Sportul, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10360-10385)

1983-04-01 / nr. 10360

PLENARA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ Şl GERMANĂ In prezent» tovarftşalul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tot a avut loc in Capitală plenara comună a consiliilor oamenilor munci de naţionalitate maghiară ci germană l­a sosirea in sală, conducăto­rul partidului şi statului nos­tru a fost intimpinat cu vii a­­plauze şi ovaţii, participanţii exprimînd, in numele tuturor oamenilor muncii de naţiona­litate maghiară si germană, sentimentele de Înaltă stimă, de profundă preţuire şi fier­binte recunoştinţă pe care l o nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru con­diţiile de deplină egalitate a­­sigurate tuturor cetăţenilor pa­triei, fără deosebire de naţio­nalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea poli­ticii interne şi externe a parti­dului şi statului, la Înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămintul României. In cadrul dezbaterilor pe marginea expunerilor prezen­tate în plenarele Consiliului oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionali­tate germană au luat cuvîntul tovarăşii Jakabos Csaba István, director al întreprinderii me­canica Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, Hildegard Mantsch, muncitoare la fabrica „Vicro­­metan“ Mediaş, judeţul Sibiu, Molnár Imre, Erou al Muncii Socialiste, preşedinte al CAP Tuşnad, judeţul Harghita, Fa­zekas Ferencz, şef de brigadă la întreprinderea minieră Pa­­roşeni, judeţul Hunedoara, Ernest Breitenstein, redactor şef al ziarului „Neuer Weg", Ludovic Fazekas, membru al Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vice­­prima-m ministru al guvernului, Gyöngyi Maria, inginer chimist la întreprinderea chimică „Sin­teza“ Oradea, Richard Winter, membru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizio­nării Tehnico-Materiale şi Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Letay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor şef al revistei „Utunk“, Gerhard Konnerth, decan al Facultăţii de filologie-istorie Sibiu, Fejes Iu- Jiu, secretar al Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară, Galpal Zsuzsanna, se­cretar al Comitetului Judeţean Mureş al P­CJL, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Fe­meilor, Josef Berenes, director al întreprinderii de ceasuri „Victoria" Arad, Furo Iuliu, se­cretar de stat la Ministerul E­­ducaţiei şi Invăţămintului In numele membrilor celor două consilii, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Co­mitetului Politio Executiv al C.C. al P.C.L, preşedintele Consi­liului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a spus ! Exprimind, încă o dată, marea bucurie şi satisfacţie pentru faptul de a vă avea din nou in mijlocul nostru la această ple­nară, transformată prin partici­parea dumneavoastră intr-un eveniment de mare Însemnătate politică, vă rog să-mi permi­teţi, mult Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă adre­sez rugămintea fierbinte a noastră, a tuturor, de a lua cuvîntul In Încheierea lucrări­lor Plenarei noastre comune. Primit ca cele ma alese sen­timente de dragoste şi preţuire, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmă­rită cu deosebită atenţie şi le­gitim Interes, cu deplină apro­bare şi satisfacţie, fiind subli­niată In repetate rinduri cu In­­delungi aplauze şi ovaţii, cei prezenţi scandind cu Însufle­ţire : „Ceauşescu — P.C.R. I“, „Ceauşescu şi poporul !", „Ceauşescu — Pace !