Sportul, ianuarie 1982 (Anul 38, nr. 9978-10000)

1982-01-05 / nr. 9978

GUDURI ÎNARIPATE PENTRU UN AN AL CALITĂȚII Șl l­N SPORT (Urmare din pag I) de asemenea, ca la noue bază de la Somova, realizată pentru sporturile nautice In anul 1981 să se adauge rit mai grabnic cea de la Jurilovca, In plin lucru, ambele constituind o «■ devărată rampă de lansare pentru tinerii sportivi de la caiac-canoe. Doresc sâ mă număr printre fruntașii „barei" europene Am intrat în anul 1982, iar In planul meu de muncă fi­gurează pentru viitoarea peri­oadă obiective pe care le con­sider de o mare Însemnătate. Chiar dacă In acest an, noi, gimnaștic, nu avem nici cam­pionate mondiale, nici euro­pene, cred că acest fapt nu diminuează cu nimic răspun­derile pe care le avem, de a face totul pentru ca într-un timp rit mai scurt să putem propulsa gimnastica noastră masculină la cote rit mai ri­dicate in arena internaţională. Cred că 1982 ar trebui să fie un an de muncă asiduă pen­tru perfecţionare, pentru şle­fuirea noilor noastre exerciţii, pentru Învăţarea unor elemen­te de mare dificultate, care să facă mai competitive evoluţiile noastre în Întrecerile anilor ce vin. Numai prin eforturi majore, printr-o dăruire exem­plară la antrenamente, zi de zi, vom putea obţine perfor­manţe mai bune In viitoarele concursuri de mare anvergură. Personal, doresc să-mi perfec­ţionez exerciţiile la bară fixă, aparat care mi-a adus frumoa­se succese In 1981, şi doresc ca Intr-un timp rit mai scurt să mă pot număra printre cei mai buni din Europa In aceas­tă probă. EMILIAN NICULA campion mondial universitar CARNET DE VACANŢĂ 9 POMUL DE IARNA AL HOCHEIŞTILOR... Profesorul Lazăr Enciu şi-a zis că elevii săi, de la Clubul sportiv şco­lar Triumf, nu se pot despărţi oricum de anul în care au aflat primele taine din cartea minu­nată a hocheiului. Şi, avînd sprijinul unui inimos colectiv de părinţi, i-a chemat pe toţi. In­tr-o zi de vacantă, in sala de la patinoarul „23 August“ pe uşa căreia scrie Hochei club Triumf. Copiii s-au strins în jurul pomului de iarnă încăr­cat de globuri, beteală dar şi­­crose in miniatură, ascultind frumoasa poveste a sportului de care-şi leagă speranţele, depă­nată — In momentele cele mai semnificative ale acesteia — de arbitrul internaţional Ştefan En­­elu. Au urmat proiecţii de fil­me, despre hochei şi nu numai. Iar glasuri tinere au rostit ver­suri pentru ţară şi pentru pa­cea lumii, Alexandru Roşu re­citind chiar o poezie proprie. In final, momentul cel mai aş­teptat, 20 de hocheişti de 10—11 ani primind cele dinţii crase, mai mari — se înţelege — de­cit Nicolae Victor, Ştefan Po­­pescu, Silviu Dumitru, Gabriel Victor, George Bumbac, Clau­dia Ghimişescu, Silviu Pintea şi ceilalţi­­După ce le-a înmî­nat, prof. Teodor Bolea, direc­torul C.S.Ş. Triumf, a ţinut să adauge, pentru reporter : „Moş Gorilă a mai venit şi in sec­tiile de gimnastică sportivă — el fiind.» ajutat de învăţătoa­rele Eugenia Gib­escu şi Elena Brătan, de la Şc. gen. 17 —, şi de gimnastică ritmică. Ase­menea acţiuni pot servi drept pildă“. “ ...ŞI AL RUGBYŞTILOR. Ca in fiecare duminică, şi de data aceasta „speranţele“ rugbyului constănţean — mai exact ale C.S.S. 2 — s-au adunat dumi­nică după-amiază la programul de discotecă, organizat de ei... pentru ei­ Numai că acum mo­mentul a fost încărcat de emo­ţie şi semnificaţie , profesorul Petre Ianusevici, maestru eme­rit al sportului, a dat citire re­zultatelor anchetei la care par­ticipă jucătorii inşişi, fiecare alcătuind clasamentul propriu al celor mai buni dintre ei în anul care s-a încheiat. Iar „Moş Gerilă“ i-a dat mandat direc­torului C.S.S. 2, prof­ Nicolae Rotari, să împartă daruri lui Virgiliu Năstase, Adrian Ţinea, Arcadie Pavlov, Gabriel Ne­­graia, Ştefan Butnaru, Cristian Constantin, Mihai Foca, celor­lalţi rugbyşti de azi şi — mai cu seamă — de mîine. Iar a­­ceastă adevărată familie s-a reunit iarăşi în noaptea dintre ani, privind­­cu încredere spre viitor G. R. . Aflat în al doilea an al existenţei sale, patinoarul arti­ficial din cartierul reşiţean Lunca Birzavei cunoaşte o fe­brilă acivitate. Porţile sale sunt deschise zilnic timp de şase ore publicului larg, în alte trei ore (împărţite in „reprize“ de dimineaţa şi după-amiaza) C.J.E.F­ S. Caraş-Severin orga­nizez cursuri de iniţiere pen­tru copii, pe o durată de două săptămîni, sub Îndrumarea fos­tei sportive de performanţă