Sportul, februarie 1982 (Anul 38, nr. 10002-10024)

1982-02-02 / nr. 10002

Întrecerile schiorilor. IN PUNĂ ACTUALITATE ! Schiorii şî «chioarele ca află în pUn sezon competiţional. Şi la curen! săptăminii trecute. In eiuda sărăciei de zăpadă, au avut loc numeroase întreceri,­­ care au fost prezenţi sute de ?P0j'" «vi Ei şi-au disputat cu o ardoare deosebită primele locuri ale clasamentelor, Incîntind numeroşii spectatori prezenţi pe mar­­■tnea piriii lor. * * „ALPINII" LA „CUPA A.S.A. BRAŞOV" SINAIA (prin telefon). In Bu­­cegi, pe o vreme frumoasă şi cu zăpada destul de bună, s-au disputat ultimele curse din cadrul „Cupei A.S.A. Braşov“. Slalomul special, marcat pe o portie difi­­cila pe sub telecabina de la „Cota 2000“, a fost spectaculos. A câștigat Zsolt Balazs (A.S.A.) dupa o luptâ pasionantă cu di­­namovistul Vili Podaru. La fete, o învingătoare scontată : Daniela Uncrop. In ultima zi a avut loc slalomul uriaș pentru senioare, junioare şi juniori. Rezultate teh­­nice. slalom special seniori : 1. Z. Balazs (A.S.A.) 1:33,73, I. V. Podaru (Din.) 1:34,01, 3. D. Fră­­tiu (Din.) 1:38,24, 4. C. Porţile (Din.) 1:36,77, S. C. Adorjan (A.S.A.) 1:36,1­0, 6. N. Barbu (Din.) 1:36,31 ; senioare : 1. Da­niela Uncrop (C.S.U. Pit.) 1 :45,33. S. Suzana Nagy (C.S.S. Miercu­rea Ciuc) 1:47,67, 3. Erica Co­arescu to­. Ei­sa­beta Stroe (I.E J .S.) 1:52,33, 5. Cella Peters (Voința Miercurea Ciuc) 1:53,26, 6. Elke Heitz (Bra­­sovia) 1:54,96 ; Junioare : 1. An­­dra Albert (C£.s. Sinaia) 2:04,91, 2. Mihaela Fera (CJ S.S. Sibiu) 2:14,73, 3. Maria Toma (C.S.Ş. Predeal) 2:16,51 ; Juniori : 1. Em. Focşeneanu (A.S.A.) 1:42,70, 2. O. Fr­im (Braşovia) 1:43,69, 3. E. Fulea (Braşovia) 1:44,82 ; slalom uriaş senioare : 1. Carmen Coz­­ma (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) 2­40,34, 2. Liliana Ichim (C.S.S. V. Domoi) 2:44,65, 3. Elisabeta Stroe 2:47,43, 3. Erica Codrescu 2:48,32, 6. Suzana Nagy 3:48,76, 6. Nelida Velciov (C.S.U. Pitești) 2:50,52 ; Junioare : 1. Mihaela Fe­ra 3:05,82, 2. Cristina Radu (Din.) 3 -îs 29, 3. Andra Albert 3:15,71 ; Juniori : 1. D. Ghiţoc 2:50,60, 2. N. Parate 2:S3,S3. 3. V. Constan­tin (toţi de la Dinam©) 2:53,72). (Vasile FELDMAN, coresp.). JUNIORII S-AU ÎNTRECUT LA PREDEAL Timp de patru zile, pe pârtia amenajată sub telefericul din Predeal, s-a desfăşurat „Cupa C.S.Ş. Predeal“ la schi alpin. La întrecere au participat peste 160 de tinere speranţe din majorita­tea secţiilor din ţară. Organizato­rii au depus eforturi pentru a­­menajarea dificilului traseu, de­oarece zăpada puţină şi Îngheţa­tă a făcut ca tinerii sportivi să se întrebuinţeze serios pentru a termina cursele, disputate pe o portie dificilă chiar pentru schi­ori reputaţi. Cu toate acestea, Comisia orăşenească de schi. Îm­preună cu profesorii Titus Toma şi Liviu Predelean, au asigurat tuturor participanţilor condiţii bune de concurs. In programul competiţiei au fi­gurat curse de slalom special şi slalom uriaş, printre participanţi afiindu-se o serie de schiori Ju­niori remarcaţi in Întrecerile an­terioare. Iată-i pe primii clasaţi: slalom special, fete : 1. Judith Görög (Baia Mare), 2. Andra Al­bert (Sinaia), 3. Ana Moldovean (Satu Mare) , băieţi : 1. Viorel Constantin (Din.), 2. Zoltán Szí­nia­ (Baia Mare), 3. Peter Kris­tály (Miercurea Ciuc) ; slalom uriaş, fete : 1. Helga Heitz (Bra­­şovia), 2. Bärbel Henning (Sibiu), 3. Reea Fabian (Baia Mare) ; băieţi : 1. Viorel Constantin, 2. Aurel Foiciuc (Din.), 3. Florian Filip (Petroşani). DE LA F.R.S.R. Din cauza lipsei de zăpadă. Federaţia română de schi-biatlon a modificat locul de desfăşurare a unor competiţii, după cum urmează : campionatul naţional de fond seniori se va desfăşura în zilele de 4—5 februarie la Predeal în loc de Poiana Braşov; concursul republican al copiilor I la fond va avea loc tot la Pre- I­deal la 13 şi 14 februarie şi nu I la Păltiniş — Sibiu, cum se sta- I bilise iniţial. 1 STEAUA (m) ŞI „U“ CLUJ-NAPOCA (f), NEÎNVINSE DIN FRUNTEA CLASAMENTELOR LA BASCHET Măndica Ciubăncan (simbătă, cea mai eficace jucătoare a echipei Olimpia) va înscrie un nou coş in meciul cu Politeh­nica . Hona Chvatal a inter­venit, dar puţin prea tirziu Foto : Dragoş NEAGU După meciurile etapei a patra a turului secund al campionate­ ,­lor naţionale de baschet, situaţia în clasamentele întrecerilor ma­sculină şi feminină a rămas ne­schimbată faţă de etapa prece­dentă. Steaua şi Universitatea Cluj-Napoca se menţin (detaşat şi neînvinse) în fruntea clasa­mentului, iar în zona retrogradă­rii, cele două formaţii Carpaţi (Bucureşti, la băieţi ; Sf. Gheor­ghe, la fete) sunt cele mai ame­ninţate, deşi sîmbâtâ şi dumini­că au obţinut cîte o victorie. Cla­samentele la zi : MASCULIN, GRUPA 1-6 I. STEAUA 19 19 0 1909:1253 58 3. Dinamo Buc. 19 16 3 1731:1235 35 3. C.S.U. Bv. 19 11 8 1453:1502 30 4. Rapid Buc. 19 10 9 1397:1391 29 5. IMUAS B. M. 19 7 12 1286:1613 24 A­ICED Buc. 19 7 12 1445:1624 26 GRUPA 7-12 7. Fond C-ța 19 10 9 1521:1531 29 1. „U“ Cr.