Sportul, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10360-10385)
1983-04-01 / nr. 10360
TINERII NOŞTRI PGLOIŞTI PE LOCUL SECUND LA ISTANBUL !*it?"r*Naţional de polo Juniori de la Istanbul s-a încheiat cu succesul formaţiei iugoslave, care a terminat întrecerea neînvinsă cu 10 puncte. Pe locul secund — la prima sa evoluţie într-o competiţie internaţională — s-a situat reprezentativa României (8 p), urmată de Bulgaria (6 p), Turcia (3 p), Grecia (3 p) şi Austria 0 p. La întoarcerea în ţară, antrenorul Valentin Median, care pregăteşte împreună cu Eugen Georgescu noul lot al speranţelor polo-ului românesc, ne-a relatat cîteva amănunte asupra evoluţiilor de la Istanbul. „Am învins echipele Austriei (19—4), Greciei (12—11), Bulgariei (9—7) şi Turciei (16—14), după jocuri pe care le-ara dominat evident şi am rulat întregul lot disponibil. In fond, era vorba de un turneutest, care trebuia să ne edifice asupra posibilităţilor fiecărui candidat la titularizare. In meciul decisiv, cu Iugoslavia (11— 17), am fost egali adversarilor timp de trei reprize, dar am cedat în ultima. Sportivii iugoslavi au un lot foarte valoros şi au fost avantajaţi (ei nu excelează la înot) de dimensiunile foarte reduse ale bazinului (25/10 m). Ţin să remarc pe Zaharia Regea, Oprişan şi portarul Lisac , ceilalţi ■ nu au depăşit un nivel mediu. In orice caz mai avem destul de lucrat pentru fortificarea defensivei, pentru a alcătui o echipă cu adevărat competitivă pe plan european“. EXERCIŢIUL FIZIC - SUPORT AL CUREI BALNEARE Oaspeţii staţiunii halneo-climaterice Sovata din judeţul Mureş (recunoscută pentru valoarea terapeutică a factorilor săi naturali de cură apa clorosodică a celor cinci lacuri: Alumiş, Urşu, Negru, Roşu Verde) se bucură de numeroase şi variate acţiuni de agrement care însoţesc cura. Printre acestea la loc de frunte se situează activităţile culturalsportive, excursiile şi drumeţiile. „Activitatea sportiv-recreativă — ne spunea inspectorul sportiv al Casei de cultură din staţiune, Gavril Kiss — se desfăşoară nonstop la noi, mai ales în condiţiile oferite de acest sezon. Fiecare serie de oaspeţi ce ne vizitează staţiunea, pe lingă activităţile de club (şah, tenis de masă), au la dispoziţie un teren pe care se joacă volei, handbal, tenis de cimp sau minifotbal. De asemenea, iubitorii popicelor dispun de o popicărie mecanicăbowling, situată la doi paşi de lacul Ursu. Pe amatorii mersului pe jos, eu personal ii însoţesc, de două ori pe săptămînă, In drumeţii pe trasee ca: Dealul cireşului (situat la 910 m altitudine) şi muntele de sare, Cantonul Trocuţa, Dealul Capelei, ori Dealul mic, unde se găseşte şi un baby-schilift ce funcţionează iarna. Aceste drumeţii sunt mult apreciate de cei ce vin an de an la noi. Vara, o asemenea ieşire la traseu angrenează 100—150 persoane, iar acum. In sezonul rece, 25—40, Agenţia de turism a O.J.T. Mureş, filiala Sovata, organizează, săptămînal, cîte 3—4 excursii pe diferite itinerarii ca: Sovata — Lacul Izvorul Muntelui — Cheile Bicazului — Lacul Roşu; Sovata — Borsec; Sovata — zona Bucovinei; Sovata — Cluj-Napoca — Tg. Mureş, ori Sovata — Salina Praid“. Şi, în final, iată şi opinia unui specialist, dr. Ladislau Simon, de la Policlinica staţiunii: „Fiecărui oaspete al staţiunii noastre, prezentînd diferite afecţiuni, noi îl recomandăm să facă multă mişcare. Şi nu puţine au fost cazurile cînd, după cîteva excursii şi drumeţii, pacienţii ne mulţumeau şi îşi exprimau dorinţa de a reveni şi în anul următor“. nie IONESCU —opresp. APRILIE, LINIA ULTIMELOR FINALE ALE „DACIÁDEI ALBE" (Urmare din pag I ring. 6—9 aprilie) și schi alpin seniori (Paring, 17—20 aprilie). Sunt 3 evenimente importante ale calendarului competițional intern, care vor avea darul să definitiveze ierarhiile pe 1982—83 „Dáciadei“ in aceste discipline. După cum se vede, organizatorii au mutat aceste competiţii din locurile tradiţionale de desfăşurare. Amintite acum două săptămini din cauza lipsei de zăpadă din Valea Rîşnoavei (dar şi din Poiana Braşov), finalele „Daciadei“ şi campionatul naţional de biatlon auurcat“ cu 1000 de metri, sus, pe platoul Bucegilor, în împrejurimile Pietrei Arse. Participanţii şi, mai cu seamă, pretendenţii la titlurile de onoare care se vor distribui cu acest prilej au datoria de a demonstra prin evoluţii bune că medalia de argint cucerită la Universiada de iarnă de la Sofia (Boroveţ) înseamnă primul pas pe drumul realinierii biatlonului românesc la nivelul competitivităţii internaţionale. O dată în plus, noua conducere tehnică a loturilor noastre naţionale şi olimpice, alcătuită din cuplul Gh. Girniţă — C. Arghiropol, are ocazia să arate în finalele „Daciadei“ noul salt de calitate efectuat in acest sezon de biatloniştii români, premisă pentru o prezenţă activă pe pîrtiile olimpice de la Sarajevo. Şi schiorii alpini (seniori şi juniori) se află — tot din cauza lipsei zăpezii — in căutarea unor noi pîrtii de întrecere, care să le înlocuiască pe cele iniţial desemnate. Le-au găsit tocmai In Paring, în fief-ul tradiţional al I.E.F.S.