“ Dînd glas simţămintelor tu­turor participanţilor la şedinţă, tovarăşul Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate germană, a adresat secretaru­lui general al partidului, în nu­mele tuturor membrilor Consi­liilor oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară şi germa­nă, cele mai vii mulţumiri pen­tru marea şi deosebita cinste de a onora cu prezenţa sa lucră­rile plenare. In Încheierea adunării, cei prezenţi au aclamat din nou, îndelung, cu putere, pentru partid şi secretarul său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria noastră liberă şi independen­tă, subliniind şi cu acest pri­lej unitatea şi frăţia tutu­ror fiilor patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, ataşamentul lor față de politica partidului și statului nostru. f«OtJTAM MW TOAH TiUWJ. M­TW-MJ ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXIX­­ Nr. 10 MO |­4 PAGINI - SC BAkH­­ Vineri 1 aprile 1003 ! APRILIE, LUNA ULTIMELOR FINALE ALE „DACIÁDEI ALBE“ 1982-1983 ntOORAMUl FIMA­­Laos CDITta DE IARNA A „DACIÁ­DET 1—LIV. Grioțl i pa­tine) evtiitic (tankort + Juniorii 4—7. IV. PloSra Ană 1 biatlon (i«ntori) 4-9.IV. Paring : «chi alpla (Juniori) 17-20. IV. Paring i scM alpin (i«ntori) 25—29. IV. Miercurea CUk­­ hochei (tantori) Gheorghe Berdar, cel mai ban biatlo­nul român al sezo­nului,­­ pretendent principal la titluri­­le de campion al „Daciadei* şi a­ ţâ­rii in întrecerile de zăptdmina viitoare de la Piatra Arzi. Foto : D. NEAGU Următoarele săptămini vor fi marcate, in SPORTURILE ZĂPEZII, la desfăşurarea ul­timelor finale ale ediţiei de Iarnă a „Dsciadei" 1982—83, tot atitea campionate naţiona­le de larg interes. Este vorba despre etapele finale ale se­zonului hivernal la biatlon se­niori (Piatra Arsă, 4—7 apri­lie), la schi alpin juniori (Pa­(Continuare !) pag 2-3) Succese în concursurile internaţionale de înot TINERII ÎNOTĂTORI ROMÂNI IN PRIM-PLAN LA TRENTO ŞI ZAGREB Ploieşteanca Iulia Nateescu (4 victorii) — „la reginetta" tradiţionalei competiţii din Tirol din 15 ţari şi 101 cluburi italiene, printre ei numeroşi favoriţi ai campionatelor europene de ju­niori, programate anul acesta la Mulhouse (5—8 august). Intre cei peste 600 de tineri competitori — cifră record — s-au aflat şi 6 sportivi români, însoţiţi de antrenorul ploieştean ,Viihai Gothe. Avînd o compor­tare remarcabilă, aceştia au iz­butit un adevărat record la ma­terie, realizând 11 victorii, şase locuri doi şi trei locuri trei Ca urmare a acestor evoluţii, echi­pa înotătorilor români s-a situat la finele competiţiei pe locul I cu un total de 168 p, urmată de S.C. Uden (Olanda) 84 p, Tri­­glav Kranj 68 p, nirna Ljubljana 43 p (ambele din Iugoslavia), Württemberg (R.F.G.) Î7 p. In ziarul .L’Adige*, care apa­re zilnic la sudul Tirolului se pot citi în numărul de duminică 27 martie următoarele titluri : „Ala Madonna Bianca (n.r. nu­mele piscinei) si continua a parlare rumenol* si „La regniet­­ta del meeting si chi­am­a Julia Mateescu“. „Fără îndoială — ne-a relatat antrenorul M. Gothe — tinera înotătoare ploieştean­că a fost protagonista concursului din acest an. Luînd startul în 4 probe, lu­lis Mateescu (13 ani) a obţinut (Continuare in pag a 4-a) ZHeile trecute s-au desfăşurat la Trento (bazin de 25 m) tradi­ţionalele Întreceri ale concursului internaţional de copii şi juniori, cu­a­ anul acesta la cea de a 16-a ediţie. Au fost prezenţi in acest concurs-maraton­­tineri Înotători FOTBALIŞTII TRICOLORI AU 15 ZILE PENTRU AŞI REFACE POTENŢIALUL Rinduri pentru o echipă cu un scop precis: 16 aprilie Dacă ar fi să raportăm ca­litatea jocului practicat de e­­chipa României In prima re­priză a meciului cu Suedia şi in primele 20 de minute ale jocului împotriva Turciei cu nivelul general al acestui meci cu Iugoslavia, ajungem la o diferenţă de două puncte în minus, de la 8 la 8. Aceasta demonstrează o dată în plus, că la Timişoara s-au adunat citeva elemente de eclipsă, printre care se pot cita, intre altele: a) săptăminile cu două jocuri, pe care fotbaliştii noş­tri le susţin cu destulă greu­tate, b) o anume stare de au­­tomulţum­ire, mai ales din par­tea jucătorilor care au reuşit să îmbrace tricoul naţional de vreo 17—18 ori intr-un an şi jumătate, c) amintita absenţă a lui Cămătaru­, ale cărei im­plicaţii tactice pot fi compa­rata doar cu absenţa pivotului de bază In cadrul unei echipe de baschet şi de absenta for­ţată a lui Ţicleanu, care Im­pietează şi — din