­N. 19 9 10 1432:1449 28 9. Urbis Buc. 19 8 11 1455:1576 27 10. Dinamo Or. 19 0 11 1410:1462 27 11. C.S.U. Sibiu 19 7 12 1408:1584 26 12. Carpați Buc. 19 2 17 1361:1664 21 FEMININ, GRUPA 1­6 1. „U“ Cl.­N. 19 19 0 1652:1090 38 2. Poli. Buc. 19 15 4 1­438:1170 34 3. Olimpia Buc. 19 13 6 1129:1164 32 4. Voința Buc. 19 13 6 1390:1086 32 5. Univ. Tim. 19 6 13 1176:1296 25 6. Comerțul Tg. M. 19 6 15 1190:1433 25 GRUPA 7-12 7. Progresul 19 10 9 1205:1189 29 0. Cr­ful Or. 19 9 10 1417:1170 28 9. Voința Br. 19 9 10 1157:1303 28 10. C.S.U. Pr. 19 8 11 1254:1333 27 11. Mobila S.M. 19 5 14 1105:1307 24 12. Carpați Sf. Gh. 19 1 19 1008:1580 20 ACTUALITATEA ÎN POPICE • Componenţii loturilor naţio­nale de popice care se pregătesc pentru campionatele mondiale *82 (in luna iunie — In Ceho­slovacia) au fost supuşi unor teste (probe si norme tehnice de control) pe care le-au trecut cu bine, evidenţiindu-se Ana Pe­­trescu, Elena Ani­reescu, Elena Pană, respectiv Alexandru Căti­­neanu, Iosif Tismănar şi Vasta Donos. Jucătorii vizaţi pentru C.M. continuă acum antrenamen­tele la echipele lor, care se pre­gătesc pentru reluarea campio­natului Diviziei „A“.­­ Noul sezon va debuta, ca de obicei, cu disputarea primei eta­pe a „Cupei Federaţiei române de popice“, competiţie Individu­ală rezervată sportivilor din lo­turile naţionale de seniori şi ju­cătorilor fruntaşi din echipele di­vizionare. Etapa inaugurală este programată pentru ziua de 11 fe­bruarie, pe arena Voinţa din Capitală.­­ In ziua de 6 februarie va a­­vea loc pe arena Voinţa din Bucureşti trecerea normelor de control pentru jucătorii formaţi­ilor divizionare restanţieri din toamnă (aproximativ 50 de fete si băieţi). 1 . Returul campionatului Divi­ziei „A“ incepe in ziua de 20 februarie cu meciurile echipelor feminine, şi la 21 februarie cu partidele formaţiilor masculine (care joacă pe arene cu patru piste).­­ Jucătorul Iuliu Bice, fost component al reprezentativei na­tionale, campioană mondială In 1980, a fost suspendat vara trecu­tă din activitatea competitională pînă la 1 ianuarie 1982, pentru diverse abateri de la sportivitate de către clubul său Electro­mureş Tg. Mureş (sancţiune ratificată de F­ K.P. şi, evident, completată cu scoaterea din lotul naţional). Dupâ cite sintem informaţi, L­aice nu va juca In noul sezon, Electromureş nu-l mai vrea în e­­chipă, dar nici nu-i dă dezlega­rea pentru a se putea transfera la vreo altă formaţie ! Situaţia acestui jucător dificil prin com­portament, dar valoros din punct de vedere tehnic (a fost unul dintre cei mai buni din echipa naţională la C.M. 1 80 şi a cişti­­gat medalia de argint la perechi. Împreună cu I. Tismănar) tre­buie rezolvată intr-un fel sau al­tul, pentru ca el să nu rămlnâ pe tușă ... I­­TJR.L „EXERCIŢIUL FIZIC-CEL MAI EFICACE ŞI MAI IEFTIN MIJLOC TERAPEUTIC!“ Dialog cu dr. N­colae Ionescu, directorul spitalului studenţesc din l­ucureşti — Tovarăşe doctor Nîcolai I Ionescu, sunteţi apreciat ca ur I fervent pledant pentru exerci- I ţiul fizic printre studenţi, ur I ce ? „ — Foarte simplu de răspuns. I pentru că exerciţiul fizic, miş­carea in genere constituie intr-I locul terapeutic cel mai eficace I şi in acelaşi timp cel mai lef- I tin; nu costă nici un ban ! — Prin urmare, la indemina I oricui I — Afa este ! lată şi motivul I care fundamentează pledoaria I mea de peste două decenii I pentru exerciţiu fizic, pentru I înţelegerea rostului, sensului a- I cestuia, pentru sănătate. Dar, I ţin să fac precizarea : exerci­ţiul fizic trebuie practicat me-I todic, adică ordonat, sistema­tic, zilnic, pentru a fi eficient. — De cînd vă aflaţi la con­ducerea Spitalului studenţesc din Bucureşti, iată, pledoaria dv. a avut roade bogate. Fi­indcă cercetind fişele de evi­denţă, constatăm că cifra ce­rerilor de scutiri medicale ne referim la cele nefondate a scăzut masiv : de la 6 000 la a­­proximativ 2 000 ! — Scăderea numărului de studenţi scutiţi de exerciţiu fi­zic a însemnat o operaţie de anvergură. Ea a angajat, nu numai personalul instituţiei noastre, ei, in aceeaşi măsură aproape, colectivele de me­dici, cadrele didactice din perimetrul institutelor de inva­­tămint superior din Capitali. Precizez totodată că in această amplă acţiune de stopare a fluxului spre scutiri medicale nefondate ne-am bucurat per­manent de sprijinul Comitetu­lui de partid al Centrului uni­versitar Bucureşti. Şi astfel, intr-un efort colectiv, unitar, am reuşit să reducem cu 2/3 cifra iniţială a scutiţilor de la orele de sănătate. Mai mult, să schimbăm chiar o mentalitate, cea de non-receptivitate faţă de mişcare şi utilitatea ei. — Pare de neînţeles o ase­menea mentalitate în cazul u­­nor viitori intelectuali ! — Din păcate, ea mai dăi­nuie ! O alimentează, in pri­mul rînd, unii părinţi