-ului, unde zăpada atinge, in continuare, grosimi satisfăcătoare, unde există mijloace mecanice de urcare şi pîrtii pe care să poată fi amenajate trasee normale de slalom şi slalom special. Este aşteptată apariţia in rindul aspiranţilor la supremaţia naţională a tinerei generaţii (In special a juniorilor) care să se apropie de consacraţii Z. Balasz, Vili Podaru, Mihai Bâră, Csaba Portic. Tot în această lună au loc şi alte două finale ale „Daciadei“, in sporturile gheţii, chiar în aceste zile, patinoarul din Galaţi găzduieşte cea mai importantă competiţie internă a sezonului la patinaj artistic, rezervată seniorilor şi juniorilor. Iar în ultimele zile ale lui aprilie, la Miercurea Ciuc, cele mai bune echipe de hochei ale ţării se vor întrece pentru a urca pe podiumul „Dáciadei". Biatloniştii, schiorii alpini, patinatorii ştiu că o situare cît mai bună In Ierarhiile „Dáciadei“, ediţia 1982—1983, constituie nu numai un scop in tine, ci, in acelaşi timp, punctul de unde va fi atacat, peste cîteva luni, sezonul Jocurilor Olimpice de la Sarajevo. tragere excepţională excursii in: R.O.GERMAINIA sau R.P.BULGARIA Mari avantaje oferite de noua formulă tehnică : • 7 EXTRAGERI IN 2 FAZE, CU UN TOTAL DE 63 NUMERE ! • BILETELE DE 25 LEI VARIANTA PARTICIPA LA TOATE EXTRAGERILE. • SE POATE JUCA SI IN COTA DE 25%, PE VARIANTE COMBINATE ŞI COMBINAŢII .CAP DE POD". Consultaţi prospectul tragerii şi jucaţi din timp numerele preferate ! ULTIMA ZI DE PARTICIPARE — sîmbătă 2 aprilie. mmwm 3 APRILIE 1983 I SE ATRIBUIE CrŞTtSURI lN‰ BĂNIŞI 8 AOiBliiME I „DACIA 1500“ O CIŞTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 25 MARTIE. Cat. 1 : 1 variantă 100% a 1.610 lei şl 28 variante 25% a 12.152 lei ; cat. 3 : 10 variante 100% a 6.664 lei şi 31 variante 25% a 1.666 lei ; cat. 36 variante 100% a 5.914 lei şi 50 variante 25% a 1.479 lei ; cat. 4 : 30 variante a 3.943 lei ; cat. 5 . 216,25 variante a 647 lei ; cat. 6 . 348,50 variante a 339 lei ; cat. X : 2.118 variante a 110 lei. Cîştigul la valoare de 48.810 lei de la cat. L, obţinut pe un bilet jucat 100% a revenit participantului ŞTEFAN GEORGESCU din Bucureşti. MARI SUCCESE LA ÎNDEAMNĂ TUTUROR ! Cel mai simplu şi popular sistem de joc, LOZUL IN plic, prilejuieşte zilnic şanse multiple de cîştiguri în autoturisme şi importante sume de bani. Acum, în acest sezon, printre seriile de Loz in plic aflate in vta care se numără ŞI LOZUL PRIMĂVERII — tradiţionala emisiune specială cu câştiguri suplimentare acordate de Administraţia de Stat Loto-Pronosport. Fiecare loc jucat — o posibilitate de a obţine autotourisme „Dacia 1300“ sau mari premii în bani. ÎNCERCAŢI SA VA NUMĂRAŢI ŞI DV. PRINTRE MARII CÎŞTIGATORI AI SEZONULUI DE PRIMAVARA! * TRAGEREA OBISNUITA LOTO de astăzi, 1 aprilie 1983, se televizează indirect incepînd de la ora 17.25. ADMINISTRAȚIA DI STAI LOTO PRONOSPORT INFORMEAZĂ DINAMO BUCUREŞTI,,U" CLUJ-NAPOCA 28-26 LA HANDBAL MASCULIN In sala Floreasca din Capitală s-a disputat ieri partida masculină de handbal, dinreturul Diviziei „A“, dintre Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj-Napoca. Dinamoviştii au câştigat cu 2®—26 (12—12). A fost un meci atractiv nu atît prin etalarea de virtuţi tehnice, cit mai ales datorită răsturnărilor de scor pe tabela de marcaj. In min. 27 studenţii clujeni aveau patru goluri avans (12—8) şi după cursul jocului se părea că oaspeţii au venit la Bucureşti decişi să-şi vîndă scump pielea. Ceea ce au şi reuşit, dealtfel, prin practicarea unui handbal ofensiv şi apărlndu-se foarte bine. Ei au fost ajutaţi şi de portarul Sorin Chirilă, care a fost intr-o formă excelentă. Dinamoviştii au ştiut însă să apese cînd a trebuit pe accelerator. Ei au reuşit să refacă destul de repede handicapul, şi apoi să treacă detaşat la conducere. intre min. 41 şi 48 elevii lui Ghiţă Licu şi Valentin Samungi nu au primit nici un gol, reuşind insă să înscrie de şapte ori consecutiv: 23—16 in min. 48. Ei au cîştigat pe merit, făcînd şi un util antrenament în vederea partidei semifinale de duminică cu handbalist!! iugoslavi. Au înscris: Grabovschi 7, Dogarescu 7, Roşea 5, Jianu 4, Bedivan 3, Oprea 2, respectiv Avram 8, Jurcă 7 Dan 4, Căldare S, Pop 2, Pall 1, Moldovan 1. Au arbitrat bine D. Purică şi N. Danieleanu (Ploieşti). Ion GAVRILESCU Tudor Roşea va arunca peste blocajul"mIHAICa" nou pentru Dinamo București. Foto : I. MIHAIC „COPA JOIŢA" LA TALERE Tradiţionalul concurs de talere găzduit de poligonul din Joiţa, important centru al vratorilor sportivi din ţara noastră, s-a încheiat cu următoarele rezultate : trap, seniori: L M. Ispăşim (OIimpte) 190 t, 2. Gr. Tomoioaga (CR. Baia Mare) 188 t, 3. E. Bornoy (C.