Sportul, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 10591-10616)

1984-01-03 / nr. 10591

MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) toate ale vieţii economice şi sociale. In mod deo­sebit, in 1984 - odată cu creşterea, în ritmurile stabilite, a producţiei in toate ramurile econo­miei naţionale­­ va trebui să acordăm o atenţie prioritară realizării programului energetic şi de dezvoltare a bazei proprii de materii prime, in vederea asigurării, intr-un timp cit mai scurt, a independenţei energetice a ţării, a satisfacerii într-o măsură tot mai mare din producţia internă a cerinţelor de materii prime şi materiale. Va trebui, de asemenea, să asigurăm îndepli­nirea exemplară a programelor speciale, pe care le-am adoptat, privind ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii produselor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea consumului de energie şi materiale, sporirea eficienţei in toate ramurile economiei naţionale. Am acumulat pu­ternice mijloace tehnico-materiale, dispunem de un important potenţial ştiinţific, s-a ridicat nive­lul de calificare al oamenilor muncii. Important este acum să valorificăm cit mai bine aceste mari acumulări pentru obţinerea unor rezultate superioare, pentru trecerea la o nouă calitate a muncii şi vieţii poporului. In agricultură, am stabilit să obţinem o creş­tere importantă a producţiei vegetale şi animale, să intensificăm lucrările de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare - prevăzute în programul special adop­tat în acest an -, incit să realizăm, în orice con­diţii de climă, recolte sporite şi sigure, să asigu­răm o bună aprovizionare a populaţiei cu pro­duse agroalimentare. Dispunem, şi in agricultură, de o bună bază materială, de muncitori, specia­lişti şi cooperatori capabili­­ şi trebuie să facem ca 1984 să fie un an al recoltelor record, al des­făşurării largi a revoluţiei agrare in România ! In toate ramurile economiei naţionale, anul 1984 să marcheze o îmbunătăţire radicală a ac­tivităţii ! Să asigurăm sporirea puternică a veni­tului naţional şi înfăptuirea, pe această bază, a tuturor măsurilor pe care le-am stabilit privind creşterea veniturilor şi a nivelului de trai al oa­menilor muncii - ţelul suprem al politicii parti­dului, esenţa societăţii socialiste pe care o edi­ficăm. Să ridicăm la un nivel superior gindirea şi creaţia ştiinţifică, invăţâmintul, cultura şi arta, asigurind fiecărui om al muncii un orizont tot mai larg de cunoaştere şi pregătire profesională, teh­nică, ştiinţifică şi culturală ! Să intensificăm acti­vitatea politico-educativă pentru formarea unui om nou, cu o conştiinţă morală înaintată, să pro­movăm ferm, in toate domeniile, principiile eticii şi echităţii socialiste, ale umanismului revo­luţionar ! Să acţionăm neabătut pentru perfecţionarea conducerii ştiinţifice a tuturor domeniilor de ac­tivitate, să întărim democraţia socialistă, revolu­ţionară, autoconducerea şi autogestiunea muncito­rească, pornind, întotdeauna, de la faptul că so­cietatea socialistă şi comunistă se construieşte cu poporul şi pentru popor ! Tot ceea ce făurim tre­buie să servească poporului, bunăstării şi fericirii sale, ridicării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres, întăririi independenţei şi suveranităţii României socialiste ! Să facem astfel ca, In anul 1934, poporul nos­tru, acţionind in deplină unitate, cu spirit de înaltă răspundere, ordine şi disciplină, să-şi asi­gure o viaţă tot mai bună, ca patria noastră să cunoască o continuă înflorire, pe calea socialis­mului şi comunismului ! Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Româ­niei socialiste, In anul 1983 s-a ajuns la o agravare conside­rabilă a situaţiei internaţionale, la creşterea pericolului unui război mondial, care va deveni, inevitabil, un război nuclear. Au avut loc noi manifestări ale politicii de forţă, s-a intensificat cursa înarmărilor, s-a înrăutăţit situaţia economică şi s-au mărit decalajele dintre ţările sărace şi cele bogate. In mod deosebit, în ultimele luni, s-a agravat situaţia în Europa, ca urmare a tre­cerii la amplasarea rachetelor nucleare ameri­cane cu rază medie de acţiune în unele ţâri vest­­europene. Aceasta a dus la retragerea de la convorbirile de la Geneva şi la anunţarea de contramăsuri nucleare de către Uniunea Sovie­tică. Ne aflăm la începutul unei noi curse a înarmărilor nucleare, care pune in pericol exis­tenţa a înseşi vieţii pe planeta noastră. Niciodată in istoria sa omenirea nu s-a aflat intr-o situa­ţie atit de gravă ! Pornind de la toate acestea, doresc să rea­firm şi acum, in ajunul Noului An, hotărirea României de a acţiona cu fermitate, de a-şi uni forţele şi conlucra strîns cu toate statele şi popoarele, cu toţi cei care iubesc viaţa pentru a opri acest curs deosebit de periculos spre o catastrofă nucleară, pentru asigurarea păcii. Trebuie să se facă totul pentru ca S.U.A. să oprească amplasarea în Europa a rachetelor nu­cleare cu rază medie de acţiune, iar Uniunea Sovietică să oprească aplicarea contramăsurilor nucleare de răspuns. In aceste condiţii, să se treacă la reluarea negocierilor sovieto-americane, in vederea ajungerii la un acord corespunzător, care să ducă, in final, la eliminarea rachetelor şi la eliberarea continentului de orice arme nu­cleare, la realizarea unei Europe unite, a păcii şi colaborării. In numele păcii şi vieţii, să acţionăm cu toate forţele, incit anul 1984 să determine o schimbare radicală a cursului evenimentelor in acest sens ! Popoarele, mişcările pentru pace din Europa - cărora poporul român li s-a alăturat cu întreaga sa forţă - trebuie să-şi facă tot mai puternic auzit cuvintul, să ceară să primeze ra­ţiunea şi spiritul de răspundere, interesele păcii, ale apărării dreptului suprem al omului­­ la viaţă, la pace, la libertate ! In acest spirit vom participa la Conferinţa pentru încredere şi dezarmare de la Stockholm, animaţi de dorinţa de a ne aduce întreaga con­tribuţie la întărirea încrederii, colaborării şi păcii pe continent. Vom acţiona cu toată energia pentru dezvol­tarea colaborării dintre toate statele din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni intr-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi baze militare străine ! Vom milita pentru ca in întreaga viaţă inter­naţională să fie instaurate principiile egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, ne­­recurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Considerăm că, in actualele împrejurări inter­naţionale, trebuie făcut totul pentru soluţionarea pe calea paşnică a tuturor conflictelor şi pro­blemelor litigioase­­ din Orientul Mijlociu, din Asia, Africa, America Centrală şi din alte regiuni ale lumii. Vom depune, în continuare, toate eforturile pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice mondiale, pentru întărirea co­laborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dez­voltare în lupta pentru afirmarea lor liberă pe calea progresului. Fie ca anul 1984 să ducă la intarirea conlu­crării tuturor statelor, fără deosebire de orîn­­duire, la creşterea participării lor active la solu­ţionarea problemelor complexe ce confruntă ome­nirea, in interesul fiecărei naţiuni, al păcii şi in­dependenţei popoarelor ! Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai României socialiste. Să intimpinăm a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare naţională şi socială şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate în dezvoltarea economico-socială, nn toate domeniile construcţiei socialiste ! Să facem totul pentru a servi cauza generala a poporului, a bunăstării şi fericirii sale, a întăririi indepen­denţei şi suveranităţii României ! Fie ca anul 1984 să marcheze progrese im­portante in eforturile popoarelor pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru înlăturarea rachetelor şi a oricăror arme nucleare din Europa, pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace ! Cu prilejul Anului Nou, vă urez din toată inima, dragi compatrioţi, noi şi noi realizări, sa­tisfacţii depline in muncă şi în viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! „LA MULŢI ANI !“ ÎN NOAPTEA DINTRE ANI (Urmare din pag. 1) nimente din viaţa noastră : a 40-a aniversare a revoluţiei ...O mare masă comună, în formă de ...“, din primitoarea sală (gătită de ei înşişi, din vreme) din Poiană, reunindu-i pe alpinii Vili Podaru si Liliana Ichim. p­e biatlonistii Vladimir Todască si Gheorghe Berdar, De fendistii Elena-Livia Keit si Ion Lungociu. Antren, urări de sănătate, după vechile tradiţii, dar mai ales urări de compor­tări cit mai bune, soldate cu puncte olimpice şi clasări în primii 10, la cit mai multe probe, pe pîrtiile de la Sa­­raievo. Si le-au făcut unii al­tora şi, tuturor, familiile sau prietenii între care sportivi de ieri, ca Judith Dibar-Gohn sau Maria Cimpeanu-Cristea, soţiile Sunăm la Cluj-Napoca, dar baschetbalista Universităţii e la părinţi acasă. Deci. Braşovul : — La mulţi ani. Magdalena Pall ! — La mulţi ani ! . Si să fie mereu ca in noaptea cea mai frumoasă. — Cum a fost ea. în ce te priveste ? — Nemaipomenită ! Veselă, antrenantă, plină de zîmbet si speranțe. Am fost. impreună cu prietenul meu, George Jerebie, handbalist la Dinamo Brasov si Invitatul de onoare al fami­liei Romascanu. în cochetul său apartament din cartierul Mili­tari, a fost Ionel Gancea, desi­gur cu soţia si fetita. Cei doi rutieri sunt colegi la Dinamo si la lot, sunt prieteni si... ar mai fi ceva, mărturisit de Mircea : „Pe Gancea îl văd următorul schimb de ştafetă, preluată de mine de la Vasile Teodor. Fi­indcă... ei, da... va veni si clipa aceea.“ Pînă atunci însă, Ro­mascanu e de un optimism cu­ceritor. Lăsîndu-se, conform tradiţiei, sorcovit de băiatul si mai ieri, un mugur al per­formantei. Acum, un nume a­­firmat in lumea gimnasticii rit­mice. Si pentru că această a­­firmare (de trei ori locul 8 la mondiale şi de cinci ori bronz la „Cupa Interviziunii“) s-a produs în ’83, de bună seamă că familia muncitorească Stăi­­culescu, de pe strada bucu­­reşteană cu nume sub semnul poeziei — Mugur Mugurel —­ s-a despărţit cu nostalgie de anul care a trecut. Dar pentru Doina, una dintre cele patru .,flori“ din casă, ce a fost a fost. ea e cu gîndul doar la ce IN ASTEPTAREA Dacă Ilie Năstase — angrenat si acum in numeroase turnee pe terenurile de tenis ale lumii — nu se află lingă ai săi atit cit ar vrea el si familia, marele nostru campion si-a făcut un frumos obicei de a veni acasă de eliberare națională și so­cială, antifascistă și antiimpe­­rialistâ și al XIII-lea Congres al P.C.R.". celor doi antrenori de la Probe alpine, Kurt Gohn și Dan