care cau­tă să-şi cocoloşească odraslele, ca în primii ani de şcoală, dar pe undeva acest neajuns se da­torează şi colectivelor catedre­lor de educaţie fizică ale unor institute şi facultăţi... — E posibil 7 — Imaginaţi-vă ce se intim­­pli cu un student pus in si­tuaţia de a trece o anumită normă, pentru a obţine califi­cativul bine sau foarte bine. Sub incidenţa rezultatului, al competiţiei, unii tineri se sus­trag de la orele de educaţie fizică. Cred, de aceea, că tre­buie reconsiderat sistemul de notare şi înţeles faptul că orele de sport au menirea, in princi­pal, de a angrena in mişcare întreaga masă de studenţi. Şi dacă se detaşează anumite va­lori pentru performanţă, cu atit mai bine ! — Am vizitat recent Centrul de recuperare motorie din stra­da Barbu Delavrancea, pendin­te de instituţia dv... — Este o iniţiativă a colec­tivului nostru, pusă tot in sprijinul ideii de mişcare, a utilităţii acesteia pentru sănă­tate. Mulţi dintre cei recupe­raţi au rămas adepţii exerciţiu­lui fizic ; unii practică şi o a­numită ramură de sport Dis­punem şi de alte mijloace pentru a demonstra foloasele exerciţiului fizic, prin confe­rinţe, simpozioane cu studenţii, gale de filme. Consider, insa, că mass-media se poate in­­scrie mai convingător, alături de noi, in popularizarea exer­ciţiului fizic printre tineri. In încheierea dialogului, dr. Nicolae Ionescu a ţinut să for­muleze şi o concluzie : — Exerciţiul fizic ar trebui să se afle pe reţetarul fiecărui medic, indiferent de specialita­tea sa. Ar fi o modalitate di­rectă de a pleda pentru sănă­tate. Şi aceasta nu in ipos­taze extreme, cînd studentul e nevoit să urmeze un anumit tratament, ci in situaţii nor­male, prevenind apariţia unor momente dificile. Mă bucur că foarte mulţi colegi de breaslă procedează ca şi mine, căutind să facă din tinerii care vin in cabinetele lor medicale adepţi convinşi ai exerciţiului fizic. In fond, problema işi poate găsi cea mai bună rezolvare printr-o temeinică educaţie sa­nitară. Dacă familia nu o poa­te realiza integral, din diferite motive, medicii, profesorii de sport, celelalte cadre didactice au obligaţia de a completa, a­­ducînd-o la cerinţele, la exigen­ţele vieţii noastre de astăzi. Tiberiu STAMA în turneele finale ale echipelor de tineret de Juniori MOTIVE DE SATISFACŢIE: CADEŢII AU ÎNVĂŢAT BINE TEHNICA JUDO­ULUI La Iaşi. In sala Voinţa, 0 echi­pe de tineret şi tot atitea de ju­niori şi-au disputat intâietatea la turneele finale ale campionatu­lui republican de Judo pe 10S2. Se cunosc din cronica noastră formaţiile care au cucerit tri­courile de campioni, clasamentele finale, rezultatele obţinute de în­vingătoare, precum şi citeva a­­mânunte. Acum este cazul să re­venim asupra acestor Întreceri deoarece ele ne-au prilejuit une­le constatări îmbucurătoare. Cea mai însemnată este aceea că ti­nerii au învăţat multe (şi bine) din tehnica acestui complicat sport. Consemnăm cu satisfacţie acest fapt, cu atit mai mult cu cit anul acesta campionatele euro­­pene de tineret vor avea loc în ţara noastră, la Tîrgovişte. De-a lungul celor 30 de me­ciuri susţinute de finalistele a­­cestei ediţii au fost folosite cu succes numeroase procedee de kansetsu (luxare), shime (stran­gulare), tsae-komg (imobilizare), nage (seceruri, allncări) şi mul­­te altele. Asemenea procedee teh­­nice se pot însuşi numai la ca­pătul unui însemnat număr de antrenamente efectuate cu deose­bită conştiinciozitate. Fireşte mulţi cădeţi trebuie să-şi perfec­ţioneze tehnica, să-şi sporească atenţia mai ales la marginea spaţiului de concurs. N-au fost puţine meciurile decise de pena­lizarea drastică a ieşirilor din spaţiul de luptă, datorate, mai ales, neatenţiei. Cea mai bună echipă de tine­ret a fost C.S.M. Borzeşti (an­trenori Florică Georgescu şi Gheorghe Iacob). Ea a obţinut victorii In toate intilnirile, deşi a trecut de două ori prin mari e­­motii, in confruntările cu C.S.S. Şoimii Sibiu şi cu C.S.S.­­ Bucu­reşti pe care le-a întrecut la li­mită. Din formaţia campioană — care a reeditat succesul de anul trecut — l-am remarcat pe R. Vraciu (cat. superuşoarâ), G. Ma­­coveţchi (uşoară), N. Vulpoiu (semigrea) şi E. Conchiu (grea). O bună garnitură a prezentat şi C.S.S. Şoimii (antrenori Ovidiu Bucur, Ioan Domnar şi Nicolae Petrişor) care a pierdut doar în faţa campioanei şi fără concurent la categoria, grea (G. Eftimovici n-a avut viza medicală !). Din această formaţie s-au evidenţiat 4. Şerban (uşoară) — cu 5 me­ciuri, 5 victorii, 1. Mihăilă (su­­peruşoară), M. Căldurar (semi­­uşoară) şi L. Pop (semimijlocie) cu cite 4 victorii. Celelalte echipe calificate la a­­cest turneu au avut doar ciţiva tineri redutabili care au adus — ce-i drept — puncte formaţiilor lor. Insă Insuficiente pentru ad­judecarea succeselor finale. Ra­pid Oradea (antrenor Octavian Chirilă) are, totuşi, meritul de a se fi clasat pe locul 3. In schimb, la turneul final de juniori, e­­chipa orădeană a Clubului spor­tiv şcolar (antrenori Florian Ve- Ud­ şi Radu Sărac) a fost reve­laţia acestei ediţii. Ne-a surprins nu numai faptul că ea a detro­nat campioana de anul trecut (C.S.S. 1 Bucureşti) repurtind şi victorii la scor in fata celorlalte 4 formaţii, ci îndeosebi buna pre­gătire a întregului lot al echipei orădene. De fapt, după cum a­­vea să ne spună tinărul ei an­trenor, toţi juniorii săi nu sunt alţii decit copiii de acum ciţiva ani care au crescut mari învă­­ţind bine şi la şcoală şi la an­trenamente. Se cuvine să mai evidenţiem echipele Gloria Arad (antrenor Mihai Teleki) situată pe locul 2 şi C.S.