Ş. Baia Mare) 187 t ; Juniori : 1. T. Vlădodianu (Steamar) 147 t ; speranţe în H: N. Dima (Constructorul Alba Iulia) şi F. Mureşan (Constructorul Alba Iulia) ; skeet, seniori : L . Mătanie (Vinătorul Timişoara) 191 t, 2. C. Baraschiv (Constructorul Alba Iulia) 190 t, 3. I. Toman (Vinătorul Timişoara) 1115 t ; Juniori : L A. Hajdu (Steaua) 1®1 1, 2. M. Matei (Unirea Jodţa) 1221, I. A. Jelmărean (A.T. Arad) 125 t; speranţe : M. Tudor (Steaua) şi M. Cărbunaru (Stea) Dintre rezultatele Diviziei Capitalei la tir redus : L Jordea (Dinamo) şi M. Vasitescu (Cîlm- Pla) 395 p, la pușcă; M. Dumitru (Dinamo) 208 p, la pușcă 3X10 fi Juniori; L Petru (Olimpia) 273 p, la pistol seniori; C. Bsl (Dinamo) 167 p, la platei Juniori. Biletele pentru meciul internaţional de handbal Dinamo Bucureşti — Zeleznic iar Niş (Iugoslavia), din cadrul semifinalelor Cupei cupelor la handbal masculin, s-au pus le vînzare la casele de la Parcul sportiv Dinam® şi de la Palatul sporturilor şi culturii. Partida este programată duminică, de la ora 17, in Palatul sporturilor și culturii. După C.M. de hochei juniori (grupa B): SELECŢIA, FORŢA DE JOC, VITEZA DE PATINAJ - CĂILE PE CARE JUNIORII POT DEVENI SENIORI DE VALOARE La sosirea hocheiştilor români, participanţi la campionatul european de juniori, desfăşurat in Olanda, la Zoetermeer, conducătorul delegaţiei, Oprea Barbu, secretar-adjunct al F.R. Hochei, ne-a oferit cîteva amânunte despre evoluţia tinerilor noştri performeri, ocupanţi ai locului 3 — meritoriu — în campionatul grupei B, în care au evoluat, şi câştigători ai „Cupei fair-play“. Turneul a fost foarte puternic, reunind reprezentante ale unor puteri reale ale hocheiului international actual. Intre care Olanda, Danemarca, Polonia. Cu trei victorii din 5 partide, hocheiştii români au intrat in turneul final, reuşind să urce pe podium In urma succesului categoric repurtat în faţa Italiei cu 11—4. Celelalte două victorii fuseseră obţinute in serie, in faţa Poloniei (venită din grupa A) cu 8—7 şi Ungariei, cu 9—5. Aceste partide au scos In evidenţă aportul şi valoarea liniilor Barta- Iis — Ambruş — Sofron — Antal — Csata şi Ionescu — Ciobanu — Burada — Dunjitriu — Munteanu. Golgeterii formaţiei noastre au fost ! Antal 7 goluri, Burada 6, Şofron şi Dumitriu 5. — Care au fost atuurite echipei noastre ? — O bună pregătire tehnică, jocul colectiv, puterea de acomodare la stiluri diferite de joc. Munca antrenorului principal, Alexandru Kalamar ţi-a arătat roadele. Şi meritele antrenorilor care au condus echipa, S. Ciubotaru şi Roianu, trebuie evidenţiate. Insă. Cred că tot acum este şi momentul să trecem in revistă cluburile care au oferit elemente lotului naţional de Juniori (pină la 18 ani) : Dunărea Galaţi (antreri S. Ciubo-ÎS vi,« Miercurea Ciucu A(Ch TKîff’’ JTrtumf București „Dinamo București?',®1“?.“)’ Steaua București (A. ^“SdiS)AVlttUj Gheorgheni aceasC^morr^cbSa european, la nivelul grupei B ? _ “tt*® ascensiune, bazat J S.I?Phiă la Urnita ducrescut, viteză de patinaj sporită. Cred că nu exagerez dacă afirm că echipa de Juniori a Olandei Joacă un stil atit de... canadian incit ar putea pune In încurcătură multe reprezentative de seniori ale lumii. — Care este, la aceste condiți, concluzia Privind pregătirea nouluî val al hocheiului nostru 7 — In orice caz, selecţia trebuie reconsiderată, in sensul depistării elementelor bine construite Bric, cu calităţi psiho-somatice de excepţie. Pe de altă parte, trebuie să introducem in hocheiul românesc ideea că pre-Tlate,ă susţinută devine obligatorie şi la virajele Junioratului. In fine, numărul partidelor cu adversari puternici trebuie să crească. — Eimcolo de comportarea bună a echipei, care stat câştigurile de perspectivă ale hocheiului românesc. Jucătorii recomandaţi de competiţia din Olanda 7 — Antrenorii lotului reprezentativ de tineret, mai bine zis al eşalonului superior celui care a evoluat la Zoetermeer se pot baza de acum înainte cel puţin pe dţiva jucători de valoare şi de perspectivă. Iată numele lor : Bartus Gliga, Karoly Antal, Ar- Ipad Sofron, Paul Burada, Radu TIMOFTE . DRUMUL TENISUL (Urmare din pag. 1) tei tenisului. De asemenea, cei care li urmează — Andrei Drizu, Adrian Marcu, Liviu Mancaş, Laurenţiu Bucur, Cristinel Ştefănescu, la seniori, Maria Romanov, Daniela Moise, Alice Dănilă, la senioare — ocupă toţi poziţii modeste în clasamentele mondiale. Recentele succese, oricit de frumoase ar fi ele (victoria cu 5-0 asupra echipei Chile in „Cupa Davis“, câştigarea Balcaniadei de senioare, ca şi medaliile cucerite la campionatele europene) nu pot modifica acest aspect general care ne îndreptăţeşte să legăm mai multe speranţe de ceea ce numim schimbat de mime al tenisului nostru. In această direcţie, a formării viitoarelor cadre de performeri, s-au concentrat majoritatea dezbaterilor de la plenara amintită. Cei mai mulţi dintre vorbitori au insistat asupra importanţei pe care o are o selecţie mai riguroasă — şi totodată mai eficientă a numărului mereu crescând de copii şi juniori care dovedesc aptitudini pentru tenisul competiţional. Această