Monica Romocoş-Droc si a in­structorului Walter Ott. Mulţi dintre ei vor să treacă, cît mai curînd, în grupa de avansaţi, care constituie nucleul unei vi­itoare secţii de patinaj artistic in cadrul A.S. Olimpia (instruc­tor Iacob Neubauer). Trebuie remarcată buna funcţionare a­­sigurată acestei baze de admi­nistraţia patinoarului, mai ales că acum. In timpul vacanței, afluxul tinerilor amatori de pa­tinaj este impresionant. Doru Dinu GLAVAN, coresp­ ­omul de iarnă al viitorilor hocheişti... DEBUT COMPETITION LA PATINAJ VITEZĂ MIERCUREA CIUC, 4 tprin telefon). . Pe pista naturală de 400 m din localitate a avut loc concursul de patinaj vi­teză dotat cu „Cupa 30 Decem­brie", la startul căruia au fost prezenţi vitezi­şti­ă în Braşov, Cluj-Na­poca, Tg. Mureş, Plo­ieşti, Bucureşti şi Miercurea Ciuc, întrecerile s-au bucurat de succes. Iată clasamentul general pe probe : copil I (500+1000 m) — Mihaela Ti­miş (Cluj-Napoca) şi Daniel Csata (Braşov) ; copil II (500+ 1090 m) — Mihaela Dascălu (Braşov)­ şi Marian Rădoi (Braşov) ; Junioare I (500 + 1500 m) — Daniela Iliescu (Piri­ești) ; Juniori I (500 +3000 m) — Zsolt Zakarias (Miercu­rea Ciuc) ; Junioare II (500+ 1600 m) — Judith Bögözi (Miercurea Cluc) ; Juniori I (500+1500 m) — Karol Lang (Cluj-Napoca) ; senioare (500+ 1500 m), Eva Szigheti (Miercu­rea Cluc) ; Beniori (500 +3000 m) — Tibor Kopacz (Miercurea duc). (V. PAȘCANU — co­­resp.). INSTITUTUL DE EDUCAŢIE FIZICA Şl SPORT ANUNŢĂ: Cursurile de pregătire pentru candidaţii la con­cursul de admitere din Iulie 1982 încep la 17 Ianuarie 1982 şi au loc In fiecare duminică, între orele 9—13, la sediul Institutului, din str. Maior Ene nr. 12. Se pot prezenta la aces­te cursuri elevi şi absol­venţi de liceu, cu recoman­darea conducerilor şcolilor sau cluburilor sportive la care activează ACTUALITATEA LA VOLEI • Activitatea voledbalistică este dominată In această săp­­tămină de cupele europene. Luni după-amiază a sosit In Capitală echipa masculină Real Madrid, participantă la „Cupa cupelor", pentru întâlnirea cu Steaua București. Meciul se va desfășura miercuri 6 ianuarie, în sala Floreasca. Începind de la ora 16,30. Tot miercuri, la sala Dinamo, ora 18,30, echipa campioană a României şi de­ţinătoarea „Ctupei campionilor europeni“ — Dinamo Bucu­reşti — va primi replica echi­pei olandeze Verbunt V.V. In Întrecerea feminină a aceleiaşi competiţii, Dinamo Bucureşti va Intîlni puternica echipă Uralocika Sverdlovsk, campi­oana Uniunii Sovietice. Cu a­­cordul cluburilor, partida va avea loc simbătă 9 ianuarie, de la ora 18, și sala Dinamo. • In ultimele zile ale anu­lui trecut, In sala Dinamo s-a desfăşurat un turneu interna­ţional feminin la care au par­­ticipat Dynamo Berlin, Dinamo Bucureşti, Calculatorul Bucu­reşti şi Lotul de Junioare. RE­ZULTATE TEHNICE : Dyna­mo — Calculatorul 3—0; Lotuil de junioare — Dinamo 3—2 ; Dynamo — Lot. jun. 3—1; Di­namo — Calculatorul 3—0 ; Dynamo — Dinamo 3—2; Cal­­cu­latoru­l — Lot, jum. 3—1. Pe primul loc in clasament, ne­învinsă, Dynamo Berlin, ur­mată de Dinamo, Lotul de ju­nioare şi Calculatorul Bucu­reşti. • Ieri după-amiază au pă­răsit Capitala loturile de ju­nioare şi de juniori ale Româ­niei care vor participa la tra­diţionalele turnee de la Sofia, între 6 şi 10 ianuarie. Au fă­cut deplasarea ■ Emilia Nedel­en, Daniela Drăghici, Eliza Ma­­rinescu, Ioana Liceanu, Danie­la Bordel, Mirela Popovici, Elena Negulescu, Carmen An­gliei, Georgeta Lungu, Iuliana Reccan, Cristine Zoppelt şi Simona Boldor, însoţite de an­trenorii Leonid Sorbală şi Mircea Popescu. Lotul de ju­niori, condus de antrenorii Ştefan Dumitrescu şi Dan Lă­­zărescu, cuprinde următorii jucători : Dorin Antonescu, Pompiliu Dascălu, Vasile Cion­­toş, Silviu Pralea, Cristian Pentelescu, Florin Popescu, Dan Teleagă, Dănuţ Pascu, Sorin Pop, Daniel Rădu­lescu, Mihai Szentenai şi Claudiu Piţigoi. REPREZENTATIVA JUDEŢULUI CLUJ CÂŞTIGĂTOARE A „CUPEI F.R. BOX“ tiva judeţului Cluj a devenit­­ cîştigătoarea competiţiei. Iată rezultatele, in ordinea­­ celor 12 categorii : Nicolae Postoacă (Clu­j) bp. Gheorghe I Tipu, Constantin Obreja (Bră- 1­11a) b.ab. 2 Petre Jiga, Mircea Doboş (Cluj) b.ab.2 Marin Ol­­I­teanu, Dorel Jianu (Cluj) b.p. I Adrian Siminiceanu, Vasile Ne- *­grea (Cluj) b.p. Marian Giur­ .