Sportul, noiembrie 1982 (Anul 38, nr. 10232-10257)

1982-11-01 / nr. 10232

I BRAVO, MICI MIȘTI! ' I "■ ..... .......“ -------------------------------- | I AL 7-lea SUCCES ROMÂNESC ! ! ÎN MECIURILE CU FRANJA! I O victorie asupra echipei Franţei echivalează întotdeauna cu O MARE PERFORMANŢA sportivă, ea înseamnă un in­contestabil succes de palmares, pe care şi-l doreşte orice echi­pă de rugby, cunoscut fiind faptul că — în orice situaţie s-ar afla — XV-le Franţei este introdus, cu depline drepturi, în elita mondială a balonului oval. Aşadar, să cinstim cum se cuvine succesul, al ŞAP­TELEA in istoria intîlnirilor romăno-franceze, să ne bucurăm de el aşa cum ne-am bucurat de fiecare dată cînd rugbyştii noştri au ÎNVINS, făcînd să se vorbească elogios despre el şi ţara care i-a născut. Ce a reprezentat, in viziu­nea noastră, această a 32-a întîl­­nire româno-franceză ? In pri­mul rînd, o realizare de ex­cepţie care ne deschide noi perspective pentru cucerirea „Cupei F.I.R.A.“, la capătul unui meci BUN, apreciindu-1 ca atare tocmai în condiţiile speciale în care se joacă de fiecare dată : tensiune deosebită de ambele părţi, dorinţa de victorie, de revanşă (în ultimul timp mai ales, de cînd cel ce joacă „acasă“ cîştigă, de unde dorinţa de a infirma această regulă), mai mult, un TEST pentru ambele tabere asupra posibilităţilor de moment ale celor două echipe. Se stabileş­te o anume ierarhie continen­tală, fie ea numai pentru un an. De aceea, de la un ase­menea meci este greu să te aştepţi la un mare SPECTA­COL , dar la o mare LUPTA — da (deşi, in paranteză fie spus, mărturisim că de fiecare dată cînd e vorba de acest „meci al anului“, luăm drumul stadionului cu gîndul ascuns al intîlnirii cu spectacolul). Nici de astă­ dată, sub acest plan, speranţele n-au fost împlinite.­ Dimitrie CALLIMACHI Foto : Dragoş NEAGU (Continuare in pag. a 2-a) 10 000 de spectatori, veniţi pe stadionul bucureştean Giuleşti din toate colţurile ţării, pe o vreme ideală pentru joc, izbuc­nesc în aplauze, încurajind e­­chipa favorită, la ora 14.45, cînd Podărescu execută lovitura d­e începere. Debutul de partidă anunţă un duel aprig, între cele două pachete de înain­taşi. Nu trec decit puţine mi­nute şi Podărescu „scoate“ o tuşă de 60 de metri. Repune Dintrans, dar — pentru ob­strucţie în margine — scoţia­nul Xlasic dictează lovitură de pedeapsă, iar uvertura noastră. PODĂRESCU are o execuţie sigură, de la 22 m lateral stin­gă : 3—0 pentru România In minutul 7 ! Două minute după aceea, francezii joacă la mină o lovitură de pedeapsă din po­ziţie favorabilă, dar comit „îna­inte“ şi, după grămada ordo­nată, Dumitru se ridică cu ba­lonul, pase pînă la Fulcu, ca­re avansează spectaculos. Re­plica oaspeţilor e promptă, Camberabero încercind pentru prima oară dropul (min. 10), Geo RAEICH! (Continuare in pag. a 2-a) România - Franţa 13-9, un rezultat deplin meritat VICTORIE SPECTACULOASĂ, CU FINAL ELECTRIZANT Meciul ultimelor trei minute După un duel pe înaintare ciştigat de echipa noastră, Murariu ii transmite balonul lui Paraschiv CINCI MINUTE DUPĂ MECI... Satisfacţie justificată in ta­băra tricolorilor noştri. Cel mai exuberant — Dărăban, care ne declară : „Am promis să ne batem pe înaintare ţi să cişti­­găm î­ncă am ţinut de cuvint . Ideea o reia Th. Rădulescu, u­­nul dintre antrenorii echipei : „Pachetul nostru ţi-a făcut integral datoria, aici a fost atuul nostru...* Antrenorul fe­deral V. Irimescu nu mai aude şi... nu mai vede pe nimeni, abia reuşim să-l abordăm : „O victorie mare, muncită ţi meri­tată, In care In special înain­taţii au dat lotul I, Căpitanul echipei române, M. Paraschiv, Incearca să redevi­nă calm, cum D este felul 7, „Am crezut In victorie, chiar ţi la 8—9. Mai aveam 14 minute, trebuia să te intlmple ceva .C. Trăiesc o mare bucurie pentru victorie ţi totodată pentru eseul reuţit, de fapt, rodul efortului colectiv, al echipei*. Dumitru este lapidar şi categoric . „Am fost mai buni, şi nu afirme cineva altfel . Iar Dinu, ve­teranul echipei, nu îşi mai gă­seşte astîmpăr: „Trăiesc feri­cirea de a fi fost din nou ulii echipei României După acest meci, promit s­­ rămin in acti­vitate încă... un deceniu !