selecţie trebuie să înceapă de la vlrsta cea mai fragedă. După unele păreri aceasta ar trebui coborită chiar pină la 1 ani, astfel ca la 13 ani, după o primă etapă a Instruirii, să se poată avea o imagine clară asupra posibilităţilor fiecărui tinăr jucător. Dacă aşa stau lucrurile, Înseamnă că volumul şi Intensitatea procesului de pregătire trebuie să crească in mod corespunzător. Se pune Întrebarea dacă, pentru acoperirea unor asemenea sarcini, numărul celor 137 de antrenori salariaţi, câci există actualmente in evidenţa F.R.T., este realmente corespunzător. Ca sa nu mai vorbim de faptul că mulţi dintre aceştia n-au demonstrat pină acum o preocupare efectivă in direcţia formării de noi jucători. Cea mai judicioasă, bazată pe realităţile tenisului nostru, ni s-a părut părerea exprimată de antrenorul emerit Ion Racoviţă, din Braşov. El a spus că un antrenor trebuie să-şi concentreze atenţia asupra unui număr mai restrâns de elevi şi mai ales asupra celor mai buni dintre ei. Or, actualmente, de cele mai multe ori se procedează invers... Antrenorul joacă Împreună cu copiii mai slabi (din motive greu de justificat), lăslnd pe cei avansaţi să joace Intre el ! Poate ca optica aceasta va fi schimbată tocmai printr-o altă măsură preconizată de plenară, şi anume reintroducerea In calendarul com- Petiţional a concursului republican de copii (8—10 ani). Prin aceasta selecţia ar deveni continuă şi implicit stimulativă. In momentul de faţă jucătorii noştri devin competitivi pe plan naţional (şi mai puţin pe cel internaţional...) abia la jurul viratei de 20 de ani. In noile condiţii, aşa cum au fost profilate mai sus, ea ar putea să coboare la 16—17 ani. Opinii la acest sms au fost exprimate de reputaţi tehnicieni ca Gheorghe Vizirii, Gheorghe Rado, Tiberiu Ovici, Ladislau Kimoroezi. Reuşite acţiuni au şi fost începute la unele cluburi, care au obţinut rezultate pozitive la activitatea cu copiii şi Juniorii, cum stat secţiile Dinamo Bucureşti, Steaua, T.C.R., Progresul Bucureşti, Dunărea Galaţi, C.S.S. Unirea Iaşi, Sănătatea Oradea. Un Început, care va trebui insă continuat la toate celelalte unităţi de perfor- manţă din Întreaga ţară. S-ar forma astfel acea bază de selecţie de la care să se poată porni spre marea performanţă. Dar cum ar trebui abordată ultima etapă, decisivă? După opinia vicepreşedintelui C.N.E.F.S„ General-lt. Nicolae Stan: „Numai cucrind pe baze ştiinţifice se vor putea obţine rezultate de valoare la tenisul de performanţă. Pregătirea viitoarelor cadre ale echipelor naţionale trebuie să se desfăşoare latr-un centru naţional, anume creat pentru aceasta, unde cei mai buni specialişti şi pedagogi să-şi concentreze efortul la pregătirea unor jucători şi jucătoare, apţi să facă faţă cerinţelor extrem de înalte ale tenisului mondial“. Un asemenea centru, la viziunea unui om de tenis cu recunoscută experienţă, antrenorul emerit Ştefan Georgescu, ar putea fi structurat pe grupe de virată, care să asigure ocmttauitatea instruirii, tacepînd § de la copil şi Juniori, pină la categoriile de seniori. Un ase- . ' menea lot al celor mai buni te- § niemand de perspectivă trebuie § ta lucreze nu mai puţin de tund pe an, adică tot atlt cdt . ttae actualmente un sezon com- | petiUonal. Asemenea idd pentru cauza formării schimbului de mdtae intenis nu ven putea deveni reali- | taţi decit dacă tm alt obstacol I •flat la calea creşterii valorice a jucătorilor noştri tineri va fi ta- ■ depărtat. Fără îndoială, este ş I ceva al dotării corespunzătoare cu cadre de Instructori şi antrenori, ca şi cu materialele şi eghipamentul necesare. Ar putea fi angrenaţi la activitate o serie întreagă de foşti jucători, sau chiar antrenori, care, dintr-unul motiv sau altul, s-au la depărtat 8 de tenis. In ce priveşte asigura- 8 rea bazei materiale, problemă complexă, aceasta reclamă, de golgur, un efort sporit pentru rea- I Uzarea ţelului propus. Avem as- *■ tăzi ta ţară peste 1500 de terenuri, dar poate că ele ar trebui să fie şi mai multe, mai bdme g dotate, pentru ca aici să strălu- ■ •nească la viitor »tire de primă mărime pe firmamentul tenisului. Este un drum greu, pa care îl poţi străbate numai printr-o cheltuire nedrămuctă de entuxiiaam şi pricepere, ca şi cu un «prijta material pe măsură. . Enzo Bearzot la Clubul presei din Timişoara „NICI O ECHIPĂ DIN LUME NU RĂSPUNDE ORICUM ŞI ORIUNDE LA TOATE COMENZILE" Campionul mondial al antrenorilor vorbeşte despre fotbal în general şi meciul România - Italia în special Aşa cum era şi firesc, prezenţa, la premieră, la Timişoara, a lui Enzo Bearzot, antrenorul campioanei lumii. Italia, a trezit un viu interes la acest oraş cu veche tradiţie la sportul cu balonul rotund. Foste glorii ale fotbalului românesc, ca Bindea, Deheleanu, Gani, Ritter, antrenori mai vîrstnici sau foarte tineri, au ţinut să fie prezenţi la „colocviul tehnic“, organizat, miercuri dimineaţă, la Clubul presei din localitate. Deşi de la „actul final“ al Ultimului C.M. au trecut aproximativ 9 luni, antrenorii timişoreni au dorit, de la bun Început, să afle direct, de la reputatul tehnician, cum a pregătit el echipa Italiei, conducînd-o la titlul suprem. „Am urmat la microciclul de trei săptămini pe care l-am avut la dispoziţie după Încheierea campionatului logica pregătirii efectuată, de regulă, timp de trei luni la echipele de club. Eşalonarea a fost următoarea : X. recuperarea (fizico-psihică) şi oxigenarea ; 2. pregătirea fizică, printr-o alternare a distanţelor scurte şi lungi ; 3. lucrul specific — la ultima săptămină — prin antrenamente cu caracter tehnico-tactic. De aceea echipei mele i-a fost mai greu in primul tur al CJW.