Cris­­tea. Un Revelion frumos ca ori­care altul, mai scurt însă decit de obicei , în prima zi de ia­nuarie a urmat cel dinţii an­trenament din 1984... Astfel au întîmpinat Noul An — împreună — componenţii lo­turilor de schi alpin, fond şi biatlon. „Chiar dacă disciplinele practicate sunt diferite, susţine secretarul adjunct al federaţiei, Ştefan Sava, lumea schiului tre­buie să fie una singură, sudată sufleteşte, prietenă. Este toc­mai ceea ce se petrece acum, în mimul rind, cu unii dintre cei ce ne vor reprezenta ţara la J.O. de la Sarajevo." (Ed. T.) în lotul national de tineret, la o logodnă, tot a unui sportiv. Aşa că vă imaginaţi cîte vise frumoase s-au făurit... Eu una, după satisfacţii pe toate planu­rile in '83, la Universiadă dar si la admiterea în Facultatea de chimie industrială clujeană, trag nădejde Intr-un an si mai bun, în care mai intîi si întii să fie pace, pentru a trăi, munci si în­văţa în linişte, pentru a ne nu­­tea întrece cu tinerii de pretu­tindeni în lupta dreaptă, ones­tă, sportivă, fetita lui, se simte tare proas­păt după cei mai multi kilo­metri rulaţi într-un an, cu vic­torii in etape, în tururi cicliste si în desemnarea intre cei mai buni sportivi români. Fascinat de .,Cursa Păcii“ isi doreşte, mai mult ca oricînd un loc de frunte în clasamentul general individual si o poziţie ci­ mai sus pentru echipa naţională. Si ar mai vrea să bată recordul în „Turul României“, cîştigîn­­du-l, adică­, pentru a treia oară. Drept pentru care a ciocnit o cupă de şampanie, va fi. Şi cind to­ţi cei apro­piaţi o îmbrăţişau la ultimul semnal al orologiului lul 1983, sportiva de la ,,Flacăra Roşie“ şi-a amintit din nou cuvintele antrenoarei Maria Gh­ică: „Ştim ce avem de făcut pentru a merge încrezătoare — împreu­nă, probabil, cu Alina Dra­gan — la Los Angeles şi a ne întoarce cu medalie ! E foarte, foarte greu, dar in acest sport se simte un suflu nou si putem să-l folosim din plin“. Si Doina a zâmbit, cu focul sperantei in priviri. LUI... McENROE pentru a-şi petrece Revelionul lingă cei care îl iubesc atit de mult. Fericit că a mai trecut un an, iar el nu a... imbătrî­­nit. Iliută — cum o dezmiardă si acum iubitoarea sa mamă—* a petrecut, deci, noaptea Anu­lui Nou 1984 alături de familia sa, dar chiar (je inty ianuarie si-a programat ori un antrena­­ment. împreună cu mai tînărul sau coechipier din echipa na­­țaonală, Florin Segărceanu. Mo­­tivul . „Doresc să evoluez în echipa României, dacă voi fi în cea mai bună formă sportivă, in partida din ..Cupa Davis“, cu echipa­ S­ UA. Ideea aceasta a pus stăpinire pe mine chiar din clipa cind am aflat de rezulta­tul tragerii la sort. Va fi un meci de mare InptA deosebit de «Teu, dar nu trebuie să ne con­siderăm dinainte învinși, chiar dacă în fața fileului, ca parte­neri de Întrecere, se vor afla McEnroe, poate Connors și alti tenismani de valoare. Echipa României, vă asigur, va lupta din toate puterile pentru ca re­zultatul meciului să fie cit mai onorabil“ (L Gv.). TINEREȚE... De Revelion. Elisabeta Guz­­ganu s-a aflat intre tineri de-o seamă, cum sunt, de pildă, Raz­ván Tufán (cu care, se pare, a dansat cel mai mult) sau Sorin Jianu. Doloisti la Rapid, ste­­lista simtindu-se la fel de bine ca atunci cind, după asalturile de pe planșă, merge alături, tot la „Floreasca“, la bazin, atrasă de focul cu mingea De­ană. Gazda a aprins, in Pomul de iarnă, artificiile în cinstea unui an dorit de toată lumea senin si rodnic. Si atunci floretista a făcut lecămînt ~ „să mă pregătesc tare »„-tru Olimpia­dă". Astfel incit să urce pe