“ In vecinătatea băieţilor noş­tri, asociindu-se satisfacţiei lor, Mihai Ducas. Ii intrebăm dacă, fiind in teren, ar fi realizat mai mult ce răspunde cu francheţe: „Nu cred , colegii mei au făcut tot ce era omeneşte pentru vic­torie, intorcind rezultatul". Este şi ceea ce ţine să sub­linieze Dauga, marele Benoit Dauga de ieri, din XV-le Fran­ţei, jucător de linia a II-a fără (Continuare In pag. a 2-a) Campionatele continentale de judo juniori 0 COMPETIŢIE REUŞITĂ, DE NIVEL TEHNIC RIDICAT Ilie şerban — menalie de bronz la cai, semiuşoara TIRGOVIŞTE, 31 (prin tele­fon). S-au încheiat întrecerile campionatelor continentale de judo pentru juniori, competi­ţie care s-a bucurat de un binemeritat succes pe toate planurile : tehnic şi tactic, spectacular şi de popularitate. Suntem­ convinşi că actuala e­­diţie a „europenelor“ speranţe­lor acestui frumos sport se în­scrie ca un moment de refe­rinţă în istoria judoului. Duminică, in ultima zi a în­trecerilor, am avut satisfacţia reuşitei juniorului nostru Ilie Şerban, care a evoluat bine, în cadrul categoriei semiuşoa­­ră, adjudecindu-şi, in final, me­dalia de bronz. El a pierdut doar un singur meci, cel cu francezul Patrick Demenech, care avea să fie vicecampio­­nul categoriei şi a obţinut a­­plaudate victorii in faţa ungu­rului András Rogus, a vest­­germanului Stefan Ruben şi a spaniolului Javier Otero. La categoria superuşoară, Silviu Lazăr a fost şi el la un pas de a urca pe podium, dar a pierdut meciul din semifinală cu Axel Roege (R. D. Ger­mană), după ce i-a fost refu­zată victoria — în primul meci — cu francezul Saint-Marc . Sîmbătă au avut loc întrece­rile la categoriile uşoară şi se­­mimijlocie. Cum însă cei doi sportivi români, Ştefan Nagy si Nicolae Vega, au ieşit re­pede din concurs, prea multe lucruri nu ne-au rămas de spus. Nagy, in meciul cu Boi­­cio Boianov (Bulgaria), a în­cercat (min. 2,52), să contreze un atac puternic al juniorului bulgar, dar in afara spaţiului de luptă. Arbitrii, fireşte, au luat în considerare doar ac­ţiunea sportivului bulgar, cota­tă cu nu mai puţin de 7 punc­te. Este adevărat că, in conti­nuare, Nagy a fost frustrat de un yuko (5 puncte) in urma unui procedeu tehnic, după o­pinia tuturor celor prezenţi, perfect valabil, dar acesta ar fi fost insuficient pentru a schimba soarta, partidei. Astfel, Nagy a fost eliminat. La rin­­du-i Vega a ieşit din competi­ţie tot după un singur meci, cel cu cehoslovacul Braalstal Costin CHIRIAC Nicolae CHÎNDEA ILIE ŞERBAN Din sumar:­­ CRONICILE ETAPEI A 13-A A DIVIZIEI „A" LA FOTBAL (Paginile 4—5) Pasiunea şi dăruirea, la baza tuturor împlinirilor (Pagina 6) Rezultate din campionatele naţionale de baschet feminin, Scrimă, chciocros (Pagina 7) Boxerul Niţă Robu, campion balcanic (Pagina 6) mOtFTAW DIN TOATE TAftUE, .Hlgfifrjl' ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATE FIZICA Sl SPORT I ANUL XXXVIII - Nr. 10232 | » PAGINI - 50 BANI | u,„| , noiembrie „„ T VAMULŢUMIM! U na din victoriile spor- \ tive româneşti cele­­ mai pline de satisfac- 5 i­ţie şi de mîndrie este şi | I aceea obţinută in faţa echi- j j pei de rugby a Franţei. Pen- \ \ tru că, acum citeva decenii, \ ; distanţa dintre rugbyul fran- ^­­ cez şi cel românesc era in- ^ j comensurabilă iar, din 1960 3 £ încoace, de la prima noas- 3 § tră victorie asupra Franţei, 1 £ distanţa s-a micşorat In ase- 3 I menea măsură incit, acum, 3 £ „piatra de încercare" pentru 2 ^ francezi a devenit echipa 2 % României. Au venit la Bucu- 3 I reşti 22 de ziarişti francezi 3 I care au transmis In direct d­­ in Franţa, fazele meciului la 3 ^ 2 posturi de televiziune şi 5 3 £ posturi de radio, au relatat 3 ^ in toată presa franceză. Au 3 ^ fost in tribune şi 600 de ^ turişti francezi, amatori de 3 % rugby. f ^ Din nou, pe stadionul Giu- J| ^ Ieşti, unde acum doi ani bra- S | vii noştri rugbyşti au obţinut «­ ^ un incredibil 1500 acoperit \ 1 de francezi cu toate scuzele % | necesare. De fapt, noul an­ \ şi trenor Jacques Fouroux a \ % venit la conducerea echipei ^ şi după acest mare eşec, a \ ^ urmat o revenire puternică a « ^ tricolorilor francezi, pentru ca j % acum, din nou, rugbyştii­­ g noştri să obţină o victorie \ 0 spectaculoasă, sâ răstoarne, I g intr-un final palpitant, ulti- i ^ mele speranţe de victorie ale i g marilor lor adversari. 0 In stadionul Giuleşti, la i ^ televizoarele din sute de mii \ g de case româneşti au fost 1 0 momente de emoţii şi de sa- j g tisfacţii, pe care le datorăm j 0 bravilor noştri rugbyşti. Und i ^ vor, ei sunt de neînvins. »Au j 0 fost prea puternici aceşti­­ 0 români", şi-a titrat articolul j g unul din ziariştii fancezi. 0 Sâ fiţi, dragii noştri rug- : 0 byşti, totdeauna puternici, j 0 să fim mereu mindri de voi, I ^ ca ieri. Vă mulțumim ! I Aurel NEAGU | ^wwwwww^wwwwwwwWVWWVWWWWWWVV­ U (Continuare in pag. a 8-a)

Next