­giuc, Ionel Lupu (Brăila) b.ab. I 3 Cornel Sulă, Tudorel Fîşie * (Brăila) b.b.p. 2 Bănuț Lugi­gan, Florian Vasile (Cluj) b.p. I Pani Petre, Gavrilă Ţentea­­ (Cluj) b.p. Dumitre Bîju, San­du Matei (Brăila) bab. 2 Nelu I Cri­şan, Argentin Niţă (Brăila) I b­ab.3 Silviu Galiş, Victor Le-­­­on­te (Brăila) b.p. Marius­­ Miclea. Deși partida finală s-a ln- I cheiat la egalitate, Invingătoa­­rea fiind desemnată pe cri­te- I riul virstei, actuala instigatoa- | re a „Cupei F.R. Box" are meritul de a fi avut In compo- ■ nenţa sa boxeri cu apreciabile­­ cunoştinţe tehnice, practicanţi * ai unui stil de luptă curat, plăcut. Dintre elevii antrenori- ! lor Vasile Mirza şi Petre Va- | nea s-au remarcat N. Poştea­­,că, M. Doboş, D. Jianu (com- 8 ponent al lotului), V. Negrea, B V. Florian și G. Ţentea. “ In sala Giuleşti s-au dispu­tat recent întrecerile turneului final al „Cupei F.R. Box", competiţie rezervată reprezen­tativelor judeţene de juniori. Pentru ultimul act s-au califi­cat formaţiile judeţelor Brăila, Cluj, Constanţa şi combinata Sibiu -­- Vîlcea. In semifinale s-au întîlnit echipele Brăila cu Constanţa şi Cluj cu Si­biu , Vîlcea. Reprezentati­vele judeţelor Brăila şi Cluj au obţinut victorii la acelaşi scor : 8—4. Dintre com­ponenţii echipelor învinse au produs o bună impresie ju­niorii Alim Iaia, Petre Drag­­nea şi Liviu Gălan (de la Constanţa), Marian Fînăţean, Marian Tănase şi Nicolae Bre­can (Sibiu­­+ Vîlcea). întîlnirea decisivă, dintre formaţiile judeţelor Brăila şi Cluj, a fost deosebit de dispu­tată şi echilibrată. In pri­mele partide, clujenii au luat un avantaj substanţial ca­re părea decisiv. Dar, la ca­tegoriile mari, elevii antreno­rilor Calistrat Cuţov şi Gheor­­ghe Baltă au obţinut victorii categorice, făctnd ca rezultatul să devină egal : 6—6. In aceas­tă situaţie s-a făcut apel la o prevedere a regulamentului pentru d­epartajarea echipelor finaliste : vîrsta participanţilor. Având în componența sa mai mulți juniori mici, reprezenta - LA I.M.M.R. CRAIOVA (Urmare din pag I) fizice, ca părţi componente ale formării unui om înaintat, să­nătos fizic şi intelectual, ne-au determinat să gindim mai mult asupra a ceea ce trebuie să fa­cem in viitor, ce trebuie să în­treprindem pentru ca, intr-ade­­văr, să asigurăm un caracter mai organizat competiţiilor, să atragem un mai mare număr de tineri, de oameni ai muncii, la practicarea activităţilor tu­ristice şi de agrement, să trans­formăm toate acestea în obiş­nuinţă“. In planul concret elaborat de consiliul asociaţiei, plan care a fost făcut şi după discuţii cu un mare număr de membri şi asociaţiei sportive, am găsit cîteva obiective de real interes, care cu siguranţă vor cunoaşte un frumos succes. Este vorba, mai intim, de amenajarea unei baze sportive complexe în apropierea întreprinderii („Ne bucurăm de sprijinul permanent al conducerii întreprinderii, mai ales al tovarăşului director Alexandru Dombi, vom pune umărul noi înşine, vom face ore de muncă patriotică şi­j cu siguranţă că terenurile de fot­bal şi handbal, ca şi popicăria, vor fi date in folosinţă cit mai curînd posibil în anul viitor“), care să faciliteze într-o mai mare măsură organizarea acti­vităţilor preferate de munci­tori. Experienţa acumulată In anii trecuţi­­„La sfîrşit de săp­­tămînă am­­făcut excursii la pădurea Bucovăţ sau In lunca Jiului cu participarea a peste 300 de angajaţi ai întreprinde­rii noastre, care au venit cu membri de familie, iar concur­surile de alergări în sac, mini­­fotbal, volei, orientare turistică şi jocurile distractive s-au bu­curat de mult succes“) I-a de­terminat pe organizatorii spor­tivi de la I.M.M.R. să acorde o atenţie şi mai mare activită­ţilor de turism, noutatea fiind acum aceea că se va începe cu copiii angajaţilor, pentru care sunt prevăzute concursuri de iniţiere la bazele de agrement din împrejurimile Craiovei. In preocupările asociaţiei sportive se va afla, de asemenea, acţi­unea de pregătire a unor noi instructori voluntari pe ramu­rile de sport cele mai îndră­gite în întreprindere, aceasta fiind apreciată ca o condiţie indispensabilă pentru atingerea obiectivului propus, acela de intensificare a activităţilor sportive de masă în beneficiul tineretului, al tuturor oamenilor muncii. In orice caz, se conturează ca o certitudine că lăcătuşii Mihai Alexandru, Petre Cojocaru, electricienii Gică Crăciun şi Marin Dîrmon, strungarii Elena Ceapă, Doina Ionescu, Gheor­­ghe Munteanu, ceilalţi angajaţi de la I.M.M.R. Craiova, ca şi membrii