Sportul, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 10206-10231)

1982-10-14 / nr. 10217

Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în Republica Populară Bulgaria Cunoaşterea unor aspecte ale construcţiei socialiste, econo­mice şi social-culturale in ţara vecină şi prietenă s-a insertt ca o parte distinctă in progra­mul celei de-a doua zi a vizi­tei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu o întreprind in Republica Popu­lară Bulgaria. Dimineaţă, înalţii soli ai po­porului român, însoţiţi de to­varăşul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, au fost oas­peţii oamenilor muncii de la Uzina şi Institutul de maşini­­unelte din Sofia. Mulţimea, adunată pe platoul de la intrare, poartă por­trete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ale tovarăşului To­dor Jivkov, steguleţe, multe şi mari buchete de flori. Neîntre­rupt se scandează urări de în­tărire şi dezvoltare, în conti­nuare, a prieteniei trainice din­tre popoarele, partidele şi ţă­rile noastre. Pe parcursul vizitării prin­cipalelor secţii de fabricaţie, sunt prezentate amănunte asu­pra evoluţiei producţiei de ma­­şini-unelte în cei 30 de ani de existenţă a uzinei. La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Todor Jiv­kov au fost înconjuraţi cu ace­leaşi sentimente de sinceră sti­mă şi preţuire, cei prezenţi ex­­primîndu-şi din nou, cu pute­re, prin ovaţii şi urare, bucu­ria de a-i avea ca oaspeţi dragi, în continuarea vizitei oficiale de prietenie pe care o între­prind în Republica Populară Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au sosit, miercuri la amiază, în oraşul Plovdiv, cel mai mare centru urban al ţării, după Sofia. Populaţia oraşului a transfor­mat această zi intr-o adevărată sărbătoare. Martie bulevarde străbătute de coloana oficială de maşini sînt adevărate culoa­re vii. Mii şi mii de locuitori ai Plovdivului, bărbaţi şi fe­mei, tineri şi vîrstnici, au ieşit să salut« la toată căldura Ini­milor pe înalţii oaspeţi. Primarul oraşului, Steian Roţule», arată că­­ revin« deosebita einste de a lumi­na tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, ca semn de înalt respect, al onoarei pe care populaţia acestui vechi­ui im­portant centru urban al ţării o are de a găzdui pe solii poporalul român, distincţia cea mai înaltă a oraşului — „în­semnat oraşului Plovdiv, clasa I“. In aplauzele mulţimii, care umple pînă la refuz imensul perimetru central al oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu pri­mesc distincţia. La sediul Comitetului jude­ţean de partid are loc, apoi, o întilnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu şi a tovarăşului Todor Jivkov cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. După-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invita­ţii complexului agricol de cer­cetare şi producţie „Gheorghi Dimitrov", din comuna Părve­­neţ, in apropierea oraşului. Au fost vizitate platforma de rachete antigrindină — sistem modern de îndepărtare a peri­colului pe care aici, in zona submontană, îl prezintă schimbă­rile bruşte în atmosferă —, plantaţiile intensive de meri, precum şi cele de viţă de vie. La plecare, înalţii oaspeţi ro­mâni au fost salutaţi, încă o dată, cu deosebită dragoste şi prietenie de oameni ai muncii, care au ţinut să fie prezenţi la întilnirea cu conducătorul par­tidului şi statului nostru. Comitetul Judeţean de par­tid Plovdiv al P.C. Bulgar şi Consiliul popular Judeţean au oferit, miercuri, în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, un dineu oficial. După dineu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de tovarăşul