Ş. Unirea Iaşi (antrenori Constantin Bordea, Ion Moraru şi Adrian Hazincop) clasată pe lo­cul 3. Cele două formaţii bucu­­reştene C.S.Ş. 1 (locul 4) şi C.S.Ş. Energia (locul 6), cit si C.S.Ş. municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (locul 5) au evo­luat modest. Costin CHIRIAC Campionatul feminin de handbal V CREȘTE NUMĂRUL GOLURILOR ÎNSCRISE, DAR IMPORTANTĂ ESTE APĂORAREA... Campionatul feminin de hand­bal, competiţie, parcă, tot mai atractivă, pe măsură ce se scurg etapele, ne-a oferit pînă acum cîteva concluzii îmbucurătoare. Am subliniat şi cu alte ocazii o evidentă creştere valorică la ma­joritatea echipelor. In ciuda fap­tului că mai peste tot au fost promovate cu curaj multe şi ta­lentate elemente tinere. Aceste fapte ne îndreptăţesc să spe­răm că încă din acest an, dar mai cert în anii următori, hand­balul feminin din ţara noastră va reintra în elita mondială, aco­lo unde a fost cu ani în urmă. Revenind la campionatul Divi­ziei­­A­, iată că ultima etapă programată, cea de duminica tre­cută, ne-a mai oferit o nouă constatare. De fapt este vorba de un element sesizat şi în rundele anterioare şi anume numărul mare de goluri care se înscriu în campionat. Nu cu mulţi ani în urmă, meciurile dintre echi­pele feminine erau uşor recunos­cute după golurile puţine care se marcau. Cîteodată, la partidele dintre echipele masculine, unde eficacitatea era în... „suferinţă“, se auzeau glasuri din tribune : „Parca­ ar fi un meci de fete...“ Acum o astfel de observaţie ar fi absolut nelalocul ei. Şi iată argumentele.... Duminica trecută s-au înregis­trat in campionatul nostru femi­nin şase rezultate semnificative din acest punct de vedere : 27—23; 17—17 ; 24—18 ; 21—20 ; 23—20 ; 22—20. Ceea ce înseamnă o me­die de 42 de goluri pe meci, ci­fră îmbucurătoare. Care sînt sur­sele unei astfel de situaţii ? Mai întîi este vorba de o creştere a eficacităţii la unele dintre frun­taşele handbalului v­ostru, unele dintre ele (cam puţ­ine, este ade­vărat : ştefanovici, ■ Grigoraş, oa­­ca, Turbatu), comp­elente ale lo­tului reprezentativ, iar altele handbaliste mai ver­­­ti, cu o ma­re experienţă ,­­­ompetitională. Considerind acest argument ca principal nu putem­ trece cu ve­derea absenta in ac­eastă perioa­dă a unor portari de certă va­loare care să fi ă ceva mai „grele“ .. . zilele a acantelor. Si­gur că un portar­­ nu poate re­zolva totul. In (T 'principal este vorba şi de felul) 1 ' care înţele­g să se pregătească şi să joace faza de apărare , majoritatea e­­chipeior noastre fruntaşe. Din ob­servaţiile făcute in­ ultimul timp reiese că timpul afectat creşterii siguranţei şi mobilităţii în defen­sivă la echipele f­­ fruntaşe este nemulţumitor nu filmat cantita­tiv, dar si calitativ.­ Adică se lu­crează, atit cit se lucrează, su­perficial, fără metodă, in aşa fel Incit echipele să­­ ajungă a fi „Înarmate“ cu sisteme de apăra­re foarte eficiente, mai ales in jocurile din deplăstare. Se ape­lează des si fără vast la faulturi, la oprirea adversarului prin mij­loace neregulamentare. Este mai simplu si nici m­ăcar nu este necesar să transpiri la antrena­mente ... Repetăm : este foarte Îmbucu­rător că in fruntea listei efica­cităţii se află o jucătoare tinără (Mariana Oacă) şi că partidele feminine au devenit mai atrac­tive prin numărul de goluri în­scrise. Dar, SA NU UITAM A­­PARAREA. Marile victorii, cele grele, decisive, ACOLO se obţin. Deci Călin ANTONESCU CLASAMENT 1. ST. BACAU 6 6 0 0 161-104 18 2. TEROM Iasi 6 5 0 1 150-119 16 3. „U“ Tim. 6 4 0 2 137-126 14 4. Rulmentul B”2. 6 4 0 2 125-119 14 5. Muresul T.M.­6 3 0 3 130-123 12 6. Hidroteh. C-ta 6 3 0 3 125-125 12 7. Progr. Buc. 6 2 2 2 115-116 12 8. Textila Buhusi 6 2 1 3 110-134 11 9. C.S.M. Sibiu 6 2 0 4 125-129 10 10. Constr. B.M. 6 2 0 4 118-150 10 11. Confecţia Buc. G 1 1 4 119-133 9 12. „U“ Cluj-Nap. 6 0 0 6 111-157 6 Clasamentul eficacităţii : 1. Mariana Oacă (Rulmentul Braşov) 55 ; 2. Dorina Damian („U“ Cluj-Napoca) 49 ; 3. Maria Dorga (Mureşul Tg. Mureş) 48 ; 4.­­Zoranca Ştefan­ovici („U“ Ti­mişoara) 47 , 5—6. ,Lutiana Dimof­­te (Hidrotehnica , C-ţa), Rodica Grigoraş (Confect).: 44. 