*, a continuat Enzo Bearzot — incriminind timpul foarte scurt pe care l-a avut pentru omogenizarea tehnico-tactied —, bănuind că o întrebare pe tema discrepanței de comportament a squadiiei azzuria in turul I și n ar fi fost iminentă. Precizind apoi faptul că de la FOTBAL TOTAL etalat de Olanda la 1974 n-a mai apărut nimic nou in planul sistemelor si al tacticilor de joc, E. Bearzot a impresionat asistența spunând că „finalista de la Weltmeisterschaft a practicat un fotbal mai bun, mai complet decit acela arătat de campioana mondială a anului ’82, echipa... pregătită de el“. Pornit pe pante destăinuirilor, Bearzot a apreciat că — „luat la modul general, de exprimare pe parcursul întregului turneu final — echipa Italiei de la C.M. 1 78 din Argentina a fost superioară Italiei din 1982, campioană mondială in Spania. Bettega şi Causio, folosiţi la ediţia argentiniană, stat doi Jucători de fineţe, Graziani şi Conti compensează prin „vină“ sau mai clar „pus prin combativitate“. Comparaţia Bettega — Causio, de o parte, Graziani — Conti, de cealaltă, a iscat in sală o nouă Întrebare, referitoare la prototipul de Jucător in interpretarea lui Enzo Bearzot „Acel Jucător, a răspuns el, care îmbină perfect TEHNICITATEA şi TARIA MORALA, două calităţi indispensabile fotbalistului-performer. OMUL şi JUCĂTORUL la unitate Indestructibilă, iată criteriul meu de selecţie. Numai un asemenea tip de fotbalist poate evolua cu maximum de randament în ambele momente ale jocului, de apărare şi de atac“. Antrenorul italian a caracterizat, la continuare, şi pe „Jucătorul polivalent, cel care se adaptează perfect oricărei situaţii şi care nu cunoaşte zone-limită”. ,În sfirşit, a mai spus el, fotbalistul ideal — cel la stare, la condiţii de egalitate valorică între două echipe, să rupă echilibrul, să facă diferenţa pe tabela de marcaj — a fost întruchipat de Johan Cruyff, care a îmbinat la modul perfect MAREA TEHNICITATE cu MAREA VITEZA". „Dar antrenorul ideal, a întrebat cineva, care sunt calităţile pe care trebuie să le întrunească?“ „Mai tatii, a spus Bearzot, el trebuie să dovedească PERSONALITATE , posedînd acest atu, jucătorul va crede in el fără nici o rezervă. Personalitatea trebuie dublată, desigur, de o mare CAPACITATE PROFESIONALA, Intrucît, pentru a da randamentul dorit, jucătorul aşteaptă ca antrenorul să cunoască perfect materia care i se predă. Important este, de asemenea, ca antrenorul să fie ONEST in relaţiile cu jucătorul, cu adversarul, cu arbitrul. Să ştie să piardă, fără să acuze pe altcineva de eşecul echipei sale, să ştie şi să... ciştige, adică să nu facă caz * de succesul său, să se ferească de a se arăta arogant. In sfîrşit, dar nu In cele din urmă, un antrenor trebuie să fie şi un bun PSIHOLOG. Ştiut fiind faptul că un jucător nu-şi deschide iamediat inima, antrenorul îşi va pune in joc toată „arta“ de care este capabil pentru ca timpul de cunoaştere perfectă a jucătorului să fie cit mai scurt cu putinţă. Descriind aici tipul antrenorului ideal, taşhrlndu-i toate atu-urile, să nu se înţeleagă cumva că şi eu mă înscriu în această categorie“, a afirmat. In aplauzele asistenţei, Enzo Bearzot. „Este şi motivul pentru care accept criticile, indiferent de unde ar veni ele. Mă deranjează doar aprecierile jignitoare la adresa echipei sau a mea personal. Şi, din păcate, nu o dată, chiar şi la ultimul campionat mondial, am fost ţinta unor aprecieri de asemenea natură din partea ziariştilor, supăraţi că nu trimit un teren „11“-le pe care-l văd dumnealor. Acum, de pildă, ar vrea ca pentru jocul cu România să alcătuiesc echipa pe „scheletul“ lui A.S. Roma, pe considerentul că ea conduce in campionatul Italiei. Nu o voi face, desigur, ci voi acorda credit, la continuare, „osaturei Juventus“. Legat de aceasta, mă veţi întreba, cu o legitimă curiozitate, ce pot să vă spun pentru Jocul de la 16 aprilie, cu România. Un singur lucru, că vom juca la cîştig, altfel vom spune adio... Parisului. Previziuni In privinţa deznodământului nu obişnuiesc. Ca să mă pot exprima cit de cit despre formaţia lui Lucescu, ar trebui s-o urmăresc un timp mai îndelungat. Despre echipa Italiei . Ca oricare echipă din lume, ea nu răspunde, oricum şi oriunde la toate