Sportul, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10488-10513)

1983-09-15 / nr. 10500

VUITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, ÎN JUDEŢUL CLUJ Tovarăşul Nicolae Ceauş­escu, secretar general al Farmillu­i Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, miercuri, vizita de lucru în ju­deţul Cluj.­­ Vizita de lucru în municipiul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate indus­trială a judeţului — Combina­tul de utilaj greu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat, apoi, Liceul indus­rial nr. 9 din Cluj-Napoca, unitate de învăţămînt în care se pre­gătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi sec­ţiile Combinatului de utilaj greu din localitate. Vizita de lucru pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, in ju­deţul Cluj a inclus şi o puter­nică bază de cercetare şi pro­ducţie — filiala Institutului de cercetare ştiinţifică şi ingine­rie tehnologică pentru echipa­mente energetice. În continuare a fost vizit­ată Facultatea de mecanică a In­stitutului politehnic din Cluj- Napoca — unitate reprezenta­tivă a învăţămîntului tehnic superior românesc. Vizita de lucru în zona in­dustrială Someş-Nord a muni­cipiului Cluj-Napoca a conti­nuat la secţia specializată în producerea maşinilor pentru filaturi a întreprinderii „Uni­rea“, cea mai mare unitate producătoare de maşini textile din ţara noastră. De-a lungul traseului stră­bătut de coloana oficială, de la „Unirea“ şi pînă la între­prinderea de porţelanuri „Iris“, următorul obiectiv vizitat, mii de clujeni fac o entuziastă ma­nifestaţie de dragoste şi stimă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. în cursul după-amiezii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţi ai municipiului Dej, localitate ce s-a înscris, în ultimii ani, pe verticala dez­voltării industriale. Amintindu-şi cu profundă re­cunoştinţă de precedenta vizită la Dej a conducătorului parti­dului şi statului nostru, in 1970, cînd au fost abordate probleme legate de dezvoltarea şi confi­guraţia ulterioară a oraşului, cetăţenii acestui municipiu transilvan au aşteptat intîlni­­rea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca pe o mare sărbă­toare. Bucu­ria de a-l avea din nou în mijlocul lor, exprima­tă atît la sosire, cit şi pe întregul traseu străbătut pină la platforma industrială, s-a regăsit deplin in­trarea : „Ceauşescu, fiu iubit, in Dej bine-ai venit A fost vizitat Combinatul de celuloză şi hîrtie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, intr-o maşină des­chisă, spre Combinatul de pre­lucrare a lemnului din Gherla, următorul obiectiv vizitat. Cea de a doua zi a vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj a reprezentat o continuare rodnică a dialogu­lui cu oamenii muncii de pe aceste locuri. In unităţile in­dustriale, de cercetare ştiinţi­fică şi de învăţămînt, care au avut marea cinste de a avea ca oaspeţi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost abordate, în profunzime, probleme ale acti­vităţii consacrate realizării, în condiţii bune, a sarcinilor pe care le au. Concluziile de mare valoare ce s-au desprins, ori­entările şi indicaţiile ce au fost date reprezintă direcţii concrete pentru activitatea vi­itoare. Pe întreg parcursul vi­zitei, oamenii muncii din uni­tăţile judeţului au exprimat hotărîrea de a face totul pen­tru realizarea sarcinilor pe care le au în acest an şi pe între­gul cincinal. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceaușescu. In județul Cluj continuă. DOUĂ VICTORII ŞI 0­ONFRÂNGERE ÎN PRIMA MANŞĂ A CUPELOR EUROPENE INTERCLUBURI DE FOTBAL C.C.E.: KUUSYSI LAHTI - DINAMO BUCUREŞTI 0-1 (0-0) Cupa U.E.F.A.: UNIVERSITATEA CRAIOVA—HAJDUK SPLIT 1-0 (0-0) SPORTUL STUDENȚESC - S. K. STURM GRAZ 1-2 (1-0) „Cursa europeană de toamnă“ a început pen­tru fotbalul nostru ieri după-amiază. Două victorii şi o înfringere, acesta este bi­lanţul primei manşe a turului inaugural. Din cele două victorii, cea a dinamoviştilor, obţinută in deplasare, in faţa unui adversar ambiţios, dar fără „firmă“, echivalează, credem, cu calificarea. La rindul ei, victoria craiovenilor, obţinută in final,­­după asalturi continue, trebuie neapărat dublată de un rezultat bun in returul de la Split Cit despre singurul eşec, cel