Sportul, iulie 1983 (Anul 39, nr. 10437-10462)

1983-07-01 / nr. 10437

PLENARA COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, in zilele de 29 si 30 iunie a avut loc Plenara Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, in cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarășii: Pavel Aron, Marin­­ Enach­e, Anton Lungu, Ștefan Rab, Ne­­culai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătind Raportul Consi­liului de Miniştri cu privire la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare economico­­socială a României pe semestrul I şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, plenara a relevat, cu satisfacţie, succe­sele obţinute de oamenii mun­cii din toate sectoarele econo­­mico-sociale. Plenara a criticat, în acelaşi timp, o serie de neajunsuri ce s-au manifestat in diferite sec­toare de activitate, care au influenţat negativ realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan. Aprobind în unanimitate ra­portul prezentat de Consiliul de Miniştri, plenara şi-a expri­mat încrederea că organele şi organizaţiile de partid, comu­niştii, toţi oamenii muncii vor acţiona ca dăruire şi abnegaţie pentru înfăptuirea cu succes a planului pe anul 1983. 2. Plenara a examinat şi a­­probat Programul privind apli­carea fermă a principiilor auto­­conducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii, perfecţionarea meca­nismului economico-f­inanciar, a sistemului de retribuire a mun­cii şi creşterii retribuţiei in acest cincinal. Plenara a apreciat că acest important document, elaborat din inţiativa şi sub directa în­drumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este fundamentat pe concepţia revoluţionară, profund ştiinţifică, a secretarului gene­ral al partidului. Plenara a aprobat măsurile înscrise in programul cu privire la o nouă majorare eşalonată a retribuţiei tuturor categorii­lor de personal muncitor, astfel incit, pînă la sfîrşitul anului 1985, retribuţia reală va creşte cu 8 la sută faţă de media anului 1980 ; veniturile ţărăni­mii vor creşte cu 12 la sută; vor fi majorate, de asemenea, toate categoriile de pensii. In legătură cu acest punct de pe ordinea de zi, plenara a adoptat o hotărîre care va fi dată publicităţii. 3. Plenara a analizat şi a­­probat Programul naţional pentru asigurarea unor pro­ducţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului pro­­ductiv al pămintului, mai buna organizare şi folosire in mod unitar a terenurilor agri­cole, a întregii suprafeţe a ţă­rii, realizarea irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din supra­faţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combaterea ero­ziunii solului. Plenara a hotărit constitui­rea unui comandament naţio­nal, sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, care va coordona întreaga activitate de mobilizare a forţelor şi mijloacelor pentru înfăptuirea acestui program de o mare importanţă pentru agricultură, pentru progresul economiei naţionale. Plenara a hotărit ca Pro­gramul să fie supus spre dez­batere şi aprobare Marii Adu­nări Naţionale. 4. Dezbătind Informarea cu privire la intilnirea de la Moscova a conducătorilor de partid şi de stat din unele tarî socialiste europene, plenara şi-a manifestat deplina apro­bare şi a dat o deosebită apre­ciere activităţii principiale desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul intîlnirii, activitate care co­respunde pe deplin orientărilor şi hotărîrilor stabilite de Con­gresul al XII-lea şi Conferin­ţa Naţională ale partidului, servind in cel mai inart grad interesele fundamentale ale poporului român, cauza pă­cii, destinderii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Comitetul Central a subli­niat cu profundă satisfacţie că Întreaga activitate a tova­răşului Nicolae Ceauşescu pe plan intern şi internaţional constituie un m­ait exemplu de slujire cu abnegaţie şi pasiune revoluţionară a aspiraţiilor de pace şi progres ale naţiunii noastre socialiste, de profundă răspundere faţă de destinele lumii contemporane. Aprobind în unanimitate ac­tivitatea delegaţiei române, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la intilnirea de la Moscova, plenara a reafirmat cu putere hotărîrea Partidului Comu­nist Român, a guvernului şi întregului popor român de a întări solidaritatea cu ţă­rile socialiste, cu toate statele, ca forţele progresiste de pre­tutindeni in lupta pentru pre­întâmpinarea războiului, a u­­nei catastrofe nucleare, pentru oprirea cursei înarmărilor şi realizarea dezarmării, pentru asigurarea dreptului funda­mental al oamenilor, al na­ţiunilor, la pace, la existenţă liberă şi demnă. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvintarea conducătorului partidului nostru a fost urmă­rită cu deosebit interes, cu deplină satisfacţie şi aprobare, fiind subliniată de repetate rinduri cu vii și puternice a­­plauze. PLENARA CONSILIULUI NAJIONAL AL F.D.U.S. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedinte­le Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, joi a avut loc plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Pe ordinea de zi au figurat următoarele probleme : 1. Programul privind aplica­rea fermă a principiilor auto­­conducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii, perfecţionarea meca­nismului economico-financiar, a sistemului de retribuire­ a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal ; 2. Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigu­re şi stabile prin creşterea po­tenţialului productiv al pămîn­­tului, mai buna organizare şi folosire in mod unitar a tere­nurilor agricole, a întregii su­prafeţe a ţării, realizarea iriga­ţiilor pe circa 55—60 la sută din suprafaţa arabilă a lucră­rilor de desecări şi combaterea eroziunii solului ; 3. Contribuţia consiliilor F.D.US., a organizaţiilor de masă şi ob­şteşti componente la unirea eforturilor, a energiei şi iniţia­tivei tuturor oamenilor muncii, la vederea înfăptuirii exempla­re a planului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării; 4. Informare cu privire la ac­tivitatea Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste pentru Înfăp­tuirea politicii externe a parti­dului şi statului nostru, consa­crată dezarmării, destinderii, cooperării şi păcii în lume. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat deplinul acord faţă de prevederile cuprinse in documentele plenarei. In unanimitate, plenara Con­siliutul Naţional al F.D.U.S. a adoptat documentele supuse dezbaterii. Totodată, plenara a adoptat o hotărîre, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea conducătorului partidului şi statului nostru a fost urmărită cu deosebită a­­tenţie, vie satisfacţie, fiind sub­liniată in repetate m­eduri cu puternice aplauze. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“ „Ceauşescu şi poporul“. Lucrările plenarei s-au înche­iat prin intonarea Imnului Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire !“. ftOtETA»! DIN TOATE TAJOE, UNIJI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXIX - Nr. 10 437­­ ~ PAGINI - 50 BANI [ vineri 1 iulie 1983 Corespondentă din Edmonton ASTĂZI ÎNCEPE CEA DE A XII-a EDIŢIE A UNIVERSIADEI DE VARĂ EDMONTON, 30 (prin telefon). Universiada ’83 este gata să Înceapă 1 Vineri, în prima zi de iulie — care este şi Ziua naţională a Canadei, ţara gaz­dă a celei de a 12-a ediţii a Jocurilor Mondiale Universi­tare de vară,­­ stadionul „Commonwealth“, cu o capa­citate de 61 000 de locuri, găz­duieşte ceremonia de deschi­dere, care va începe la ora 14 (ora locală). La noi, acasă, în România, va fi ora 23 In mo­mentul începerii festivităţilor... Vremea este şi acum fru­moasă, temperatura se menţi­ne, la amiază, in jurul valorii de 30 de grade. Nopţile sunt scurte, se Întunecă la ora 23, se luminează Înainte de 3 di­mineaţa. Orele rămase pină la prime­le întreceri sunt folosite din plin. Mai întii pentru defini­tivarea pregătirilor, dar şi pen­tru alte evenimente. Aşa cum a fost, spre pildă, conferinţa de presă a delegaţiei române care s-a bucurat de o prezenţă mult mai mare decit se anun­ţase iniţial din partea repre­zentanţilor presei. La „Law University” au venit aproape 100 de ziarişti, comentatori, cameramani de la şase posturi de televiziune, crainici reporteri de la trei posturi de radio, nu­meroşi fotoreporteri. Citeva În­trebări şi răspunsuri : „Regre­taţi, Nadia Comăneei, anii dă­ruiţi gimnasticii “. La care Nadia a răspuns : „Regret doar că au fost prea puţini.»