po­diumul marii Întreceri, con­vinsă că se poate, după un ’83 al speranţei Împlinite in bună măsură prin medalia de aur a Universiadei de la Edmonton si bronzul mondialelor de tineret. Si mai speră Elisabeta Cuzganu să treacă alt examen dificil, admiterea la LE.F.S. Ii urăm succes ! GLASUL ROŢILOR DE TREN... ...a fost ascultat, în noaptea­­nopţilor, de cinci bărbaţi care se îndreptau spre Austria, unde aveau de apărat culorile ţării, în Cupa Naţiunilor. Un Reve­lion mai puţin obişnuit- aşadar. Pentru mecanicul auto Dorin Degan, studenţii Gheorghe Li­­xandru, Cornel Popescu, subin­­ginerul Costel Pietraru­ şi an­trenorul Dragos Panaitescu. Fă­ră confesii dar cu aceleaşi rînduri de dragoste de patrie, de dorinţă de ridicare a presti­giului sportului românesc şi pe ameţitoarele pîrtii de bob. Grupaj realizat de : Geo RAEŢCHI Foto : Dragoş NEAGU Ion MIHAICA FAMILIA SCHIULUI PACEA, GÎNDUL DIMTÎI TRICOUL GALBEN ŞI STARTUL... AMBIŢIILOR UN MUGUR, O FLOARE Familia Stăiculescu, in care Doina e una din cele patru flori /UmiNISIRĂrIA Di STAI LOTO-PRONOSPORI I1SFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA •TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1984 FAZA I : EXTRAGEREA I : 50 30 82 59 80 44 22 90 61 25 ! EXTRAGEREA a II-a : 47 15 52 78 38 49 2 24 21 75. FAZA a Il-a : EXTRAGEREA a Hl-a : 8 75 47 45 30 37 13 86 20 6; EXTRAGEREA a IV-a: 51 89 11 2 49 45 42 63 7 81 1 EXTRAGEREA a V-a : 6 55 54 15 17 60 48 49 68 53 ; EXTRA­GEREA a VI-a : 9 29 69 66 56 59 11 3 22 63 ; EXTRAGEREA a VII-a : 59 16 43 66 85 65 81 51 69 37 ; EXTRAGEREA a VIII-a : 34 47 86 64 52 57 61 54 62 26 ; EXTRAGEREA a IX-a : 75 42 79 11 60 83 51 31 59 3 ; EXTRAGEREA a X-a : 55 61 65 30 42 56 86 28 44 6. ac„III_a. EXTRAGEREA a Xl-a : 14 78 30 51 66 6­­TI ) 58 . EXTRAGEREA a Xll-a : 13 73 24 87 45 86 51 16 11 4. FOND TOTAL DE CâȘTIGURI : 11.783.259 LEI. L,aaisiau puim«, Laureaţii anului fotbalistic 1983 ! SERIILE DOCTORULUI BOLONI nr. 1 al anului fotbalistic 1983! Cine ar fi putut anticipa a­­ceastă victorie cu numai doi ani în urmă, in seara de 11 noiembrie a anului 1981, 1—2 cu Elveţia, cind mureşanul lipsea pentru a 13-a oară con­secutiv din echipa naţională ? I !­I Despre Bölöni s-a scris mult. El e jucătorul trecut a-I proape întotdeauna cu litere mari in cronicile meciurilor. Uneori numele îi e scris cu li-I tere mici, dar atunci­ asta se întimplă mai ales din cauza unui cartonaş. Un cartonaş I care ii completează profilul de înger în viaţa de toate zi­lele (domnişoara, cum ii spu-I ne Silviu Lung) şi demon pe teren, ca să nu spunem cîine rău — expresia îi aparţine tot lui Silviu, mereu în admira-I ţia jucătorului care stă de pază mult în faţa porţii, la răscrucea drumurilor...I In seara de 25 decembrie, cineva a strigat din tribuna Polivalentă „Bravo, doctore!“. I Bölöni a tresărit. Dar nu pen­tru că tribuna i-ar fi amintit drumul de muncă in profesie, ci pentru că l-a uns cu adevă-I rat in fruntea echipei sale, așa cum se intimpla cu un alt doc­tor, Mircea Luca, *simbolul lui U“ In aceste puţine rinduri des­pre un jucător foarte, foarte cunoscut, cel mai nimerit ni se pare­­să-l reprofilăm in timp (ultimul deceniu) şi in spaţiu (pe dreptunghiul de gazon). „ A debutat în echipa naţională acum 9 ani, la 4 iunie 1975, inr preliminariile J.O. cu Dane­marca (4—1), in compania ce­lor care aveau să devină bine-I cunoscuţii Bastrup, Nansen sau Nielsen. A jucat doar zece mi­nute, ultimele, luindu-i Iovul lui Dumitru. Să fi fost momen- I tul unui schimb de generaţii ? I In orice caz, echipa naţională părea să ducă dorul lui „Du-I mitră de la Guadalajara" în memorabilul lui rol de centro­­campista de la diffesa, cum spun italienii. Şi Bölöni păreau să întrunească aceste mari ca­lităţi ale cindva inimosului Du­mitru.