lor de familie, vor avea asigurată în 1982 o acti­vitate mai bogată in sporturile lor preferate — atletism, volei, tenis de masă sau popice —, că le vor fi create condiţii ca. In spiritul indicaţiilor condu­cerii de partid, activitatea spor­tivă de masă să cunoască un nou avint. LA ȘCOALA ASPRĂ A SMAGOVULUI (Urmare din pag. 1) Cu trei schituri de simplu me­daliate anul trecut cu aur in cele mai mari regate Interna­tionale, o privire In perspecti­vă nu poate fi decit optimistă. Multipla noastră campioană Sanda Tom­a va avea probabil, in 1982, aceleasi principale ad­versare de la campionatele mondiale din capitala Bavariei: Berryl Mitchell (Anglia) şi Iri­na Fetisova (U.R.S.S.). Con­fruntarea cea mare va fi in Elveţia, gazda viitoarelor cam­pionate mondiale. La München, englezoaica Berryl Mitchell a rămas în urma Sandei Tomna cu 112 sutimi de secundă- Diferen­ţă deloc uşor de recuperat in canotaj, in faţa unei campioa­ne totdeauna perfect orientată tactic, cu un talent de excep­ţie In arta grea a vislitului. La şcoala aspră a Snagovu­­lui munca şi modestia au fă­cut carieră. O carieră frumoa­să cu rezultate şi perspective frumoase. Pe pista de la Ober­­schleissheim toate cele şase e­­chipaje româneşti au fost pre­zente in finala mare a ediţiei möncheneze a CM., patru din­tre ele cucerind medalii (sim­pla, S Le., 4+1 stele , 1+1), iar două (2 visle şi 4+1 rame) locul 4. Un bilanţ strălucit, unic In istoria canotajului nostru fe­minin ! Un bilanţ la care „per­spectiva“ a mai adăugat — la C.M. de junioare de la Pan­­cearevo — Încă două medalii de aur (la simplu şi 2 visle) şi două de bronz (la 2 Lc­ şi 4+1 visle). In cartea de aur a canota­jului românesc, la fila rezer­vată anului 1981 vor figura, cu majuscule, numele multor per­formere. E generaţia „semicen­tenarului“ sărbătorit nu demult de F.R.C-Y., in frunte cu San­da Toma, neînvinsă de cind a urcat intr-o barcă de simplu, urmată de o Întreagă pleiadă de talentate şi valoroase ca­notoare : Olga Bularda, Valeria Roşea, Sofia Banovici, Aneta Mihály, Ecaterina Oancia (4+1 visle), Elena­­ Horvat, Rodiea Puşcatu (2 f.c.), Rodiea Frîntu, Florica Bucur, Luminiţa Furci­­li, Marţea Ţăran, Olguţa Ono­­frei, Maria Ana Naghiu, Ma­riana Zaharia, Elena Bondar, Elena Radu (8+1) — toate me­daliate cu bronz la ultima edi­ţie a campionatelor mondiale. Adriana Chelariu — prima noastră campioană mondială de junioare la simplu — va figu­re, desigur, pe fila „perspecti­vei", alături de alte două me­daliate cu aur la C.M. din Bul­garia, Camelia Diaconescu şi Anişoara Sorohan (2 visle), de Ecaterina Tudorică şi Titiana Iftime (medalie de bronz la 2 f.c.), de foarte tinerele Violeta Oprea, Năstaca Iurela, Elisabe­­ta Oleniuc, Aurora Darko, Cris­tina Dinu (medaliate, de aseme­nea, cu bronz la 4+1 visle). E munca, e măiestria susţinută de o mare ambiţie şi de mult e­­fort a sportivelor. E dragostea,­ e competenţa unui neobosit co­lectiv obştesc al federaţiei de resort. E pasiunea, probitatea şi profesionalitatea antrenorilor emeriţi Victor Mociani, Maria Drăghici, Ion Boicu, Gheorghe Gheorghiu. Ul­tima ediţie a C.M. a fost dominată cu autoritate de ca­notoarele din Uniunea Sovieti­că (victorii în patru din cele şase probe disputate). Schifis­­tele din R-­D. Germană au ce­dat iniți­etatea din ’80 pe Krî­­latskoe, ocupind locul doi, iar echipajele româneşti şi-au menţinut poziţia a treia, deta­­şîndu-se — prin punctaj — de resu­d plutonului. In perspecti­va sezonului nautic care ur­mează, avem temei să credem că st­­i­ful românesc iși va con­tinua frumoasa ascensiune, in­­dicind tot mai sus prestigiul mortiv al Româtniei socialiste. ■ CAMPIONATUL I FEMININ SE HANDBAL | (Urmare din pag l) -cadenta, oedind surprinzător in | prima rundă in fata proaspetei promovate C.S.M. Sibiu. In ■ schimb, mult mai, „activă“ in | această aprigă dispută se ara- * tă, chiar de la Început. TEROM­­ Iași, unde munca din ultima­­ perioadă de timp a antrenorului I Ion Haraga începe să dea roa­de. Este drept, la Rulmentul,­­ antrenorul Remus Drăgănescu­­ optează pentru o serioasă Înti­nerire a lotului. In­formaţia de­­ bază apărînd cîteva jucătoare , cu certe perspective (Oacă,­­ Neică, Tache, Chiri­lă etc.), ceea ce determină, desigur, aceşti­a primi „paşi“ ezitanţi în cam-­­ pionat. Surprinzător, dar de data a- | ceasta neplăcut, startul slab al­­ unei formaţii care nu cu mult­­ timp in urmă conta printre ce­­a le mai bune din ţara noastră .