5—8. Ma­ria Manta (Progresul), Larisa Ca­­zacu (Constructorul B. Mare) 41. „RECORDURILE N-AU VIAȚĂ LUNGĂ!" (Urmare din pag. I) atlt de scurt... Dacă nu depă­șeam săritura a doua... — Ai obsesia pragului . — Nu. Este normal ca elanul să fie imperfect la primul con­curs. L-am modificat cu a­­proape un metru. — Se pare că alergi „prea repede"... — Probele de control arată că, Intr-adevăr am progresat la capitolul viteză, impresie va­lidată şi de recordul de la 50 m. Mă bucură sporul de viteză. Aici este, de fapt, prin­cipala resursă a creşterii re­zultatelor unui săritor in lun­gime. — Te rog să continui com­paraţia faţă de Anişoara de a­­nul trecut... — Am crescut şi in privinţa forţei. In general, mi se pare că a trecut foarte multă vre­me de la precedentul sezon de sală, pe care 11 începeam cu 6,28 m. Atunci eram o necu­noscută. Acum scrie „Der Leichtathlet“ despre mine. Asta mă bucură, dar mă şi obligă. — Cariera ta atletică în­seamnă, totuşi, in primul rind... viitor ! Aşadar, ce ţi-ai propus pentru acest an ? — Rămînînd la sezonul de sală, nu fac un secret din do­­­iţa de a bate recordul mondial al sovieticei Vaniuşina, 6,83 m. Poate chiar simbăta care vine, la „Cupa Dinamo“, poate peste două săptămini, chiar la Mos­cova, unde mă duc să intilnesc citeva din cele mai puternice adversare, poate la 21 februa­rie, la campionatele naţionale de sală, poate chiar la Milano, la 6 martie, la campionatele europene. Sper să urc pe po­dium la primul meu campio­nat european... — Şi pentru la vară . La vară trebuie să atacăm recordul mondial in aer liber, nu 7 Şi, desigur, podiumul „eu­ropenelor mari“, de la Atena. Să nu se mai pună semnul întrebării după formularea „O nouă Viscopoleanu“... — Anişoara, dacă ar trebui să explici ascensiunea ta ne­­obişnuit de rapidă... — Aş recunoaşte că am ceva calităţi, dar aş spune, în pri­mul rind, că am muncit în doi ani cu­ alţii în cinci... Că am un antrenor excelent, şi că am găsit la Craiova o foarte bună atmosferă pentru atletism, pentru performanţă. Cam asta ar fi ! — Am dori să-ţi cunoaştem Şi părerile despre celelalte să­ritoare fruntaşe ale lumii. In afară de Kolpakova, care a concurat la Universiadă, nu le prea cunosc. Am concu­rat puţin în compania vedete­lor. Am nevoie de concursuri tari, pentru că şi experienţa este un atu, o calitate. FEBRUARIE - LUNA DE VÎRF A „DACIADEI“ DE IARNĂ (Urmare din pag. 1) ceri de schi, dimboviţenii (la cabana Cuibul Dorului), ieşenii (la Gropniţa), turcenii (la Ba­­badag), maramureşenii la Bor­­şa şi Mogoşa) sau tinerii din judeţul Bistriţa-Năsăud vor da noi străluciri frumoasei compe­tiţii „săniuţa de argint". Trei mari competiţii sportive populare vor constitui „cape­tele de afiş" ale lunii : tradi­ţionalul „Festival al sporturilor de iarnă" în „Ţara de Sus“, găzduit de Cimnulung Moldo­venesc (care va aduna la start tinereţea sportivă a satelor şi oraşelor bucovinene), „Marato­nul sănătăţii" — competiţie a judeţului Harghita, la care vor lua parte sute de tineri şi virstnici, pe pistele din apro­pierea Tuşnadului — şi, pen­tru prima oară­­, un cros de masă pe schiuri, organizat de braşoveni. Va fi un gen de „Vassalopet românesc“, la care vor lua parte sute şi sute de schiori, de toate virstele. Pu­­nind „piatra de început“ a a­­cestei întreceri, braşovenii speră, poate, ca peste ani, să concureze pe scandinavi in ceea ce priveşte numărul de parti­cipanţi... Februarie mai cuprinde şi alte întreceri tradiţionale, prin­tre care cea mai cunoscută este „Cupa 16 Februarie“, ce se desfăşoară nu numai la spor­turile de iarnă, ci şi la tenis de masă, şah, tir şi popice. In judeţul Bistriţa-Năsăud vor avea loc „Zilele schiului pentru tineret“ (la Piatra Fintinele), iar judeţul Alba, cunoscut pen­tru succesele sale in ediţiile trecute ale „Daciadei albe“, a înscris in programul actualei e­­diţii festivalul „Chemarea mun­ţilor“, la schi şi sanie, găzduit de „inima Ţării de piatră“ — oraşul Cîmpeni. Bogată în întreceri sportive pe gheaţă şi zăpadă, luna lui Faurar va fi, fără îndoială. Și in acest an, luna de vîrf a „Daciadei albe“. Senei NO­RAN ROADELE CONLUCRĂRII Tulcea se află printre jude­ţele in care activitatea spor­tivă de masă a înregistrat o creştere numerică remarcabi­lă. „Faptul se datoreşte unei mai bune conlucrări intre or­ganele şi organizaţiile sporti­ve, comitetul judeţean U.T.C., Inspectoratul şcolar şi consiliul organizaţiei pionieri­lor“ — ţinea să precizeze Gheorghe Damian, prim-vice­­preşedinte al­­ C.J.E.F.S. Tul­cea. Din această rodnică conlu­crare s-a ajuns, de pildă, ca în activităţile de masă cu co­piii să fie cuprinşi aproape 30.000 de participanţi între 6—10 ani şi circa 40.000 Intre 11—14 ani, la „Crosul tineretu­lui“ 30 800 de concurenţi, la acţiunea turistică de masă „Amicii drumeţiei" 20.000. In judeţ au fost organizate 162 de duminici cultural-sportive. A sporit interesul faţă de tre­cerea normelor complexului „sport