păcate — va impieta, In lipsa unei so­luţii adecvate — asupra ritmu­lui echipei in ansamblu. Toate aceste elemente nega­tive vor putea fi suplinite Ioan CHIRILA (Continuare In pag. 2-3)’ Ceolga». Kiel» (şi­ nu numai ei) i-au detorm­« greu de ambiţioşii apărători Iugoslavi... Foto : Branko VUIN o O.Cy­c . Duminicii, In „premiera“. Bucureşteanft -------Tiran m t „Daciaflor fie ţară 200 000 DE UMERI ÎN ÎNTRECERI . Duminică, eveniment de­osebit, sărbătoresc, in viaţa sportivă a ţării, deschide­rea oficială a Întrecerilor din cadrul etapei de vară a marii competiţii na­ţionale „Daciada, ediţia a 3-a. Dintre starturile a­­nunţate, astăzi , o avan­cronică a manifestărilor din Capitală, al căror program ni se pare o irezistibilă invitaţie la vizionarea unui grandios spectacol sportiv­­cultural cu aproape­­200 000 de participanţi ! Toate bazele sportive ale Bucureştiului vor fi, dumi­nică, gazde primitoare ale copiilor şi tinerilor veniţi, în număr-record, să se în­treacă în entuziaste mani­festări, spectacole sportiv­­culturale şi demonstraţii ale performerilor, desfăşu­rate sub Însemnele „Dacia­dei“. Organizatori: CMEFS Bucureşti, organele sportive ale sectoarelor, într-o e­­xemplară colaborare cu factorii cu atribuţii din Ca­pitală. Şi acum, despre „capul de afiş“ al acestei acţiuni de excepţie, „Festivalul sportiv de primăvară“, pro­gramat in Sectorul 4, care va reuni circa 40 000 de participanţi la o manifesta­re polisportivă de amploa­re cu totul remarcabilă. Va fi, suntem­ siguri o splendidă sărbătoare spor­tivă în „Parcul tineretului“, acolo unde ne-am obişnuit să întîlnim, la fiecare sfir­­şit de săptămînă, mii de tineri şi tinere. Niciodată însă pină acum 40 000! Concursuri de patinaj role, de mini-ciclocros, întreceri de atletism, şah, fotbal, te­nis de masă, handbal, volei, tenis de cîmp... Dar mai bine să vă transmitem cal­da invitaţie a organizatori­lor — şi a noastră —, adău­gind doar că iubitorii spor­tului sunt aşteptaţi la „Par­cul tineretului* inainte de ora 10, cind se vor da pri­mele starturi... Pe toate celelalte baze sportive şi in parcurile Ca­pitalei — alte zeci şi zeci de mii de tineri şi tinere vor Întregi, prin prezenţele şi participările lor entuzi­aste, un tablou sportiv im­presionant prin proporţii, dîndu-i toată frumuseţea şi căldura pasiunii pentru mişcarea în aer liber şi practicarea exerciţiului fi­zic a tineretului bucureş­­tean. Pe marginea Plenarei Comitetului F. R. T. DRUMUL TENISULUI TÎNĂR SPRE MAREA PERFORMANŢĂ Dacă am Încerca să desprin­dem caracteristicile principale ale activităţii de tenis din ţara noas­tră, atunci se impune atentia, cu siguranţă, acel aspect definitoriu care constă in tinereţea majori­tăţii performerilor sai. In clasamentele ultimului se­zon, pe primele locuit se află, In majoritate covârşitoare, repre­zentanţii tinerei noastre genera­ţii de ten­ismeni, avînd In frunte pe multiplii campioni al tării Florin Segărceanu si Lucia Ro­manov, care aşa au păşit in rindul seniorilor, in preajma­tor, de asemenea, un monunent de tineri si tinere, emisari autori­zaţi ai tenisului romănesc in marile competiţii. In acest context, prima conclu­zie, care pare sa se impună, ar fi aceea că In tenis avem asi­gurată o perspectivă dintre cele mai favorabile, cu posibilităţi de promovare pe scara performan­ţelor, pentru o lungă perioadă de timp de aici Încolo. Ar­e — din păcate — o conduşie falsă. Este tocmai ceea ce au demonstrat, cu pregnanţă, dezbaterile recen­tei plenare a Comitetului federa­ţiei române de tenis, care a avut loc la Bucureşti In ziua de 7 martie, însuşi raportul prezentat. În deschiderea lucrărilor, insistă asupra faptului că tenismanii lo­turilor noastre republicane ne deţin poziţii de prim-plan In ierarhia mondială a acestei dis­cipline. Este cazul chiar pentru Lucia Romanov, clasată In zona locului SO In lume, după cum Florin Segărceanu se află abia In zona locului 100 în rlndurile eu­­ Ion GAVRILESCU Radu VOTA (Continuare f» P«F

Next