comenzile. Şi mai este ceva : oricit s-ar strădui jucătorul să aplice indicaţiile antrenorului, acolo în teren mai este şi... adversarul. Iată pentru ce mă feresc să dau pronosticuri“. Gheorghe NICOLAESCU ECHIPEI OLIMPICE TREBUIE SĂ I SE DEA O STRUCTURĂ COMPETITIVĂ . Desigur, nu e prea plăcut te scrii despre o tafrîmgere usturătoare. La orice disciplina sportiva s-ar produce ea. Dar mai cu seamă la fotbal, un sport atlt de iubit, atât de popular, la care tahtagerite se digeră greu. Și mai ales atunci find echipa despre care este vorba joacă totr-o competiţie internaţională oficiala, la care nădăjduieşti că eforturile depuse la lungul dram al pregătirilor care preced întotdeauna debutul oficial să dea roade. Şi, iată, tocmai debutul se constituie Intr-un prim pas greşit, cu «frigul ! Este cazul reprezentativei olimpice, al cărei JOC FOARTE SLAB, FARA NICI UN ORIZONT, etalat miercuri duipă-amiază, la Belgrad, la faţa formaţiei similare a Iugoslaviei , surprins neplăcut. Intr-adevăr, de multă vreme nu am mai văzut o echipă de fotbal * României atât de debusolată. Atât de uşor depăşită datorită jocului ei lent, bătrânesc am putea spune. Nu putem compara evoluţia ei pe stadionul J-N.A. decit cu aceea a altei formaţii olimpice a ţării noastre şi anume aceea care la 3 decembrie 1975, a cedat cu 5—4, la Blois, la faţa echipei olimpice a Franţei... Deşi de atunci au trecut 7 ani. Intre cele două partide există destule similitudini, printre care evidentă este aceea că a învins (la scor) formaţia care s-a arătat mai omogen*. m»4 Wno pregătită. tasnteţia * ttitţt «â şl Sală la evidenţ* «tuurile. Pra-S e» astAASS «S^easiT Joc lent, SLltf ta transpunerea pe teren rTrtte.Sub* i»*«. tehnica pre« tawa «Untre Jucători, o întărire «5că insuficienta, ceea ? 1 /L re „economicos . «* nu ?* _ încrederea ce 11 bufcepUteMtl A reprezinte fotii-« acordat totf_0 Importantă bata! nostru “ntlonal4 *' la partenerii noștri lin «dhtob. » trecem ^Se** J°° tehnlco-tacticâ, atafia pregăti* ^pt pe car^ II pedliu! de articolele publi»ublinlam P ^ Joc, cu referire cate taamte gjjtovkâ, orâ care te special »■ dealtfel, primul ne',a ** Jocul ta viteză, sl ulimul *Tjdentfi toate aceste Au ieşit » ^avilor* ș! datorită calităţi »^.ATgtre, lipsurilor maformaţiei & fi amintite de nl testate care parcă l-au »dl mai » ’ pa adversari. Cum Invitat 1* ijT «tne rând Jucători altfel, PU**«)* a formaţiei gazdin Unto * „estingheriţi la faţadă ajung®*“ jfjstu ? „Lateralii“ porţii lui "L. Tvetkovici au B. DJurove*“’ie periculos ca şutat la ,de meserie“, BazoricestaCZj,(iâij centrai la mardarevira, pasa decisivă la caj (!) * . *1 Ni Halilovici, cel primul cu care s-a deschis »corul, iar liberoul Eisner (24 ani) a fost un adevărat profesor al postului său, ,elevul“ Cazan (1I ani) rămtata” (şi nu numai el...) porijent. Ca nişte veritabili «piriduşi, pătrundeau prin inexistentele noastre sisteme defensive cei patru fundaşi iugoslavi şi mal Ilie Eisner care s-a plimbat nestingherit pe unde a vrut, apărând de cîteva ori la finalizare, ca la min. 23, 34 şi mai ales 89, rând doar Speriatu. ieşind curajos cu mult dincolo de careul de 16 m, a respins cu pictorul şutul jucătorului lutelar cu nr. I. Şi ajungem astfel la un alt capitol la care fotbaliştii noştri au fost foarte deficitari, acela al marcajului (pressingul a fost ca şi absent). Un marcaj aproximativ, aproape inexistent, care a făcut să primim uşor goluri. La primul, aşa cum am amintit, Cazan, ultima pavăză înaintea lui Speriatu, a fost foarte uşor „întors“ , dar înaintea lui trebuia să fie C. Solomon. Trebuia să fie... La cel de al doilea, a fost rândul băcăuanului sâ greşească... decisiv. Atât de des prinsă pe picior greşit a fost apânarea noastră, tacitania de mijloc s-a văzut nevoită să joace retras, pentru a-i suplini pe fundaşi. Şi de aceea, Donose, care la concepţia de joc a echipei trebuia să fie „rampă de lansare“ a atacului nostru, s-a văzut nevoit să acţioneze la linia intermediară de fundaşi, alături de Pană, de Irimescu. Doar după pauză, acesta din urmă, secundat cu succes de Bărbutescu, a încercat (şi a reuşit) să-l „deranjeze" de cîteva ori pe portarul Vlai. Pentru că Şoiman, Iordache şi cu excepţia fazei din min. 75, care a precedat cel de al treilea gol al gazdelor, nici Radun nu au contat la atac. Şi atunci, acţiontam cu o linie de fundaşi care nu şi-a făcut datoria, cu un „mijloc“ a cărui atenţie era dispersată intre o linie de fund neputincioasă şi un atac anemic, cum puteam fi periculoşi pentru buturile partenerilor noştri de întrecere . După Joc, antrenorul Gh. Staicu căuta să acrediteze ideea că vinovatul principal ar fi fost portarul Speriatu. Ne întrebăm : ce putea face Speriatu atunci când jucătorii iugoslavi ajungeau adeseori nederanjaţi pină la faţa porţii sale î A privi lucrurile astfel to•eamnmă a 1* privi simplist, a căuta să scoţi farul cu mîtoie altuia. La n aprilie, reprezentativa oîimprkcâ se