şi sănătate“, cu peste 1 500 de acţiuni. Prin aceeaşi conlucrare vrednică de laudă în multe asociaţii sportive de la oraşe şi sate au fost ame­najate terenuri, cu mijloace locale, prin muncă patrio­tică. Sunt doar câteva repere care atestă că în judeţul Tulcea iu­bitorii sportului au înţeles tot mai bine nevoia de mişcare, de exerciţiu fizic, pentru să­nătate, pentru creşterea capa­cităţii de muncă. Reuşitele din anul 1981 re­prezintă un temei pentru a adăuga altele, mai mari în a­­cest an. Cu elanul care ii ca­racterizează, tinerii tulceni vor fi în măsură să Îndepli­nească un asemenea obiec­tiv. Dumitru MORAHU-SLIVNA, eoresp. .CUPA HARGHITA" LA PATINAJ VITEZĂ Pista de gheaţă din Miercurea Ciuc a găzduit, tim­p de două zile, concursul de patinaj viteză dotat cu „Cupa Harghita“, edi­ţia din acest­­ an (a V-a) fiind rezervată juniorilor, copiilor şi speranţelor. întrecerile s-au bucurat de succes, cei peste 70 de concurenţi beneficiind de o vreme Însorită (—12°) şi o ghea­ţă de bună calitate. Cîştigătorii pe probe : Juniori I : (500 + îooo­m, In ambele zile) — Haj­nalka Székely (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) 214,202 p şi Atila Farkas (C. S. Tractorul Braşov) 189,300 p ; Juniori II — Cătălina Bologa (C.S.Ş. Sibiu) 211,450 şi Romulus Hordobeţiu (C.S.Ş. Sibiu) 189,000 p ;copii I — Enrika Köpefalnagy (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) 210,250 p şi Tibor Becze (S. C. Miercurea Ciuc) 190,000 p ; copil II — Bona Dolzauer (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) 229,600 p şi Nicolae Cheul (Viito­rul Cluj-Napoca) 220,600 p ; spe­ranţe (500 4- 500) — Tünde Hor­vath (S. C. Miercurea Cluc), 118,500 p (nou record speranţe) şi Gabor Bodor (CA.S. Miercu­rea Ciuc) 120,700 p. Clasament general pe cluburi : 1. C.S.Ş. Miercurea Cluc, 2. S. C. Miercu­rea Ciuc, 3. C.S.Ş. Sibiu, 4. C.S.Ş. Viitorul Cluj-Napoca, 5. C.S.M. Cluj-Napoca, 6. Tractorul Braşov. (Vaier PAŞCANU — co­resp.).. Pregătirile divizionarelor „A" In plină desfăşurare A. 5. ARMATA TG. MUREŞ ŞTIE CA NU ARE DECÎT O SINGURĂ ŞANSĂ! Iarnă grea pentru A.S.A. Tg. Mureş. Mai grea ca niciodată Pînă acum. Chiar dacă vre­mea a fost mai blindă, acasă, pe Mureş, şi la Sovata, unde s-a pregătit o perioadă, pen­­tru echipa tirgumureşeana fiecare zi a început de la 15, de la acest procentaj a­­meninţător din „clasamentul adevărului“, unde A.S.A. se află pe ultima poziţie. Cu gin­­dul la refacerea terenului pierdut s-au înhămat la „an­trenamente mai tari, ca nicio­dată şi duble, decit ale altora, care stau mai bine decit noi", cum mărturisea Hajnal, ur­mătorii jucători : Varo, Biro II, Szabó, Ispir, Unchiaş, Cos­­tin, Gall, C, Ilie, Biro­­, Haj­nal, Dulău, Fazekaş, Fan­ici, Both II, Bolba, Cernescu, Co­vaci, Kalló, Munteanu (toţi trei de la speranţe)* şi Iere (de la echipa de speranţe F.C.M. Braşov). Din lot a lip­sit Bölöni, aflat în pregătiri cu selecţionalibii, şi plecat, a­­cum, in turneul din America Centrală. Antrenorii echipei sunt Ioan Czako, fostul secund, care a preluat formaţia cu­­ trei etape înainte de termi­­­­narea turului, şi Madocsa Kiss, fost la speranţe, fostul fundaş băcăuan care a jucat I o dată şi în echipa naţională. Doi antrenori tineri, de 39 şi I 38 de ani, ambii trrgumure- I­şeni, ambii serioşi şi conşti-­­ enţi că s-au angajat intr-o I tentativă dificilă. „Sarcina I noastră e foarte grea ! E in I joc soarta echipei, dar şi a noastră, a profesiei de antre-I noi pe care am îmbrăţişat-o cu pasiune. Avem un lot bun. In tur i-a lipsit unitatea sa- I fletească in primul rind. Plus indisciplina generală, din te- I ren şi din afara lui. In depla­­­sare, eram invinşi înainte de a intra în teren. Aşa am reu­şit „performanţa“ să nu adu­cem nici un punct de afară. I­­ar acasă, am pierdut ... puncte, dintre care numai me­ciul cu echipa campioană poa-I te fi scuzat. Aşa am ajuns pe penultimul joc al clasa­mentului, cu numai 13 punc­te!... Fără să mă îmbăt cu apă,­ vă spun că atmosfera s-a schimbat în timpul pregătirilor cu 180 de grade. Cred că I dacă in Divizia „A“ s-ar ră­­mîne după tăria pregătirilor, am rămine sigur. Numai că I greul acum incepe, şi trebuie să punem umărul toţi, jucă­tori, antrenori, conducători, suporteri !