Todor Jivkov, au asistat la un spectacol folclo­ric. La paralele sau la pupitrul de arbitră, MAREA NOASTRĂ SPORTIVĂ NADIA COMĂNECI PREDEATĂ PENTRU FRUMUSEŢEA GIMNASTICII ...In momentul în care crai­nicul întîlnirii internaţionale de gimnastică dintre echipele feminine ale României şi An­gliei anunţa componenţa bri­găzii de arbitre, din sală au izbucnit ropote de aplauze cînd a fost făcut cunoscut nu­mele arbitrei nr. 4. Aceasta nu era alta decit marea noas­tră gimnastă, multiplă cam­pioană olimpică, europeană şi mondială, ciştigătoare a nu­meroase şi mari trofee inter­naţionale, Nadia Comăneci. Aşadar, un debut spectaculos, un debut pe care publicul iu­bitor de gimnastică din Deva l-a primit ca atare, un debut care cu siguranţă va avea un larg ecou internaţional. Un prilej pe care l-am folosit şi noi, pentru a afla opiniile Na­diei despre această nouă pre­ocupare, despre ceea ce face în prezent şi despre ceea ce-şi propune să realizeze în peri­oada următoare. — Cum ţi s-a părut, Nadia, trecerea de „cealaltă parte a scenei“ ? — Ce să vă spun, odată și odată trebuia să fac și acest pas. Am considerat că-i bine să inaugurez activitatea mea de arbitră chiar aici, la Deva, unde am muncit atiţia ani, în fața publicului care m-a încu­ia noua so colitat«, da arbitrii, Na­dia primast» primai« (dlicttari... ratat şi m-a purtat de atitea ori spre frumoase şi minu­nate victorii. Poate nu o să mi cradefi, dar aveam nevoie fi la acest debut de încurajă­rile publicului spectator, de încrederea lui fi tocmai de •a­ceea stat deosebit de bucu­roasă cd prima mea misiune de arbitră a fost îndepliniţi la oraşul Deva. — A fost greu, cunoşteai bine exerciţiile impuse . — Ca si fiu sinceră, nu e fost foarte foarte greu, deoa­rece, după opinia mea, e mai uşor si arbitrezi exerciţiile impuse — pe care se înţelege ci le cunosc —, decit cele li­ber alese. Oricum, arbitrajul solicită o concentrare deosebi­tă, fireşte de altă natură decit concentrarea de care au ne­voie gimnastele. Faptul că in echipa României nu au figurat sportive cu care eu să fi con­curat împreună mi-a uşurat într-o mare măsură misiunea și am putut fi mai degajată fi, sper, cit mai obiectivă. — Dorința tuturor arbitreice este aceea, cum se spune, de a intra în nota medie. Cum Constantin MACOVEI (Continuare In pag. a 4-a) Campionatul de hochei DUPĂ AL DOILEA TURNEU, DISPUTA S-A ECHILIBRAT Două din cele şase turnee ale campionatului Diviziei „A“ la hochei s-au consuma­t. Unul la Miercurea Ciuc , dominat de Steaua, care a acumulat, a­­tunci, 12 puncte din 12 posibile şi altul la Bucureşti, încheiat recent, şi care a fost mult mai echilibrat, lidera clasamentului, tort de Steaua este vorba, lă­­sînd un punct in Dinamo şi două la S.C. Miercurea Ciuc. Cu alte cuvinte, după un înce­put mai puţin promiţător sub aspectul echilibrului de forţe în lupta pentru cununa de lauri a celei de a 55-a ediţii a campionatului ţării, întrecerea a căpătat impulsuri noi, deve- Călin ANTONESCU (Continuare in pag. 2-3) O verificare UTILĂ (prin concluziile ei) cu „olimpicii“ bulgari NU TREBUIE SĂ OCOLIM ADEVĂRUL. ECHIPA REPREZENTATIVĂ A ARĂTAT DESTULE SCĂDERI, CARE SE CER-ŞI TREBUIE!