va afla la faţa celui de-al doilea examen, acela cu formaţia Olandei. Nu va fi nici acela un examen uşor, cunoscută fiind valoarea fotbalului din Ţările de Jos. De aceea, se impune ca la timpul rămas la dispoziţie să se facă totul pentru redresarea echipei, căreia trebuie să i se dea o structură competitivă. Primii chemaţi să o schimbe stat antrenorii selecţionatei, dar şi cei de la Cluburi, pentru că, iată, comportarea reprezentativei noastre olimpice la Belgrad a oglindit şi lipsa de exigenţă pe care aceştia o au faţă de pregătirea propriilor lor jucători. . Mircea TUDORAN DACĂ E LECŢIE, SĂ ÎNVĂŢĂM! După înfrîngerea de neuitat din preliminariile C.M. pentru calificarea în Argentina (acel 4—6 cu adevărat de po . . mină care a stopat drumul echipei României spre turneul final), fotbalul iugoslav ne-a prilejuit ieri o dublă lecţie pe care merită — dacă nu e chiar obligatoriu — să o recitim (cu multă atenţie), săo înţelegem (in logica ei) şi să o învăţăm, desprinzîndu-i concluziile (şi morala...). Prima operaţie necesară — să despărţim merele de pere; una este problema echipei naţionale, cu totul alta problema echipei olimpice. Din fericire pentru ea, echipa naţională a susţinut doar un colocviu (înaintea adevăratului examen, de la 16 aprilie, cu Italia), în care şi-a testat potenţialul la zi. Rezultat clar: a căzut la colocviu! Motive sunt mai multe, între care lipsa lui Cămătaru, absenţa prospeţimii fizice şi o angajare nesatisfăcătoare apar drept cele mai importante. Scoţind la iveală aceste cauze (şi altele), meciul de verificare a fost socotit (pe drept cuvînt) bine venit de Mircea Lucescu, in sensul că el este de ajutor pentru orientarea muncii de pregătire a partidei cu Italia. Noi socotim că meciul de la Timişoara, în compania unui adversar puternic (deşi cu 8 debutanţi), ambiţios, combativ, poate fi socotit bine venit mai ales pentru că pune la punct atitudinea noastră faţă de... noi înşine. După suita meciurilor fără infrîngere ale naţionalei, ca şi după reuşitele excepţionale ale craiovenilor, mulţi (tehnicieni, jucători etc.) s-au grăbit să considere fotbalul nostru printre cele mai bune din Europa. Mare şi — mai ales — periculoasă eroare! Fotbalul nostru nu se află incă printre cele mai bune de pe continent, el luptă — şi trebuie să lupte (pe toată scara valorilor sale) şi mai mult şi mai bine — pentru a cîştiga o asemenea poziţie. Confundindu-se (boală veche) , din nou dorinţa cu realitatea, s-a ajuns la o primejdioasă stare de automulţumire (vizibilă în multe planuri). Din acest punct de vedere, „duşul scoţian“ de la Timişoara ne-a trezit la realitate. Acum nu există decit o cale: strîngerea rândurilor, pregătirea cu toată atenţia şi răspunderea şi o necesară linişte înţeleaptă a partidei cu Italia. Să nu uităm că meciul cu campionii mondiali rămîne scopul, după cum partida de miercuri a fost şi rămîne un mijloc de învăţătură. Altfel, cu totul altfel trebuie privite jocul olimpicilor la Belgrad şi mai ales problema olimpicilor. La acest capitol concluziile apar uşor pentru întreaga masă a iubitorilor de fotbal deoarece la „olimpici“ s-a greşit mult de la... început până la Belgrad. Lecţia usturătoare de miercuri a venit ca o concluzie de silogism a muncii multilateral nesatisfăcătoare în acest sector. Credem că, pentru a face treaba dorită la olimpici, este absolut necesară o totală reconsiderare a activităţii. Să nu ne amăgim pe noi înşine pentru că, iată, tabelele de scor nu iartă şi vine întotdeauna (uneori, mai repede decit bănuim) o zi a socotelii şi a adevărului. . . Marius POPESCU TRICOLORII AU 15ZILE PENTRU A-ŞI REFACE POTENŢIALUL (Urmare din pag. I) pină la 16 aprilie. Cele 10 zile de pregătire în comun vor elimina handicapul obiectiv al jocului din trei în trei zile. In ceea ce priveşte starea de mulţumire, ea va fi — sperăm — corectată după acest 0—2 sever care coboară spre minus bogatul palmares româno-iugoslav. Cămătaru va reapare în teren. Mai rămîne problema Ţicleanu, o problemă deschisă, deoarece, după cît se pare, pe parcursul unei singure ore, Mircea Lucescu s-a edificat asupra dificultăţilor de integrare a lui Augustin la Balint în formula actuală. Mai mult, recurgerea la Andone în linia de mijloc demonstrează că această problemă rămîne de rezolvat. Şi acum, să revenim asupra jucătorilor, aşa cum au evoluat şi în meciul cu Iugoslavia. MORARU — nu prea solicitat, are o oarecare „contribuţie“ la primirea primului gol prin lipsă de decizie şi neorganizarea apărării. LUNG a confirmat excelentele sale calităţi la mingile pe sus, el fiind ceea ce se cheamă un stăpîn deplin al careului. Nu i se poate imputa golul doi, mingea căpătind o traiectorie imposibil de anticipat. REDNIC — sub valoare, cu dese intercalări „în joc“, dar și cu numeroase plecări necontrolate. IORGULESCU a părut obosit, nemaifiind primul la minge în duelurile directe cu adversarii. Are o parte de vină la „edificarea“ primului