“. Cuvintele lui loan­ Czako, spun jucătorii, sunt re­zervate în privinţa pregătirii. „S-a muncit exemplar, abso-I lut exemplar !, susţin Ispir, Unchiaş, Biro­u Fără cea mai mică obiecţie, fără cea mai I mică excepţie. Ne dăm seama că am ajuns intr-o situaţie disperată şi trebuie să ne u­­nim forţele pentru a redresa I corabia". Nimeni nu face de­claraţii de senzaţie, nimeni nu promite marea cu sarea. „Tre-I buie să fim noi înşine, să fa­cem omeneşte tot ce-i posibil Salvarea noastră depinde de munca exemplară, de viaţa­­ sportivă şi de schimbarea mentalităţii in abordarea tutu­ror jocurilor, acasă, dar, mai I ales, in deplasare“, opinează „secundul” M. Kiss. A.S. Armata Tg. Mureş re-­ prezintă, intr-un fel, un para­dox al campionatului. Echipa are golaveraj pozitiv (+3), are al patrulea atac ca productivi-I tate şi, totuşi, e pe locul 17 şi deţine lanterna în „clasamentul adevărului“. Care e valoarea­­ echipei ? Cea demonstrată in meciurile cu Corvinul şi Spor­tul studenţesc, cîştigate cu... 4—0 (!) sau cea din partida pierdută pe teren propriu cu F.C.M. Braşov şi toate cele din deplasare , întrebarea ră­­mîne să primească răspunsul in retur, în această primăva­ră fierbinte, care pentru echipa tirg­ureșană începe la Cra­iova, și continuă cu primirea lui Dinamo, în primul meci acasă. De start depinde foarte mult destinul unei echipe cu valori, dar capricioase. „Dacă vom juca așa cum am făcut-o in ultimele trei meciuri ale turului, nu putem să nu ne salvăm opinează Fazekaş, „decanul" echipei. „Fiecare ştie unde a greşit ! Cred că turul acesta ne-a învăţat pe toţi că valoarea fără muncă şi disciplină nu inseamnă nimic“, afirmă Fanici. Efectul se cu­noaşte. Cauzele s-au descifrat cu bărbăţie. A.S. Armata Tg. Mureş ne-a dat de înţeles că nu are decât o şansă : un re­tur total, un retur de forţă, de sacrificiu din partea fiecă­ruia şi a tuturor factorilor. Bölöni, Biro I, Fanici, C. Ilie, Fazekas, Szabó, Bolba, Cer­nescu, Hajnal, Ispir n-au „va­loare“ de Divizia „B“, orice s-ar spune. Pentru a dovedi însă aceasta trebuie să rede­vină ei înşişi. Au la dispoziţie returul. Un „retur infernal“, cum zicea cineva. Să nu ui­tăm însă că, în campionatul trecut, Sportul studenţesc ier­na pe locul 16. Pentru ca fi­nalul primăverii să o găsească pe poziţia a cincea. In fotbal, minunile ţin de valoare, cu­raj şi muncă. A.S.A. Tg. Mu­reş ai cuvintul ! Mircea M. IONESCU castel uit: „IDOLII MEI S-AU NUMIT DOBRIN ŞI PELE! — Costel Ilie, „cangur de bronz“ din Australia, te afli la primul tău Interviu. — Da, şi mi­­e pufin teamă ! Ştiţi, eu sînt cam timid. — In meciul acela de la Bucureşti, cînd juniorii întorşi din Australia au jucat împo­triva ,,tricolorilor“ mari, nu s-a văzut că eşti un timid. — In teren e altceva ! La 20 de ani (împliniţi la 19 sep­tembrie anul trecut) mai am multe de învăţat. Cu timpul, probabil că voi mai pierde ceva din... timiditate. — Unde ai învăţat fotbalul? — Acasă, la Tg. Mureş. Pe acelaşi traseu la A.S.A. , co­pii (primul antrenor F. Csi­­ky) — juniori — echipa mare Cu o întrerupere de doi ani la Luceafărul.^ — Ce a însemnat Luceafă­rul pentru tine ? — Foarte mult ! Peste 70 de meciuri In echipa naţiona­lă de juniori şi însuşirea u­­nei meserii , mecanic de maşini şi utilaj, la Electroa­­parataj. — Dacă ai fi antrenorul lui Costel Ilie, cum l-ai defini ? — știu eu ?... Un copilan­dru timid, cu o oarecare clar­viziune in joc, cu o tehnică destul de bună. Cu unele de­fecte in registrul tehnic, mai ales al lovirii balonului cu capul, prea puțin productiv la finalizare. — Orice copil care se aven­turează și fotbal are idolii lui. — Ai mei s-au numit Do­­brin, de la noi, și Pelé. Am­bii, artiști ai balehului, cu o minte sclipitoare. — Ambii au inseris fi ce­­va goluri... — Iar eu n-am marcat de­cit unul In tot turul I în­cerc să mă răzbun In retur. Sut am. îmi trebuie mai mul­tă îndrăzneală. Mie şi întregii echipe. Pentru că nici nu mă gîndesc să joc în „B“. Mai ales cînd Mircea Lucescu mi-a aruncat mănuşa pentru echi­pa naţională. Trebuie s-o ri­dic. Chiar anul acesta. Alt­fel, performanţa de la „anti­pozi“ se poate uita. — Ce întrebare crezi ea ur­mează ? — Ce planuri am ? — Ai fi răspuns !... Voiam să te întreb dacă ştii că re­porterii care iau unui tlnăr primul Interviu se vor bucura de succesele lui şi se vor în­trista la eşecuri ...Drept răspuns, blondul tfrgmureşean a zîmbit ti­mid, cu atitea înţelesuri... (MJM.I.). tt ŞTIRI, MECIURI AMICALE • UNIVERSITATEA CRAIOVA urmează să plece astăzi in Grecia, unde, pe parcursul a două săptămini, va întreprinde un turneu de pregătire şi jocuri cu ca­racter de verificare în vederea meciurilor pe care le va susţine cu Bayern München, la 3 şi 17 martie, in Cupa campionilor europeni. • F.C. OLT A PLECAT IN GRECIA. Divizionara „A“ F.C. OTT a plecat intr-un turneu de pregătire in Grecia, la invitaţia clubului din Volos. Jucătorii din Scorniceşti vor susţine mai mul­te jocuri. • MIINE, de la ora 15.30 pe stadionul Giuleşti, va avea loc meciul amical dintre Rapid şi Sportul studenţesc. © F.C.M. BRAŞOV — F. C. BIHOR ORADEA 3—1­0—1). Autorii golurilor : Şulea (min. 6), Lăcătuş (min. 49), Mandoca (min. 73), respectiv Ivaşcu (min. 19). F.C.M. BRAŞOV: Balazs — Ştefan, Luca, Panache, Manciu — Gherghe, Şulea, ■ Ciobanu — Lăcătuş, Marinescu, Paraschi­­vescu. Au mai jucat : Popa, Sal­­ca, Chicuteanu, Boriceanu, Spirea, Dăraban, Popescu, Batacliu, Pa­puc, Mandoca. (I. Stanca, co­­resp). © C.S. TÎRGOVIŞTE — PO­LITEHNICA IAŞI 0—3 (0—1). Cele trei goluri