Sportul, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 10206-10231)
1982-10-14 / nr. 10217
Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în Republica Populară Bulgaria Cunoaşterea unor aspecte ale construcţiei socialiste, economice şi social-culturale in ţara vecină şi prietenă s-a insertt ca o parte distinctă in programul celei de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu o întreprind in Republica Populară Bulgaria. Dimineaţă, înalţii soli ai poporului român, însoţiţi de tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, au fost oaspeţii oamenilor muncii de la Uzina şi Institutul de maşiniunelte din Sofia. Mulţimea, adunată pe platoul de la intrare, poartă portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ale tovarăşului Todor Jivkov, steguleţe, multe şi mari buchete de flori. Neîntrerupt se scandează urări de întărire şi dezvoltare, în continuare, a prieteniei trainice dintre popoarele, partidele şi ţările noastre. Pe parcursul vizitării principalelor secţii de fabricaţie, sunt prezentate amănunte asupra evoluţiei producţiei de maşini-unelte în cei 30 de ani de existenţă a uzinei. La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Todor Jivkov au fost înconjuraţi cu aceleaşi sentimente de sinceră stimă şi preţuire, cei prezenţi exprimîndu-şi din nou, cu putere, prin ovaţii şi urare, bucuria de a-i avea ca oaspeţi dragi, în continuarea vizitei oficiale de prietenie pe care o întreprind în Republica Populară Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au sosit, miercuri la amiază, în oraşul Plovdiv, cel mai mare centru urban al ţării, după Sofia. Populaţia oraşului a transformat această zi intr-o adevărată sărbătoare. Martie bulevarde străbătute de coloana oficială de maşini sînt adevărate culoare vii. Mii şi mii de locuitori ai Plovdivului, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, au ieşit să salut« la toată căldura Inimilor pe înalţii oaspeţi. Primarul oraşului, Steian Roţule», arată că revin« deosebita einste de a lumina tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, ca semn de înalt respect, al onoarei pe care populaţia acestui vechiui important centru urban al ţării o are de a găzdui pe solii poporalul român, distincţia cea mai înaltă a oraşului — „însemnat oraşului Plovdiv, clasa I“. In aplauzele mulţimii, care umple pînă la refuz imensul perimetru central al oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu primesc distincţia. La sediul Comitetului judeţean de partid are loc, apoi, o întilnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu şi a tovarăşului Todor Jivkov cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. După-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţii complexului agricol de cercetare şi producţie „Gheorghi Dimitrov", din comuna Părveneţ, in apropierea oraşului. Au fost vizitate platforma de rachete antigrindină — sistem modern de îndepărtare a pericolului pe care aici, in zona submontană, îl prezintă schimbările bruşte în atmosferă —, plantaţiile intensive de meri, precum şi cele de viţă de vie. La plecare, înalţii oaspeţi români au fost salutaţi, încă o dată, cu deosebită dragoste şi prietenie de oameni ai muncii, care au ţinut să fie prezenţi la întilnirea cu conducătorul partidului şi statului nostru. Comitetul Judeţean de partid Plovdiv al P.C. Bulgar şi Consiliul popular Judeţean au oferit, miercuri, în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, un dineu oficial. După dineu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de tovarăşul Todor Jivkov, au