“... A urmat Anişoara Cuşmir, săr­bătorită de toată delegaţia noastră pentru cei 21 de ani, căreia ziariştii cana­dieni şi străini i-au oferit cu această ocazie un tort, cu o urare in limba engleză, în­trebarea este uşor de ghicit ! „Doriţi un nou record mondial aici, la Edmonton 7“ Cu răspunsul : „Recordurile sînt făcute pentru a fi bătute. Ciad am venit aici, am măsurat la groapa de nisip distanţa da 7,45 metri !“ La rind, Carmen Bunaciu : „Ce vă determină ?( Hristache NAUM !Continuara la ua» 8-3) „ Regata Snagov“ la canotaj feminin ICHIPELE ROMÂNIEI, ÎNVINGĂTOARE ÎN 5 PROBE ECHIPA STEAUA BUCUREȘTI - PE LOCUI II IN „CUPA EUROPEI" LA PENTATLON MODERN (ln pag. a 4-a) Cele şase finale ale Regatei Snagov la canotaj feminin s-au desfăşurat ieri, pe o vreme fru­moasă, cu un plus de specta­tori alcătuit din sporii vii ve­niţi recent în tabăra şcolară. Pe malul frumosului lac. Cana era de aşteptat, echipajele Ro­mâniei (aflate intr-o compania mai modestă) au dominat În­trecerile, învingtnd la efort curse. Reuniunea a debutat cu fi­nala probei de 4+1 rame, în care echipajul Olga Bularda, Aurora Darko, Florica Lavrie, Camelia Diaconescu , Viori­ca Vereș a sprintat mai pu­ternic către linia de sosire, cu­cerind primul loc. Clasament 3 1. România (combinata cluburi­lor I) 3:18,8; 2. CSAS 3:20,4 ; 3. R.D. Germană 320,6; 4 R.S.S. Ucraineană 321,2. O cursă frumoasă au făcut și Elisabeta Oleniuc — Mario­­ia Ciobanu, învingătoare în fi­nală de 2 vide. Ele au condus tot timpul cursei, confirmnta. Vasile TOFANU (Continuare in pag. 2­ 3) Valeria Răcilă, învingătoare, ieri, în proba de simplu a Regatei internationale Snagov Foto: Vasile BAGEAC Ecouri la semifinalele „Cupei României“ la fotbal O RIVALITATE SPORTIVA ÎN FOLOSUL ECHIPEI NAŢIONALE Stadionul sibian din zona atit de poetic denumită „Sub A­­rini“, arăta miercuri ca un viespar, in formă relativ ova­lă, cu şiruri de sute şi sute de oameni aşezaţi pe schele şi blocurile vecine din jur. Norii încărcaţi, tunetele şi ploaia măruntă n-au îndepărtat insă pe nici unul din cei aproxi­mativ 20 000 de spectatori. Pi­nă bi­r­ atît de antrenant a fost meciul Universitatea Craiova — Dinamo Bucureşti, cu două echipe a căror rivalitate spor­tivă poate scrie încă pagini de mare rezonanţi pentru fotba­lul românesc. C au­ pe Universitatea Cra­iova, revelaţia sezonului internaţional 1982/83. ..na­şă* a­­ unor echipe ca Floren­tina, Bordeaux sau Kaiserslau­tern care, de astă-toamnă, n-a putut învinge pe Dinamo (1—1 la Craiova şi la Bucureşti în actualul campionat) iar acum, un Cupă, din nou 1—1, pe te­ren neutru, la Sibiu, şi în cele din urmă victorie, la penal­tyuri. Echipa craioveană cu 6—7 titulari in echipa Româ­niei, Dinamo cu 1—2 titulari şi, totuşi, echipa bucureşteană s-a impus in toate cele trei întil­­niri din ultimele luni. Rivali­tatea dă o forţă nebănuită par­tenerilor de joc, aşa cum s-a întimplat la Sibiu. O încleş­tare atit de puternică, indife­rent de variaţiile jocului, in­cit ploaia măruntă n-a mai fost băgată in seamă , nu mai ploua şi spectatorii ţineau um­brelele deschise sau ploua şi uitau să le mai deschidă. Şi totuşi, ambele echipe erau la al patrulea meci în 12 zile, de la 18 iunie la 29 iunie, iar sîm­­bătă, în finalul campionatului vor fi la al cincilea joc în 18 zile. P­rin urmare, jucătorii noştri au capacitate fizică atunci cînd interesul pen­tru unele intilniri o solicită și se pregătesc ca atare. Risipa de efort a fost extraordinară. Din acest punct de vedere n-a fost şi n-a putut fi un singur jucător care să se menajeze, nici tineri, nici „bătriniNici Ţicleanu, Beldeanu şi Ştefă­­nescu, nici Movilă, Mulţescu sau Augustin n-au făcut nici un rabat la efort, la joc, la cantitatea maximă de dorinţă de a cîştiga. Şi în această apri­gă dispută, în care Universita­tea Craiova a comis 22 de faulturi iar Dinamo 16, în schimb la cartonaşe galbene ra­portul este 2—4 (Ştefănescu şi Tilihoi de o parte, Orac, Mo­vilă, Nicolae şi Mulţescu de cealaltă parte), elementul pre­ponderent a fost lupta pentru minge şi nu intenţia de a lorvi adversarul. Arbitrul Dan Pe­­trescu a fost, ca o umbră a fiecărei faze, prezent la lecta duelurile dintre Cămătaru şi Nicolae sau Văetuş şi Ştefa­­nescu, neobosiţi adversari timp de două ore. Au fost de­sigur, şi alte „perechi“ în prc- Aure! NEAGU (Continuare in pag 2-3)

Next