­­ Constructorul Baia Mare- Este d in afara oricărei îndoieli faptul că timp pentru redresare mai ■ este. Totuşi, era greu de cre-­­ zut că vom ajunge să vedem această echipă pe ultimul loc!­.. . In sfîrşit, o ultimă observaţie: „ pe primele două locuri in cla- * samentul eficacităţii se află o „ extremă (Zoranca Stefanovici — 1 25 de goluri) şi un „pivot“ (Va- B­­entu­ia Turbata — 24 de go­luri) , unde sunt interni, marii­­ realizatori ? I L STINTA BC. litt S»-33 6 8 2. „U* Timisoara * 2 0 0 60-48 6 „ S. TEROM Iasi 2 2 0 0 n-44 6­­ «- Progresul Buc. 2 1 1 0 40-35 5­­ 5. Rulmentul Bv. 1 1 0 1 43-39 4 * «. Muresul Tg. M. 2 1 0 1 43-42 4 1 1. C.S.M. Sibiu 2 1 0 1 42-43 4 g *- Hidrotehnica C-ta 2 1 0 1 44-48 4 g *- Confecția Buc. 2 0 1 1 39-44 3 * 10. Textila Buhuși 2 0 0 2 39-49 2­­11. „TJ“ Cluj-Napoca 2 0 0 2 41-52 2 1 12. Constr. B. Mare 2 0 0 2 26-5­­2 1 PROCURAŢI »IN VREME BILETE PENTRU tragerea extraordinară PRONOEXPRES A NOULUI AN 13 extrageri cu un total de 72 numere I ORION­E JOACA POATE CISTIGA : • autoturisme „Dacia 1300* și „Skoda 120­0* • mari sume de bani, variabile și fixe • excursii în U.R.S.S. sau R.P. Bulgaria BILETELE DE 25 LEI PARTICIPA LA TOATE EXTRAGERILE ! încercaţi şi dv. sâ vă număraţi printre marii clştigatori ai noului an ! Despre probleme încă nerezolvate ale campionatului (V) PREA MULŢI JUCĂTORI AU TRECUT... PE „GALBEN“ ŞI PE„ROŞU“ • Suspendări de la o etapă la... un an! După ce a cucerit de două ori consecutiv titlul de campi­oană a ţării d­in aceste per­formanţe adăugindu-se şi ciş­­tigarea ultimei ediţii a „Cupei României" —, iată că reduta­bila formaţie craioveană Uni­versitatea a terminat pe pri­mul loc şi turul actualului campionat. In mod neaşteptat, insă, Universitatea Craiova n-a reuşit să obţină nici măcar un singur punct în ultimele două meciuri, astfel că nu s-a putut distanţa de Dinamo, mulţu­­mindu-se (e un fel de a vorbi !) doar cu avantajul go­laverajului, care poate să con­teze, dar poate să nu aibă im­portanţă în condiţiile dispută­rii partidei retur cu Dinamo, la Bucureşti. In această situa­ţie, oricum incomodă, Univer­sitatea Craiova a ajuns şi din cauza faptului că în ultimele două meciuri, cu Progresul­ Vulcan şi Steaua, craiovenii au avut cite un jucător elimi­nat de pe teren pentru acte de indisciplină (Donose şi, respectiv, Tilihoi). Urmările stării de Indisciplină puteau fi şi mai neplăcute, ţinînd seama de faptul că și im me­ciul cu Dinamo, Universitatea Craiova a evoluat în inferio­ritate numerică, avindu-l pe Beldeanu eliminat din joc. Sau ce se poate spune despre F.C.M. Braşov, care va juca UN AN fără portarul Clipa, suspendat pe această lun­gă perioadă pentru o faptă re­probabilă (l-a lovit pe preşe­dintele echipei F.C. Constanţa ?) Coechipierul său Benta i-a urmat exemplul, lovindu-l pe antrenorul C. Mareş, fiind şi el suspendat. Am făcut această introduce­re şi am pornit de la particu­lar pentru a ajunge la gene­ral şi de a arăta că prin ac­tele lor de indisciplină, mai grave sau mai puţin greve, sancţionate cu cartonaşe galbe­ne şi roşii şi apoi cu etape de suspendare, jucătorii respectivi aduc prejudicii propriilor lor echipe, fără a mai vorbi de deteriorarea spectacolului spor­tiv, de crearea unui climat ne­favorabil în teren şi in tribu­ne. Pentru a nu mai spune că PROGRESUL, PERFORMANŢE­LE DE VALOARE sunt legate strins de FACTORUL DISCI­PLINAR, prezent în pregătirea echipei, in evoluţia ei pe te­ren, în toate acţiunile el Dar iată cum se prezintă disciplina unor echipe şi jucă­tori, în prima parte a cam­pionatului Diviziei „A". Ne vom opri Intii asupra cazurilor care au condus la e­­liminarea din joc a unor fot­balişti pentru loviri, proteste repetate, joc brutal sau insulte aduse arbitrilor. 