asistat la un spectacol folcloric. La paralele sau la pupitrul de arbitră, MAREA NOASTRĂ SPORTIVĂ NADIA COMĂNECI PREDEATĂ PENTRU FRUMUSEŢEA GIMNASTICII ...In momentul în care crainicul întîlnirii internaţionale de gimnastică dintre echipele feminine ale României şi Angliei anunţa componenţa brigăzii de arbitre, din sală au izbucnit ropote de aplauze cînd a fost făcut cunoscut numele arbitrei nr. 4. Aceasta nu era alta decit marea noastră gimnastă, multiplă campioană olimpică, europeană şi mondială, ciştigătoare a numeroase şi mari trofee internaţionale, Nadia Comăneci. Aşadar, un debut spectaculos, un debut pe care publicul iubitor de gimnastică din Deva l-a primit ca atare, un debut care cu siguranţă va avea un larg ecou internaţional. Un prilej pe care l-am folosit şi noi, pentru a afla opiniile Nadiei despre această nouă preocupare, despre ceea ce face în prezent şi despre ceea ce-şi propune să realizeze în perioada următoare. — Cum ţi s-a părut, Nadia, trecerea de „cealaltă parte a scenei“ ? — Ce să vă spun, odată și odată trebuia să fac și acest pas. Am considerat că-i bine să inaugurez activitatea mea de arbitră chiar aici, la Deva, unde am muncit atiţia ani, în fața publicului care m-a încuia noua so colitat«, da arbitrii, Nadia primast» primai« (dlicttari... ratat şi m-a purtat de atitea ori spre frumoase şi minunate victorii. Poate nu o să mi cradefi, dar aveam nevoie fi la acest debut de încurajările publicului spectator, de încrederea lui fi tocmai de •aceea stat deosebit de bucuroasă cd prima mea misiune de arbitră a fost îndepliniţi la oraşul Deva. — A fost greu, cunoşteai bine exerciţiile impuse . — Ca si fiu sinceră, nu e fost foarte foarte greu, deoarece, după opinia mea, e mai uşor si arbitrezi exerciţiile impuse — pe care se înţelege ci le cunosc —, decit cele liber alese. Oricum, arbitrajul solicită o concentrare deosebită, fireşte de altă natură decit concentrarea de care au nevoie gimnastele. Faptul că in echipa României nu au figurat sportive cu care eu să fi concurat împreună mi-a uşurat într-o mare măsură misiunea și am putut fi mai degajată fi, sper, cit mai obiectivă. — Dorința tuturor arbitreice este aceea, cum se spune, de a intra în nota medie. Cum Constantin MACOVEI (Continuare In pag. a 4-a) Campionatul de hochei DUPĂ AL DOILEA TURNEU, DISPUTA S-A ECHILIBRAT Două din cele şase turnee ale campionatului Diviziei „A“ la hochei s-au consumat. Unul la Miercurea Ciuc , dominat de Steaua, care a acumulat, atunci, 12 puncte din 12 posibile şi altul la Bucureşti, încheiat recent, şi care a fost mult mai echilibrat, lidera clasamentului, tort de Steaua este vorba, lăsînd un punct in Dinamo şi două la S.C. Miercurea Ciuc. Cu alte cuvinte, după un început mai puţin promiţător sub aspectul echilibrului de forţe în lupta pentru cununa de lauri a celei de a 55-a ediţii a campionatului ţării, întrecerea a căpătat impulsuri noi, deve- Călin ANTONESCU (Continuare in pag. 2-3) O verificare UTILĂ (prin concluziile ei) cu „olimpicii“ bulgari NU TREBUIE SĂ OCOLIM ADEVĂRUL. ECHIPA REPREZENTATIVĂ A ARĂTAT DESTULE SCĂDERI, CARE SE CER-ŞI TREBUIE!