­ Dar startul avea să anunţe o serie scurtă. Doar trei jocuri. După care Bölöni revenea pe banca de la Tg. Mureş. Dar, în­ ultimul din aceste patru jocuri, s-a intîmplat să se producă marea infringere de la Blois, 1­0—4. (Nimeni nu $i-a asumat atunci rolul de cîine rău in faţa lui Platini, care a făcut apoi tot jocul echipei sale). După Bicis, valentin Sianescu pără­seşte banca antrenorului. In aş­teptarea lui Covaci, care venea de la Paris, Cornel Drăguşin, care a asigurat tranziţia celor 30 de zile, îl recheamă pe Bölöni, pentru meciul cu Sco­ţia de pe Hampden Park, sim­ţind nevoia unui cîine rău la­­ (de pe atunci) celebrul Dal­glish. Rezultatul ? Un remarca­bil 1—1, gol Crişan, în urma unei interminabile pase Dinu... La 24 martie, vine Franţa o­­limpică la Bucureşti. Revanşă pentru Blois, cu Platini in frun­te. Dar Platini nu mai zburdă. Mai mult, omul său de pază, Bölöni, deschide scorul in mi­nutul 10, anticipind — la virsta de astăzi a lui Rednic — un profil tehnico-tactic care va culmina in meciul cu Italia, de la Bucuresti si care va deschide in Cipru drumul spre Bra­tislava. La 6 octombrie 1976, pe sta­dionul Sparta din Praga, Bö­löni inaugurează o mare serie de 23 de meciuri consecutive. Ultimul joc din­­această serie (2—2 cu Spania, la Craiova) e unul trist pentru Bölöni. E ul­timul joc al lui Mircea Lucescu în echipa naţională. Ultimul joc al colegului de cameră... „Şi,­ din păcate, ultimul joc al lui Lung, pentru atita şi atîta vreme, din cauza celor două goluri pe nedrept trecute in sarcina lui, cind, de fapt...“ In meciul următor se renunţă la Bölöni pentru meciul cu Ci­pru (formulă Argeș), urmează o scurtă serie intermitentă, cu două momente notabile: Bölöni lipsește la meciul cu Polonia (0—3, prima infringere după 40 de ani), dar e prezent la me­ciul de la Neapole (1—2),­pen­tru a deschide scorul (min. 52), în faţa lui don Enzo, care a avut atunci, pentru prima oară, revelaţia apărătorului-golgeter, pentru a ne declara, peste doi ani, pe terasă, la Lido, după meciul România—Suedia : „Oh, dacă Antognoni al meu ar gîndi ca Bölöni“. Bölöni joacă ultimul meci al seriei intermitente in Belgia, la 6 iunie (1—2 la Bruxelles), un joc foarte bun al echipei na­ţionale... După care urmează o neaşteptată serie neagră: 13 ab­senţe consecutive in echipa na­ţională... Reintrarea e legată de veni­rea lui Mircea Lucescu la e­­chipa naţională. Ea se produce la 11 noiembrie 1981, în ultimul minut al meciului cu Elveţia la Berna (0—0). Un ultim mi­nut simbolic, un fel de „să ştii. Toţi, eu nu te-am uitat, ne aşteaptă un drum greu şi, dacă o să ne ajute şi norocul, unul destul de lung...“ Pove­stea ultimilor doi ani e binecunoscută. Bölöni a fost omul de bază la ne­înfringeri şi la victorii. La vechea sa ca­litate de închizător pe tot fron­tul şi de golgeter (sic !), a a­­dăugat-o, cu mare dezinvoltură, pe cea de conducător de joc, după forfaitul lui Bălăci. Ce ar mai putea face in plus un fot­balist ? Peste citeva luni, pe Orly, ga­zetarii francezi ii vor pune, de­sigur, clasica întrebare : „Cine eşti dumneata, monsieur Bö­löni ?