au fost marca­te de Nemţeanu. C.S. : Zgron-Aspect din meciul amical dintre Di­namo şi Sportul studenţesc, dispu­tat duminică pe stadionul din şos. Ştefan cel Mare , dinamovistul Stă­­nescu degajează balonul cu toată opoziţia lui Stroe Foto : Dragoş NEAGU­ţea — Niculescu, Constantin, Agiu, Pitaru — Gheorghe, Du­­mitrescu, Economu — Păuna, Sava, Greaca. Au mai jucat : Ciceu, I. Marin. POLITEHNICA: Bucu — Oprea, Anton, Ursu, Ciocîrlan — Romila, Paveliuc, Simionaş — Florean, Cioacă,­ Nemţeanu. Au mai jucat : Munteanu, Agachi, (M. Avanii, coresp. ) U.M. TIMIȘOARA U. T. ARAD 5—1 (3—0). ADMINISTRAȚIA DE STAT 1010 PRONOSPORJ ÎNTORMIAZA PENTRU FIECARE­­ JOCUL PREFERATTM • Numai astăzi se mai pot procura bilete cu numerele a­­lese de participanţi pentru prima tragere Pronoexpres din această lună care va avea loc miercuri 3 februarie 1982, la ora 15,30 în sala clubului „Fi­­nanţe-Bănci“ din Bucureşti, str. Doamnei nr. 2. (Numerele cîştigătoare urmează a fi transmise la ora 16,25 prin in­termediul micului ecran şi la radio în cursul serii) • Agen­ţiile Loto-Pronosport continuă vînzarea biletelor pentru tra­gerea Loto 2 de duminică 7 februarie 1982 — prilej de noi şi mari succese pentru iubito­rii acestui sistem de joc sim­plu şi avantajos. Procuraţi din timp bilete cu numerele dv. preferate !­­ La seriile de Loz în plic aflate in vînzare puteţi obţine autoturisme „Dacia 1300“, „Skoda 120­0“ şi „Tra­bant 601“, cîşliguri in bani de 50 000, 10.000, 5.000 lei etc. Par­­ticipind cu perseverenţă la sis­temul de joc preferat, puteţi avea satisfacţii dintre cele mai­­plăcute ! CÎŞTIGURILE TRAGERII PRO­NOEXPRES DIN 27 IANUARIE 1982 Categoria 1 : 3 variante 25% de autoturisme „Dacia 1300“ ; ca­tegoria 2 : 1 variantă 100% a 23.918 lei și 17 variante 25% a 5.980 iei­: categoria 3 : 20,50 a 6.125 iei ; categoria 4 : 62,75 a 2.001 lei ; categoria 5 : 210,50 a 537 lei ; categoria 6 : 8.067,25 a 40 lei ; categoria 7 : 202,75 a 200 Iei ; categoria 8 : 3.988,25 a 40 lei. Report la categoria 1: 20.836 lei. CEL MAI IMPORTANT „TEST“... 26 de arbitri din toate colţurile ţării au fost reu­niţi, la Bucureşti, la sfîr­­şitul săptăminii trecute. Asemenea jucătorilor şi an­trenorilor, pregătesc şi ei apropiata stagiune de pri­măvară, returul principale­lor eşaloane ale fotbalului nostru. In acest scop, li s-au prezentat referate-anali­g, le-au fost împrospătate cu­noştinţele in materie de regulament, cu precădere la punctele cele mai ne­vralgice, ofsaidul şi penal­ty­ul. Simbătă dimineaţa, „cava­lerii fluierului“, avindu-i în frunte pe Nicolae Rai­­nea şi Ioan Igna, doi din­tre arbitrii puşi la punct şi la capitolul rezistenţă fizică, au participat la tes­tul Cooper. Dar testul cel mai sever, pentru­­ care — apreciem noi, după cele petrecute în acest important comparti­ment al fotbalului — n-ar mai trebui scris un text anume, îl vor da arbitrii o­­dată cu desfăşurarea primei etape a Diviziei „A“, pro­gramată peste mai puţin de o lună. De atunci, de la 28 fe­bruarie şi pină în ultima zi a întrecerii, în afară de COMPETENŢA şi CAPACI­TATE DE EFORT, arbitrii cărora li se vor încredinţa, la centru sau la linie, me­ciurile de campionat, vor trebui să dovedească o CO­RECTITUDINE EXEMPLA­RA utilizînd, în cîntărirea iregularităţilor comise in teren, aceeaşi măsură , a DREPTĂŢII. Sub imperiul frumoasei devize „cel mai bun să în­vingă“ (atit de des igno­rată şi încălcată, în trecut, de unii arbitri, cu implica­ţiile cunoscute) şi pregăti­rea fotbaliştilor noştri va putea fi îndrumată pe sin­gurul făgaş generator de progres, acela al MUNCII, al cinstei, al adevărului pe tabela de scor. Odată instaurate în cîm­­pul de joc, ordinea, disci­plina, încrederea Îşi vor face loc şi in tribune, în­sănătoşind atmosfera in beneficiul, fireşte, al fot­balului nostru. Gheorghe NICOLAESCU MIRCEA LUCESCU LA (Urmare din pag. I) la turneul final al campio­natului mondial din Spania. Gazdele au cîştigat cu 2—1 (0—0), după ce formaţia noastră a deschis scorul prin TURCU in minutul 56, iar localnicii au egalat după patru minute prin E. HER­NANDEZ şi au luat condu­cerea, prin­­ acelaşi jucător, în minutul 68. Il rugăm pe Mircea Lu­cescu să ne comunice for­maţia aliniată. Iat-o : Du­­cadam — M. Marian, Zare, Iorgulescu, Rednic — Ando­­ne, Bölöni, Klein, Petcu — Turcu, Gabor. Cerem amănunte despre meci. „A fost un joc echi­librat, puteam termina la egalitate. Să vedem ce-o fi mai departe". Ce va fi mai departe ? „Plecăm, chiar în această dimineaţă, in Honduras, la Tegucigalpa, unde vom întîlni, probabil miercuri, echipa naţională a acestei ţări“. Aici, legătura s-a... între­rupt. Depărtarea a fost mai puternică decit minunata maşinărie numită telex. Cînd am reușit să prindem din nou „Siesta“, după citeva ore, ni s-a răspuns : „los senores de Ia -seleccion ro­mana ya se fueron del bo­tei, estan caminando a Honduras“...

Next