gol iugoslav. STEFANESCU — în nota sa obișnuită, cu „capace“ sigure la numeroasele infiltrări ale unor adversari nu prea supravegheaţi în linia de mijloc. A fost nevoit, mai nyilt ca altă dată, să „astupe" destule culoare lăsate libere. La capitolul construcţie, însă, a avut un rol mult mai mic decit libero-ul iugoslav Zaiet. Comportarea lui bună a fost subliniată şi de o voce din tribună, care a spus la un moment dat: „Nu mă doare atit că la Lisabona lipseşte Bălăci, cit mă doare că n-o să joace Ştefănescu“. UNGUREANU — viguros, dar cu o participare ofensivă mai puţin pregnantă. AUGUSTIN — a încercat să „spargă“ culoarul pe care şi-a tăia la Dinamo. Nu i-a reuşit, şi din cauza replicii iugoslavilor, si a dispărut repede din joc. BÁLINT a intrat vijelios, in stilul lui personal, dar se pare că In perspectiva meciului cu Italia e nevoie de un jucător care să joace mai colectiv. ANDONE a jucat prea puţin, remarcîndu-se doar la un „cap“ în duelul direct cu Ivkovici. Asta ne-a amintit puţin de golul cu Suedia dar.. KLEINE a ieşit mai greu din „clinciurile“ inerente dificilului său rol tactic. BÖLÖNI a fost mult mai puţin activ in atac, limitîndu-se la schimbări de flanc care incintă ochiul, dar nu dau greutate atacului. BĂLĂCI a avut cîteva momente de strălucire, amintite In cronică. Un jucător de valoare, nici vorbă, dar care traversează o perioadă de narcisism, el supraevaluîndu-se, ceea ce 11 face să creadă că poate rezolva singur totul. Unii spun: „Bălăci a făcut Craiova“. Alţii răspund: „Craiova l-a făcut pe Bălăci“. Adevărul e undeva la mijloc, dar tare bine ar fi ca Bălăci să pornească de la a doua variantă. Miercuri i-a lipsit enorm Cămătaru, care îi defrişează, prin efort, potecile. E suficient ca Bălăci să se gindeascâ la acest simplu amănunt, pentru a-şî da seama că nimic nu se poate face de unul singur. Ca să nu mai punem la socoteală faptul că Bălăci e preferatul unei echipe (Craiova) care a jucat (şi) pentru el şi la Bordeaux, şi la Kaiserslautern, şi care va juca tot fără el la Lisabona. Un pic de recunoştinţă din partea luiBălăci ar fi tare binevenită. GEOLGAU a luptat cu mult curaj, a ciştigat destule dueluri directe cu valoroşii săi adversari, dar „mijlocul“ nu i-a mai creat posibilitatea de a plonja eficace, ca la Craiova, cu Bordeaux, sau la Kaiserslautern . GABOR, mai absent ca oricind şi — ceea ce e mai neplăcut — fără păreri de rău pentru numeroasele sale nereuşite tehnice. CÎRŢU, această petardă care poate lumina un stadion Întreg, trebuie să joace nu numai pentru propria delectare.’, Miercuri, la Timişoara, compartimentele noastre nu s-au mai legat ca altă dată. Apărarea s-a lăsat, cam iresponsabilă, în grija lui Ştefănesau, linia de mijloc (cu Augustin şi Bălăci mereu înainte) a devenit, la un moment dat, o veritabilă reprezentantă a bătrânului 4—2—4, iar atacul, „în doi“, nesusţinut de „extremele" din linia a doua, a avut de suportat şi handicapul zilei şterse a lui Gabor. Sigur că toate acestea aparţin trecutului, adică unui joc deloc reprezentativ pentru echipa noastră, care are nevoie acum de o concentrare lucidă, de o reincărcare a bateriilor oricum solicitate şi prin marele consum nervos pe care il reprezintă superba aventură a Craiovei, precum si de convingerea că in fotbalul modern nici un joc nu seamănă cu altul — vezi acel 8—0 al Angliei cu Grecia, la Londra — concluzia fiind, la urma urmelor, aceea că fotbalul modern se joacă In primul rând cu sufletul" La rândul nostru, avem speranţa că amărăciunea din meciul cu Iugoslavia se va converti intr-un mare plus de energie şi elan în „meciul anului“, cel cu Italia. ŞTIRI • S-AU PUS IN VÎNZARE BILETELE de INTRARE pentru cuplajul inter-bucureştean de Divizia ,3“ care va avea loc duminică dimineaţă, pe Stadionul Republicii din Capitală, după următorul program : Mecanică fină Steaua — Automatica, de la ora 9, şi Rapid — Metalul, de la ora 11. • ORA DE ÎNCEPERE A MECIURILOR DE DIVIZIA „A* — 10,30. Incepînd de miine, odată cu Jocurile etapei a 23-a a Diviziei „A“, ora de Începere a partidelor este 16,30. • MODIFICĂRI IN PROGRAMUL JOCURILOR ECHIPEI LUCEAFĂRUL. După cum se știe, echipa de Juniori Luceafărul, care se confundă cu lotul reprezentativ de juniori al ţării noastre, calificat la turneul final al C.E. din Anglia, are de susţinut, pe parcursul lunii aprilie, mai multe jocuri la campionatul diviziei „B“. In vederea unei cit mai corespunzătoare pregătiri partidele echipei Luceafărul au suportat unele modificări de programare şi se vor dispune astfel : Luceafărul — F. C. Şoimii Sibiu, la 3 aprilie (ora II), pe stadionul Ciuleşti, ROVA Roşiori — Luceafărul, la 8 aprilie (ora 17), Luceafărul — Automatica, la 19 aprilie (ora 17), pe Stadionul Republicii, Luceafărul — Autobuzul, la 12 aprilie (ora 17), pe Stadionul Republicii, Sletalul Buc. — Luceafărul, la 17 aprilie (ora 11) și Dinamo Victoria — Luceafărul, la 24 aprilie (ora 11), pe stadionul Dinamo.