Marea fi­zica Olimpiadä valorile se apropie tot mai mult. Este aceastä constatare o nouä märturie a interesului pe care tineretul de pe glob il ma­­nifestä fatä de intrecerile Uni­versiadei. In incheierea acestui dialog, dl. dr. Primo Nebiolo a finut sä evidenfieze faptul cä „sem­­nificafia definitorie a Univer­siadei de la Bucuresti, depäsind cu mult performantele tehnice inregistrate,­­ reprezintä ideea de pace si prietenie, dorinta ardentä a tineretului de a fäuri o lume mai seninä, mai calmä, mai bunä, mai inteleaptä, in care multiplele Probleme so­ciale ale tineretului, multe a­­flate incä in suspensie, sä-$i gäseascä fericite solufii si re­­zolväri. Si aceasta indiferent de ideologie, de culoare sau de re­­ligie. Päräsesc România, capi­tala ei frumoasä si primitoare, cu convingerea fermä cä Bucu­restiul, prin Universiadä, prin gazdele ei pline de afecfiune, a reusit sä adauge o nouä pieirä la temelia coeziunii. A unitätii tineretului universitär de pe Terra, pe calea spre­­ lume a intelegerii, cunoastem Si prietenie. La revedere, la Edmonton, gazda celei de a XII-a editii , UniversiadeiГ. Tiberiu STAMA ivVv\\\\\\\\\\\\\\\\\Yf edifie a Universiadei, tara noas­trä ocupa locul 2 in clasamen­­tul pe medalii, din 85 de tari participante. Dar, dincolo de aceste cifre, atit de graitoare si care nu mai au nevoie de comentarii, satis­­factiile noastre decurg si din nivelul superior la care au evo­­luat unul dintre campionii nos­tri Ne-au läsat o puternicä impresie — atit nouä cit si nu­­merosilor caspefi de peste ho­­tare — admirabita stea a gim­­nasticii mondiale Nadia Coma­neci si coechipierele sale, au­­tentica vedetä a natatiei inter­nationale Carmen Bunaciu, ju­cätoarea de temia Virginia Ru­­zici, renumitii componenti ai echipei noastre de lupte greco­­romane (dealtfel unil dintre ei, ca 9 to­fan Rasa, Ion Draica, Ion Paun, obisnuit al podiu­­mului marilor Intreceri), atle­­tele Florence Cräciunescu si Doina Melinte, tovrigatoare de­­ maniera autoritara la probe­le lor, cele douä echipe de scri­mä (florets fete si spadä) s­a bucuräm dar care, in acelasi timp, ne si obligä. Chiar in aceastä lunä, si in restul sezonului de toamnä, sportivii romani au in fatä o serie de mari competitii, pe care trebuie sä le pregäteascä cu aceeasi sirguintä, cu acela$i spirit de räspundere pe care le-au arätat la Universiadä. Ne gindim la campionatele mon­diale de canotaj — fete si ba­let! —, la campionatul european feminin de baschet, la campio­natele mondiale de lupte, de judo, de haltere, de gimnasticä, dupä cum nu uitäm prelimina­­riile in curs de desfäsurare ale C.M. de fotbal si jocurile echi­­pei noastre de rugby in noua editie a Cupei F.I.R.A. Sunt competitii importante, in care asteptäm ca reprezentantii tärii noastre sä concureze cu ace­­leasi bune rezultate de la U­­niversiadä, pentru ca sportul romanesc sa urce noi trepte de afirmare In arena internatio­nal \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ BILANJUL MEDALIILOR OBJINUIE LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITÄRE Df VARÄ — BEJCURE^T! 1981 Df CÄTRf PRIMEEE 15 IÄBI DIN CELE 85 PARTICIPANTE LA UNIVERSIADA TOTAL din care : MEDALI1 AUR ARGINT BRON2 1. U.R.S.S. _ 111 38 38 35 2. ROMANIA 67 30 17_____20 3. S.U.A. 56 29 18 9 4. R.P. CHINEZÄ 21 10 6 5 5. IT ALIA 13 6 * 3 6. BRAZÍLIA 13 - 3 10 7. R. D. GERMANA 12 «71 8. BULGARIA 9-45 9. CUBA 3 2 2 4 10. JAPONIA 7 3 2 2 11. R.F. GERMANIA 6 2 13 12. MAREA BR1TAN1E 5 2 12 13-15. CEHOSLOVACiA 5 12 2 13-15. IUGOSLAVIA 5 12 2 13-15. UNGARiA 5 12 2 t\\\m\\\m\\\\w -i Carmen Bunaciu (invingatoare la 200 m spate) si invinsele sate, m­otatoarele Carlisle fi Walsh (S.U.A.) PROLETARI DIN TOATE ТАКИЕ. M­ITI­VA | L ^' * ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA §1 SPORT | ANUL XXXVH - Nr. 9348 | 8 PAGINI - 30 BANI \ Simbote 1 august 1981 |

Next