-GRABNIC REMEDIATE Rămăsesem cu frumoasa impresie pe care echipa naţională ne-o lăsase în meciul cu Suedia. Apoi, bunele rezultate din cupele europene constituiau şi ele o reală promisiune pentru revirimentul mult aşteptat. A urmat, însă, această partidă de verificare, pe care lotul naţional (ECHIPA NAŢIONALA, DE FAPT) a susţinut-o marţi seara în compania selecţionatei olimpice a Bulgariei şi am văzut că, din păcate, lucrurile nu stau — astăzi — chiar aşa de bine, că situaţia nu e atît de roză, cum părea, probabil, pentru unii şi am văzut că mai sînt încă multe de făcut. Ieri l-am rugat pe Mircea Lucescu să ne spună dacă i-a plăcut cum au jucat „tricolorii“ ? Sintetizăm răspunsul lui : „Vreu să precizez că a fost vorba de un meci de verificare şi nu unul de rezultat. A fost o întilnire foarte utilă pentru noi pe care, din păcate, jucătorii au tratat-o cu destulă uşurinţă. Abia după ce au văzut că sunt conduşi cu 10 au luat lucrurile în serios. In perioada care a trecut de la ultima acţiune, componenţii lotului s-au cam îndepărtat de la ideea noastră de joc. Au fost preocupări la construcţia jocului, dar în treimea adversă s-au blocat. Sigur, prin indisponibilitatea lui Bălăci a lipsit conducătorul de joc. Am folosit acest meci pentru verificarea unor fotbalişti (M. Mihai, Custov, Coraş) în ideea de a forma un lot de 20—22 de jucători, care să cunoască foarte bine, şi pri-Constantin ALEXE Iată-l pe Cămătaru, singur în luptă cu apărarea bulgari. Unde erau, însă, coechipierii lui ? Foto : Dragoş NEAGU (Continuare in pag. 2-3) PROLETARI Difc TOrffe'TÂRke.MONITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXVIII - Nr. 10 217 | 4 PAGINI - 50 BANI | Joi 14 octombrie 1982 . COMPORTARE BUNĂ A BOXERILOR JUNIORI LA BALCANIADĂ Zilele trecute, la Salonic, în Grecia, s-au încheiat întrecerile balcanice de box pentru juniori. Au fost prezenţi tineri pugilişti din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România Lotul sportivilor români a fost alcătuit din nouă boxeri. Ei au avut o comportare remarcabilă reuşind să cucerească patru titluri de campioni balcanici prin Marian Rotaru (semimuscă), Marian Fănăţan (muscă), Cornel Silitră (cocoş) şi Rudei Obreja (semiuşoară). Pe treapta a doua a podiumului au urcat Alex. Gavrilă (pană), Gavril Ţentea (mijlocie) și Dorin Răcaru (grea). Marcel Vari (ușoară) și Alex. Lupani (semimijlocie) s-au clasat pe locurile 3—4. CALENDARUL COMPETIŢIILOR DE PERFORMANŢĂ, INSTRUMENT ACTIV ŞI EFICIENT PENTRU SPORIREA POTENŢIALULUI MIŞCĂRII SPORTIVE ROMÂNEŞTI Ieri, ziarul nostru a publicat calendarul competiţiilor republicane de performanţă pe anul 1983. Cu acest prilej au luat cunoştinţă de calendar organele teritoriale ale mişcării sportive, cluburile, asociaţiile, sportivii şi tehnicienii, toţi aceia care animă zi de zi sportul de performanţă din ţara noastră. Avind la bază prevederile programului de dezvoltare a mişcării sportive pe perioada 1981—1985, menite — pe baza sarcinilor de înaltă responsabilitate ce revin tuturor factorilor cu atribuţii în domeniul sportului — să dea dimensiuni mai ample şi o nouă calitate performanţei, structura şi conţinutul calendarului competiţiilor republicane pe anul 1983 au fost stabilite la propunerile federaţiilor de specialitate. Pornindu-se de la necesitatea pregătirii la nivelul cerinţelor internaţionale, a creşterii nivelului calitativ al competiţiilor republicane, a apariţiei unor valori sportive, calendarul — cadru organizatoric de bază — îşi propune să remedieze deficienţele rezultate din aplicarea în practică a calendarelor din anii precedenţi, prin îmbunătăţirea raportului dintre volumul competiţiilor locale şi cele cu etape finale republicane, corelarea mai judicioasă a activităţii sportive interne cu cea internaţională (în vederea asigurării unor verificări concludente a sportivilor din loturile naţionale în perspectiva J.O. 1984) promovarea în fazele finale a unor sportivi de reală valoare şi perspectivă, o zonare cit mai corespunzătoare. (Continuare în pag a 4-a)