al Sportului studenţesc, el ne reaminteşte, din păcate, şi alte partide când echipele noastre s-au considerat în­­vingătoare,„ la pauză. Rămine ca la 28 septem­brie (ctnd se dispută partidele retur), studenţii să forţeze reabilitarea. INVINGIND PE MERIT LA LAHTI (1-0), DINAMO PRIVEŞTE... SPRE TURUL II LAN­TI, 11 (prin telefon). Campioana noastră, Dinamo, a cîştigat pe merit acest meci cu un ritm bun şi o replică neaş­teptat de puternică din partea gazdelor, rapide şi viguroase. Dinamoviştii au fost mai maturi şi dacă finalizarea ar fi fost tratată cu mai multă concen­trare, atunci scorul putea fi mai mare în favoarea forma­ţiei noastre. Bara lui Andone din min. 17, „capul“ lui Au­gustin (min. 36) şi cele două situaţii din repriza secundă cînd dinamoviştii au ajuns sin­guri faţă în faţă cu portarul finlandez ar putea fi primele argumente în susţinerea afir­maţiei de mai sus. Dinamo a dominat întîlnirea, iar victoria obţinută II deschide drumul spre calificarea în turul II al C.C.E. La începutul partidei, iniţia­­titiva aparţine echipei gazdă, care în minutul 9 îl obligă pe Moraru la două intervenţii foarte oportune, mai ales cea de la şutul periculos al lui Kaivomurmi, cînd portarul bucur­estean deviază balonul in corner. Peste numai două minute, replica dinamoviştilor este destul de tăioasă!, funda­şul Rednic punîndu-l în difi-KUUSYSI 0 DINAMO 1 (0) Stadios Central sparţi» Lahti ; ta­von denivelat pe alocuri ; timp plo­ios ; spectatori - circa 1.000. Şuturi» 14-ta (pe poartă : 7-7). Corner»­­­ti—5 A marcat : DRAONEA (min. 49), KUUSYSI s Korhonen — Kumkulah­­eas. Kautionen, TORNVALL, PEKONEN — KALK), Remei, Antunen — Makaks (mist. 71 Rítta), Koos sa, Koivomurml. DINAMO­­ MORARU - REDNIC , Marin, ANDONE, Stânescu - MOVI­LA (min. 40 DRAGNEA), Mutţescu, AUGUSTIN, Cos­tuc — Nemţeanu, Ia­­mandi. A orbitrat foarte blae Ulf Eriksson (Suedia), culcate pe portarul Korhonen. Fotbaliştii finlandezi îşi arată cunoscutele calități atletice. re-Constantin FIRÂNESCU (Continuare in pag­e­ 3) AVANTAJ MINIM PENTRU UNIVERSITATEA (1-0), ÎSmâr ,'m DAR DRUMUL CALIFICĂRII RĂMI­NE DESCHIS SSuRa CRAIOVA, 14 (prin tele­fon). Marea arenă craioveană a cunoscut din nou atmosfera pasionantelor jocuri din sezo­nul trecut, creînd o ambianță extraordinară unei partide de mare echilibru, de o mare an­gajare. Universitatea Craiova a realizat o victorie mult mai preţioasă decit această minimă diferenţă de un gol. Pentru că acest succes i-a solicitat un efort maxim, a obligat-o­­ să lupte pînă la epuizare, pînă în ultimele secvenţe ale întâlnirii. Suplinind handicapul absenţei a trei piese de bază (Ştefă­­nescu, Bălăci, Crişan), dar şi pe acela al unei mai tîrzii in­trări în potenţialul normal, a­­ceastă formaţie cu adevărat reprezentativă pentru fotbalul românesc a reuşit să găsească pînă la sfîrşit mijloacele spre a învinge, fie şi pentru o sin­gură dată, un dispozitiv per­fect pus la punct, numit Hajduk Split. Oaspeţii, orga­­nizîndu-se din primul mi­nut cu multă­ exactitate în apărare şi lansînd contraatacurile în Timp de tr­ei zile, la Deva FESTIVALUL GIMNASTICII FEMININE Echina reprcKsuaUva — la «timo repetiţie generală înaintea „mondialelor“ Timp de trei zile, de vineri pînă duminică, Sala sporturi­lor din Deva găzduieşte un au­tentic festival al gimnasticii, cele mai bune sportive ale ţării dispuţindu-şi aici titlurile de campioană absolută, pe echipe şi pe aparate la gimnastică sportivă. Conform programului stabilit de federaţia de specia­litate, vineri după-amiază, de la ora 16, se va desfăşura con­cursul cu exerciţii impuse, sâm­­bătă după-amiază, de la ora 15,30, exerciţiile liber alese, iar duminică dimineaţă, de la ora 10, finalele pe aparate. Nu vor lipsi din competiţie gimnastele din lotul olimpic, care se pregătesc pentru apro­piatele campionate mondiale de la Budapesta, şi reprezintă un punct de interes major evo­luţiile Ecaterinei Szabó, Lavi­­niei Agache, Mihaelei Stănuleţ, Cristinei Grigoraş, surorilor Camelia şi Simona Benciu, cu programele pe care ele le-au pregătit pentru campionatele mondiale de peste o lună. Va fi, de asemenea, interesant să urmărim prestaţiile unor tinere gimnaste care s-au evidenţiat In recente întîlniri internaţio­nale, precum Laura Cu­tina, Li­liana Bălan, Lenuţa Rus­s­a. In întrecerea pe echipe vor fi prezente formaţii bine cu­noscute pe plan naţional, între care C.S.