-GRABNIC REMEDIATE Rămăsesem cu frumoasa im­presie pe care echipa naţio­nală ne-o lăsase în meciul cu Suedia. Apoi, bunele rezultate din cupele europene constitu­iau şi ele o reală promisiune pentru revirimentul mult aş­teptat. A urmat, însă, această partidă de verificare, pe care lotul naţional (ECHIPA NA­ŢIONALA, DE FAPT) a sus­ţinut-o marţi seara în compa­nia selecţionatei olimpice a Bulgariei şi am văzut că, din păcate, lucrurile nu stau — astăzi — chiar aşa de bine, că situaţia nu e atît de roză, cum părea, probabil, pentru unii şi am văzut că mai sînt încă multe de făcut. I­eri l-am rugat pe Mircea Lucescu să ne spună dacă i-a plăcut cum au jucat „trico­lorii“ ? Sintetizăm răspunsul lui : „Vreu să precizez că a fost vorba de un meci de ve­rificare şi nu unul de rezultat. A fost o întilnire foarte utilă pentru­­ noi pe care, din păca­te, jucătorii au tratat-o cu destulă uşurinţă. Abia după ce au văzut că sunt conduşi cu 1­0 au luat lucrurile în serios. In perioada care a tre­cut de la ultima acţiune, com­ponenţii lotului s-au cam înde­părtat de la ideea noastră de joc. Au fost preocupări la construcţia jocului, dar în trei­mea adversă s-au blocat. Si­gur, prin indisponibilitatea lui Bălăci a lipsit conducătorul de joc. Am folosit acest meci pentru verificarea unor fotba­lişti (M. Mihai, Custov, Coraş) în ideea de a forma un lot de 20—22 de jucători, care să cunoască foarte bine, şi pri-Constantin ALEXE Iată-l pe Cămătaru, singur în luptă cu apărarea bulgari. Unde erau, însă, coechipierii lui ? Foto : Dragoş NEAGU (Continuare in pag. 2-3) PROLETARI Difc TOrffe'TÂRk­e.M­ONITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXVIII - Nr. 10 217 | 4 PAGINI - 50 BANI | Joi 14 octombrie 1982 . COMPORT­ARE BUNĂ A BOXERILOR JUNIORI LA BALCANIADĂ Zilele trecute, la Salonic, în Grecia, s-au încheiat întrece­rile balcanice de box pentru juniori. Au fost prezenţi tineri pugilişti din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România­ Lotul sportivilor români a fost alcătuit din nouă boxeri. Ei au avut o comportare remar­cabilă reuşind să cucerească patru titluri de campioni bal­canici prin Marian Rotaru (se­­mimuscă), Marian Fănăţan (muscă), Cornel Silitră (cocoş) şi Rudei Obreja (semiuşoară). Pe treapta a doua a podiumu­lui au urcat Alex. Gavrilă (pană), Gavril Ţentea (mijlo­cie) și Dorin Răcaru (grea). Marcel Vari (ușoară) și Alex. Lupani (semimijlocie) s-au cla­sat pe locurile 3—4. CALENDARUL COMPETIŢIILOR DE PERFORMANŢĂ, INSTRUMENT ACTIV ŞI EFICIENT PENTRU SPORIREA POTENŢIALULUI MIŞCĂRII SPORTIVE ROMÂNEŞTI Ieri, ziarul nostru a publicat calendarul competiţiilor repu­blicane de performanţă pe a­­nul 1983. Cu acest prilej au luat cunoştinţă de calendar or­ganele teritoriale ale mişcării sportive, cluburile, asociaţiile, sportivii şi tehnicienii, toţi a­­ceia care animă zi de zi spor­tul de performanţă din ţara noastră. Avind la bază prevederile programului de dezvoltare a mişcării sportive pe perioada 1981—1985, menite — pe baza sarcinilor de înaltă responsabi­litate ce revin tuturor factori­lor cu atribuţii în domeniul sportului — să dea dimensiuni mai ample şi o nouă calitate performanţei, structura şi con­ţinutul calendarului competiţi­ilor republicane pe anul 1983 au fost stabilite la propuneri­le federaţiilor de specialitate. Pornindu-se de la necesitatea pregătirii la nivelul cerinţelor internaţionale, a creşterii ni­velului calitativ al competiţi­ilor republicane, a apariţiei u­­nor valori sportive, calendarul — cadru organizatoric de bază — îşi propune să remedieze deficienţele rezultate din apli­carea în practică a calendare­lor din anii precedenţi, prin îmbunătăţirea raportului dintre volumul competiţiilor locale şi cele cu etape finale republica­ne, corelarea mai judicioasă a activităţii sportive interne cu cea internaţională (în vederea asigurării unor verificări con­cludente a sportivilor din lo­turile naţionale în perspectiva J.O. 1984) promovarea în fa­zele finale a unor sportivi de reală valoare şi perspectivă, o zonare cit mai corespunzătoare. (Continuare în pag a 4-a)

Next