17 jucători au văzut cartonaşul roşu. Cu alte cuvinte, In medie, un jucător la fiecare etapă. Numărul car­tonaşelor roşii a ajuns chiar la 20, 3 jucători — Andono (Corvinul), Manea (Politehnica Timişoara) şi Iorgulescu (Spor­tul studenţesc) fiind de două ori eliminaţi de pe teren la meciurile acestui tur ! Dar, să vedem cum ar arăta un clasament al echipelor cu jucători care au primit carto­naşe roşii. In frunte se află Sportul studenţesc — cu 5 cartonaşe, urmată de Universi­tatea Craiova (3), Politehnica Timişoara, „U“ Cluj-Napoca şi Corvinul (cite 2). Alte şase e­­chipe — F.C. Olt, A.S.A. Tg. Mureş, S.C. Bacău, C.S. Tîrgo­­vişte, F.C. Argeş şi Progresul­ Vulcan au avut câte o elimi­nare. CARTONAŞELE GALBENE au atins cifra de 249, ceea ce reprezintă o medie de aproape 15 cartonaşe pe etapă. La a­­cest capitol, întîlnim două ex­treme : o etapă cu 5 cartonaşe (a 4-a) şi alta cu 25 cartonaşe (a 16-a). Progresul- Vulcan şi F.C. Argeş conduc în acest „clasament", cu cite 20 de car­tonaşe, ceea ce exprimă ner­vozitatea jucătorilor acestor două formaţii, care a contri­buit şi ea, fără doar şi poate, la poziţia periferică pe care au ocupat-o la sfîrşitul turului. O altă evidenţă ne arată că din cei 375 de jucători care au întrat pe teren în această perioadă, 152 s-au întors la vestiare cu cartonaşe galbene. Nu este întâmplător faptul că nu în „clasamentul Individual“ primele locuri sunt ocupate de jucători ai echipelor F.C. Ar­geş şi Progresul­ Vulcan, adică de Bărbulescu (cu 6 cartonaşe, din cauza cărora a primit­ 6 etape de suspendare, sancţiu­nile fiind progresive) şi L A­­lexandru (Progresul­ Vulcan) cu­­ cartonaşe. Şi nu se poate a­­firma că arbitrii au fost prea severi atit cu cartonaşele roşii, cît şi cu cele galbene. Dim­potrivă... In 10 cazuri, jucătorii nu au ţinut seama de avertismentul primit prin cartonaşul galben şi au continuat să încalce re­gulamentul, ceea ce a dus la schimbarea culorii cartonaşelor din galben un roşu. Manea şi Andorne au fost chiar de două ori in această situaţie, iar M. Sandu, Iorgulescu, Boloni, An­­tohi, Eduard şi Donose, cite o dată. Dar, cum se ştie, mai există o faţă a urmărilor actelor de Indisciplină, pe care ne-o pre­zintă numărul de etape de suspendare dictate de Comisia de disciplină, împotriva jucăto­rilor eliminaţi . 20. Cu toată aprecierea pe care o avem pentru munca acestui organism al F.R.F., trebuie să arătăm că uneori a privit cu un ochi mai blind abaterile jucătorilor din Divizia „A“. Alte 71 de etape de suspen­dare au fost urmarea acumu­lării de cartonaşe galbene, care atrag după sine suspen­dări automate : o etapă la primele două cartonaşe, două etape la următoarele două, 3 etape pentru alte două carto­naşe şi aşa mai departe. Ca întotdeauna, lupta pentru puncte va fi şi mai dârză în retur, atit în fruntea clasa­mentului, cât şi în zona retro­gradării. Punind în faţa jucă­torilor datele de mai sus, spe­răm să-i chemăm la o reflec­ţie mai profundă, atit pe el, cît şi pe antrenorii sau condu­cătorii de secţii şi cluburi. Şi poate că bilanţul primăverii fotbalistice, în ciu­da intensifi­cării luptei sportive, va fi mai bun decit cel din toamnă. In folosul FOTBALULUI, al jucă­torilor şi al echipelor care iau parte la campionatul Diviziei „A". Jack BERARIU Adrian VASILESCU ŞTIRI... ŞTIRI.» © COMISIA DE COMPETIŢII ŞI DISCIPLINA A F.R.F. ne Infor­mează că Jocul Viitorului Gheor­­gheni — Politehnica Iaşi, din ca­drul etapei a XI-a a Diviziei „B“, seria I, a fost omologat cu 3-0 pentru echipa ieşeană, deoarece Viitorul a folosit un jucător in stare de suspendare pentru acu­mularea a două cartonaşe gal­bene. Reamintim că scorul de pe te­ren a fost 0—9. In urma acestei decizii, Politehnica Iaşi totalizea­ză acum 27 de puncte, iar Vi­itorul Gheorgheni 13 puncte — poziţiile lor in clasamentul turu­lui fiind neschimbate. © TURNEUL LOTULUI REPRE­ZENTATIV DE JUNIORI ÎN IS­RAEL. După cum se ştie, lotul reprezentativ de juniori al ţării noastre a participat, între 27 şi 31 decembrie 1981, la un turneu in Israel, la care au mai fost pre­zente selecţionatele similare ale Portugaliei, Elveţiei, Suediei şi Israelului. Echipa ţării noastre a susţinut patru meciuri, încheiate cu ur­mătoarele rezultate: 1—2 cu Por­tugalia, 1—1 cu Elveţia şi Suedia şi 2—5 cu Israel. Astăzi, la sediul F. R. F. TRAGEREA IA SORII A OPTIMILOR „CUPEI ROMÂNIEI“ a rămas în cursă 10 divizionare JI“, 5 divizionare „B‘‘ şi o divizionară „! După cum am mai anunţat, sezonul competîţional va debuta la 21 februarie, cînd se vor disputa optimile „Cupei Româ­niei“, competiţie care se des­făşoară sub egida „Daciadei“. Astăzi, la sediul F­R.F., in prezenţa delegaţilor celor 16 e­­chipe rămase in cursă, va a­­vea loc tragerea la sorţi a ce­lor 8 meciuri din această fază a popularei competiţii. In urnă vor fi introduse numele ur­mătoarelor echipe : F.C. Cons­tanţa, F.C. Argeş, Gloria Bu­zău, Gloria Bistriţa, Steaua, Minerul Certej, Chimia Rm. Vîlcea, Dinamo, „U“ Cluj-Na­poca, Carpaţi Mîrşa, Rapid Bucureşti, Universitatea Craio­va, Corvinul Hunedoara, C.S. Tîrgovişte, F.C.M. Braşov şi F.C. Baia Mare. Din această listă se desprin­de numele formaţiei Minerul Certej, performera „16“-imilor, ea eliminînd o divizionară „A“, Jiul. Meritorie este şi promo­varea in faza optimilor si a 5 divizionare ,„B“ : Gloria Buzău, Gloria Bistriţa, Rapid Bucu­reşti, Carpaţi Mîrşa MAG, Baia Mare­ Reamintim că regulamentul prevede că din această fază a competiţiei, meciurile se vor desfăşura pe terenuri neutre, stabilite de comun acord de e­­chipele respective. In caz de egalitate, după 90 de minute, vor urma două reprize de pre­lungiri a cite 15 minute, iar dacă egalitatea se menţine, pentru departajare se vor exe­cuta serii de lovituri de la 11 m. ADrilNISTRam Dr STAT LOTO PRONOSPORT INTORNEAZA NOI POSIBILITĂŢI DE MARI SUCCESE ! Agenţiile Loto-Pronosport continuă in aceste zile vinza­­rea biletelor pentru tradiţio­nala tragere extraordinară Pronoexpres a Noului An, care va avea loc duminică 10 ianuarie 1982. Ca şi la trage­rea similară de anul trecut — cînd s-au atribuit circa 128.000 de ciştiguri In autoturisme, bani şi excursii peste hotare — vor fi efectuate 13 extrageri in patru faze, cu un total de 72 de numere. Participanţilor li se oferă posibilităţi multiple de a obţine autoturisme „Da­cia 1300“ şi Skoda 120­0“, mari sume de bani variabile şi fixe şi excursii în U.R.S.S. sau R. P. Bulgaria. Cele mai avan­tajoase sunt biletele de 25 de lei varianta,­­care au drept de câştiguri la toate extragerile. Se poate juca pe variante sim­ple, variante combinate sau combinaţii „cap de pod“, achi­tate sută la sută sau In cotă de 25 la sută. Oferiţi ţi celor dragi, in dar, bilete la a­­c­eastă tragere deosebit de a­­vantajoasă ! Pentru a evita aglomeraţia din ultimele zile de vlnzare a biletelor, jucaţi din timp numerele preferate I „MESERIA DE ANTRENOR CERE PRICEPERE, HĂRNICIE, PASIUNE ŞI PERSONALITATE“ Interviu cu Dumitru Nicolae-Nicuşor — Dumitru Nicolae — Nicuşor serveşte de peste trei decenii clubul Dinamo, mai Intii ca jucător care a contribuit prin­tre primii la înscrierea echi­pei de fotbal în elita divizio­nară „A“, şi apoi ca antrenor (calitate dublată şi de cea de absolvent I.E.F.S.) care a ştiut, cu ponderea, calmul şi seriozi­tatea care-l caracterizează, să-şi aducă elevii la numitorul comun al performanţei (titlul de campioană naţională). Şi iatâ-l pe antrenorul Nicuşor, din nou după cinci ani, in conducerea tehnică a echipei Dinamo, un pivot recunoscut — credem noi — al echilibru­lui, condiţie primordială în lupta pentru titlu, acolo unde fotbaliştii din Şos. Ştefan cel Mare se află din nou angajaţi in acest campionat. — Revenind la prima echipă a clubului dinamovist în actua­la ediţie, cum o puteţi compa­ra cu cea pe care aţi condus-o spre victoria finală in ediţia 1974—1975 ? — Atunci aveam o echipă mai omogenă, diferenţa dintre jucătorii lotului nostru nu era atit de mare ca acum. — Să deducem de aici că această diferenţă este un de­zavantaj faţă de Universitatea Craiova In lupta pentru titlu ? — Realitatea aceasta este şi trebuie privită în faţă. Dar nu cu mîinile încrucişate. Să nu uităm că şi noi deţinem cîteva argumente solide in disputa cu actualul lider, prin­tre care acela că formaţia din Bănie va susţine in retur 9 partide In deplasare, inclusiv cel cu Dinamo, pe stadionul nostru ! — Cit sînteţi, de mulţumit de evoluţia echipei Dinamo in prima parte a campionatului ? Dar de „episodul“ LF.K. Gö­teborg ce spuneţi ? — Vedeţi dv„ mulţumirea este o armă­ cu două tăişuri. Iată, la meciurile cu echipa suedeză mă tot gîndesc de a­­tunci şi nu-mi iese din cap declaraţia antrenorului Erik­sson, apărută imediat după prima manşă, de la Göteborg, în presa de acolo, cum că e­­chipa sa nu mai are decit şanse minime de calificare. S-o fi spus-o sincer, sau doar pentru liniştea adversarului . Acum cred că a jucat o carte tare, psihologic aleasă, şi noi n-am ştiut, la momentul opor­tun, s-o contracarăm... Am greşit, deci, s-o recunoaştem. Ceea ce nu înseamnă, însă, că trebuie acum doar să tunăm şi să fulgerăm, aşa că — intor­­cîndu-mă la campionat — pot să spun că, in afara meciurilor cu „U“ Cluj-Napoca şi Chi­mia Rm. Vîlcea, echipa a evo­luat bine, susţinîndu-şi şansa cu multă con­vingere şi bune mijloace fotba­listice. — Aveţi o părere bună despre colegii