Ş. Sibiu, actuala cam­pioană a ţării, C.S.Ş. Oneşti, C.S.Ş. nr. 7 Dinamo, C.S.O. Baia Mare, C.S.Ş. Triumf, Pe­trolul Ploieşti. Anticipăm o luptă echilibrată atît în disputa pe echipe, cât şi la individual compus între componentele lotului si, fireşte, am dori, in perspectiva „mon­dialelor“, ca nivelul întrecerii să fie cit mai ridicat. CĂLĂREŢUL FLORIN STOICA (Steaua), CAMAPION LA „UŞOARĂ" SIBIU, 14 (prin telefon). Fi­nalele campionatelor naţionale şi ale „Daciadei“ la călărie (dresaj şi obstacole) rezervate seniorilor au continuat cu proba de obstacole, categoria uşoară. La start s-au prezentat 61 de concurenţi, dar, din păcate, aceasta „abundenţă“ a fost doar de suprafaţă, deoarece, după prima manşă, 38 dintre spor­tivi au abandonat, au fost re­traşi de către antrenori ori au fost eliminaţi pe parcurs. Acest lucru dovedeşte o slabă pre­gătire pentru probă a majori­tăţii călăreţilor, ceea ce ridică un mare semn de întrebare a­supra calităţii muncii desfăşu­rate la unele cluburi, a for­malismului de care au dat do­vadă unii antrenori. Şi, dacă acest lucru s-a întîmplat la categoria uşoară, ne întrebăm ce va fi la categoriile mari, unde parcursurile sînt mult mai dificile. La sfîrşitul manşei a doua, pentru desemnarea campionu­lui a fost nevoie de un par­curs de baraj. Evoluînd precis, cu siguranţă, stelistul Horia Stoica cu Baltag a reuşit să-şi devanseze adversarii — Dumi­tru Velea (Steaua) cu Ion şi Gruia Deac (C.S.M. Sibiu) cu Selim — ,şi să intre in posesia titlului, pentru prima pană la această categorie. REZULTATE : 1. Florin Stoi­ca (Steaua) cu Baltag Op — campion național si al „Dacia­dei“, 2. Dumitru Velea (Stea­ua) cu Jan 4 p (46,5 s), 3. Gruia Deac (C.S.M. Sibiu) cu Selim 4 p (50,2 s) — după baraj, 4. Paul Mazilu (C.S.M. Iași) cu Fanion 4 p, 5. Ion Vescan (C.S.M. Sibiu) cu Balans 4 p (05 s), 6. Otto Fabich (Dinamo) cu Lăstun 4 p (92,7 s). întrecerile continuă. Die IONESCU-coresp. tour*« oiM TOATi tmie.wpwm v* I ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ Șl SPORT I ANUL XXXIX - Nr. 10 500­­­4 PAGINI - 50 BANI | Joi 15 septembrie 1933 | Stadion Central ; teren excelent ; GAU (min. 86). UNIVERSITATEA : Lung - NEGRIUL TILIHOI, Donase, Ungureanu — Ti­­dleamui (min. 73 A. Popescu), Berea­­nu, GEOLGAU, IRIMESCU - Cîrțu, CAMATARU, HAJDUK !­SIMOVICI - Cukrov. COP, ROZICI, Milius — Bursac (min. 86 Bogdanovici), SALOV, Zoran Vu­­jovici CELICI — Zlatko Vujovici, Ve­­lici. A arbitrat satisfăcător Michel Vatt­­irot (Franța). Cartonaşe galbene : COP, Z. VUJO­­VIC, NEGRILA. care sunt recunoscuți ca maeș­tri, au dat o replică demnă de renumele fotbalului iugoslav și Eftimie IONESCU (Continuare în pag 2-3) LA REVEDERE VACANŢĂ, BUN GĂSIT ŞCOALA! A intrat în tradiţia şcolii româneşti ca ziua de­ 15 sep­tembrie să marcheze startul în noul an de învăţămînt — primar, liceal şi universitar. Este un moment plin de emo­ţie pentru milioane de copii şi tineri care păşesc în sălile de clasă şi ateliere, in amfiteatre si laboratoare, cu bucu­ria nestăvilită de a avea asigurare — prin grija partidului şi statului, personal a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii condiţii minunate spre a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi de a fi astfel în pas cu exigenţele vicţii con­temporane. In vastul arsenal educaţional al şcolii româneşti, educa­ţia fizică şi sportul au fost consacrate ca mijloace impor­tante în creşterea unor generaţii capabile să facă faţă cu succes cerinţelor şi exigenţelor actuale şi de perspectiva, ceea ce si explică de ce lecţiile de educaţie fizică fac parte din programa curentă a tuturor instituţiilor de înva­­ţămînt, incepînd cu unităţile preşcolare, iar activităţile sportiv-educative sunt incluse în calendarele compenţio­­nale ale tuturor organizaţiilor de pionieri, tineret, ale con­e­siliilor asociaţiilor studenţilor comunişti din institute de învăţămînt superior. Ceea ce se doreşte cu fer­mitate în noul an de învăţămînt este ca ŞI EDUCAŢI­A FI­ZICA SA REALIZEZE O NOUA CALITATE­ SUPERI­OARĂ ! Asa cum s-au angajat la recentele consfătuiri pe specia­lităţi, profesorii de educaţie fizică pot şi trebuie să-şi (Continuare In paO- 2*3)

Next