dv. de breaslă ? — Despre unii foarte bună, despre alţii mai puţin. După mine, singurul criteriu care ii departajează este MĂSURĂ IN CARE SE BAZEAZA, ÎN PRI­MUL RIND, PE PRICE­PEREA $I MUNCA LOR SI NU PE SPRIJINUL SI RELA­ŢIILE CONDUCĂTORILOR CLUBURILOR. Multi spun : „Cutare a fost mare jucător, cunoaşte bine mentalitatea fot­baliştilor, este deci bun de an­trenor, uitînd însă că aceasta nu e totul, ba uneori este chiar o piedică, NU TOŢI FOŞTII MARI JUCĂTORI REUŞIND SA SE DEBARASEZE DE MENTALITATEA MĂRUN­TA, ADESEA EGOISTA, A JUCĂTORULUI, parcurgînd şi treptele devenirii ca antrenor. Pentru că sint cîteva trepte de urcat ! Şi mai e ceva : avem la această oră o „inflaţie“ de antrenori, deveniţi prea re­pede meseriaşi, fără a poseda uneltele de bază şi care, ime­diat, încep să se lamenteze că n-au echipe divizionare pe mină. — Cred că a­­ţi dreptate în general, dar aducînd discuţia la particular, nu se resimte, oare, la nivelul divizionar „A“ şi „B“, necesitatea întineririi eşalonului tehnicienilor ? — Nevoia care se resimte in fotbalul nostru de performan­tă, cred eu, este aceea a it­a­­cii pasionate, responsabile şi in cunoştinţă de cauză, or aceste atribute nu tin de vîrstă. — Care credeţi că este rela­ţia optimă între conducător de club şi antrenor ? — Nu-mi prea place să teo­retizez, aşa că am să vă răs­pund pornind de la un caz concret : actualul vicepreşedin­te al clubului nostru Vasile Anghel, care răspunde de ac­tivitatea fotbalistică, mi-a fost cu ani în urmă şi coechipier ,şi elev. Şi atunci, insă, şi a­­cum, am păstrat aceleaşi rela­ţii, de preţuire reciprocă, dar şi de distanţă firească, fără familiarisme sau insulte. Nu ne-am permis, nici unul din­tre noi, să încălcăm in vreun fel LIMITELE RESPECTULUI ŞI ALE ATRIBUŢIILOR EXACTE pe care le-am avut — sau ce avem — la un mo­ment dat, în cadrul clubului. Dar acest răspuns cred că se referă, de fapt, nu numai­ la relaţia conducător-antrenor, ci şi la cea a jucătorului cu cei­lalţi doi factori. Paul SLAVESCU CE SE ASCUNDE IN SPATELE UNEI SUSPENDĂRI ? Ce satisfacţie mai mare poate cunoaşte un tînăr ju­cător decit aceea de a fi selecţionat într-un lot re­prezentativ, de a îmbrăca tricoul tricolor ?■ Şi, totuşi, vă prezentăm un caz — sin­gular, ce-i drept — al ju­niorului Radu Toma, selec­ţionat In vara lui 1981 in lotul naţional de juniori, cu care a şi participat, dealtfel, la „Turneul Prietenia“, din Cehoslovacia şi care, ulte­rior, n-a mai răspuns la in­sistenţele federaţiei de spe­cialitate, de a reveni la clu­bul Luceafărul, acolo unde „speranţele" fotbalului nos­tru au asigurată o pregăti­re complexă, atît sportivă cît şi şcolară. Legitimat, initial, la divi­zionara „A“ CS. Tîrgovişte, el a fost probabil, influen­ţat în acest sens şi de con­ducerea clubului, ca şi de antrenorul Eugen Popescu, cel care s-a ocupat de pre­gătirea lui Toma in cadrul echipei de juniori a clubului tîrgoviştean. Pentru atitudi­nea sa, incompatibilă cu as­piraţiile unui tînăr fotbalist, Radu Toma a fost suspendat pe termen nelimitat de co­misia de disciplină a F.R.F. Clubul tîrgoviştean a igno­rat insă această măsură, fo­­losindu-l pe Radu Toma la două jocuri oficiale în ca­drul echipei de speranţe, meciuri pe care, firesc, C.S. Tîrgovişte le-a pierdut cu 0—3 la „masa verde“. Oare ce fel de muncă e­­ducativă duce clubul tîrgo­­viştean cu jucătorii, şi mai ales cu tinerii aflaţi în for­mare, din moment ce în­curajează un astfel de act de indisciplină, dind, cum se spune, „apă la moară“ mof­turilor de vedetă ale unui junior, care trebuie îndru­mat d­in primul rind sub as­pect moral ? Rămas în afara activităţii competiţionale, Radu Toma şi-a dat seama că a greşit grav. Zilele trecute s-a pre­zentat, împreună cu tatăl său, la sediul F.R.F. cerînd clementă, promitînd solemn că va reveni in cadrul clu­bului Luceafărul unde do­reste să-şi desfăşoare in continuare activitatea. Lacri­mile­ care i se prelingeau pe obraji, cuvintele gîtuite, spuse cu capul plecat, au dovedit — credem — că Ra­du Toma iubeşte fotbalul, că suspendarea i-a fost o lec­ţie aspră, îl aşteptăm pe Radu To­ma din nou pe gazon. Sun­tem­ convinşi că atît el, cit şi conducerea clubului tirgo­­viştean au tras învăţămin­tele ce se cuvin, pentru ca tinerele talente să-şi poată desfăşura pregătirea in fo­losul fotbalului românesc, dincolo de interesele în­guste de club. Gheorghe NERTEA

Next