“ Şi Bölöni va răspunde : „Sunt un jucător care nu şi-a pierdut curajul... Am avut şi norocul să nimeresc in salonul de reanimare al doctorului Lucescu, am jucat de 69 de ori in echipa naţională şi am mar­cat 15 goluri... Sper să pot continua seria mea de 28 de jocuri consecutive, cu gîndul la un fost mare internaţional de pe malul Mureşului, Ghiţă Al­­bu, care a avut o serie de 41 de jocuri. Sper să jucăm mai mult de trei jocuri in Franţa... Cu ajutorul echipei aş putea să sper să ajung la recordul lui Dinu... Mai sper să fac un joc bun contra lui Platini... Mai sper ca în Franţa să joace şi Bălăci, pentru ca totul să fie in regulă“. Bonne chance, monsieur Bö­löni ! — vor spune francezii. Şi marea cursă a doctorului pe urmele lui Dinu şi Albu va re­începe... loan CHIRILA DIVIZIA „A“ SUB LUPA STATISTICII S-a tras cortina peste scena primei divizii. Aflaţi timp de 17 etape în roluri principale, a­­cum jucătorii primului eşalon fotbalistic au lăsat loc analizelor, comentariilor calculelor privind sezonul de primăvară, toate însă avîne­ la bază grăitoarele date statistice. Să încercăm să le tre­cem în revistă. 9 S-au marcat 358 de goluri, rezultînd o medie de 2,35 pe meci. Cele mai multe s-au înscris în etapa a 12-a : 2S, iar cele mai puţine în prima rundă şi a 17-a : 14 (deci cum a înce­put aşa s-a încheiat prima parte a acestui campionat). Cea mai mare diferenţă între golu­rile marcate de gazde şi cele de oaspeţi s-a înregistrat în etapa a 2-a : 21—2, iar cea mai strinsă diferenţă în etapa a 4-a : 9—9. 9 Cîrţu. Lăcătuş şi Balint au reuşit să înscrie cite 3 goluri într-un meci. 6 Golg eterii în deplasare : Lăcătuş şi Cor­aş — cîte 5 go­luri, Cămătaru şi Piţurcă — câte 4, Augustin, Terhes, Ignat, Grosu şi Verigeanu — câte 3. • Pe lista marcatorilor figu­rează 150 de jucători ; cei mai mulţi sunt în dreptul echipelor Chimia — 11, Universitatea Craio­va, Steaua şi Corvinul — cîte 10, iar cei mai puţini aparţin Du­nării C.S.U. , doar 6.­­ In 17 etape am consemnat înscrierea a 5 autogoluri, cîte două aparţin ploieştenilor şi tîr­­goviştenilor (nu aveau el destu­le greutăţi!), unul dinamoviştilor care Insă au beneficiat de două autogoluri, iar F.C. Olt, Steaua şi Corvinul de cîte unul.­­ Din cele 153 de partide ale turului, 92 au revenit gazdelor, 38 s-au încheiat la egalitate, iar în 23 victoria a fost de partea oaspeţilor. Remarcabilă recolta oaspeţilor in etapa a 4-a, cînd au plecat cu 11 puncte din 18 (4 victorii şi 3 egaluri). In etapa a 10-a, gazdele s-au revanşat şi au obţinut 17 puncte.­­ La partidele turului au asis­tat 1 641 800 de spectatori, cei mai mulţi s-au înregistrat în e­­tapa a 4a: 156 000. Iar cel mai­­ LA ŞEDINŢA DE ANALIZA a turului campionatelor divizio­nare „A" şi ..B“ 1983/’84, care va avea loc în ziua de 5 ianuarie 1984, au fost invitaţi : membrii biroului federal, membrii Comi­tetului federal din Bucureşti, colegiile şi comisiile F.R.F., pre­şedinţii comisiilor judeţene de fotbal, preşedinţii secţiilor de fotbal de Divizia „A“ şi „B“, an­trenorii principali ai echipelor de Divizia „A“ şi „„B“, arbitrii divizionari „A" şi „B", din Bucu­reşti, observatorii federali din Bucureşti. Şedinţa va avea loc în amfiteatrul centrului de per­fecţionare de la hotelul „Turist". JUCAŢI DIN TIMP NUMERELE PREFERATE ! Sansa multiple de frumoase succese : O AUTOTURISME „Dacia 1300* ® MARI SUME DE BANI, • EXCURSII PESTE HOTARE 10 extrageri -= 60 numere ! CU VARIANTELE DE 25 LEI PUTEŢI S OBTINE CISTIGURI LA TOATE EXTRAGERILE ultima zi de SIMBATA 7 PARTICIPAM - IANUARIE tragerea extraordinara PRONOEXPRES A NOULUI AN BANI, AUTOTURISME Si EXCURSII peste notare» OFERIT! $1 ttl0R DMfii B,lETE LA ActilslA TRAGEM TRADIȚIONALĂ MOSESST DE AVANTAJOASĂ puţini în runda a 17-a, doar 50 000.­­ Clasamentul oraşelor, alcă­tuit pe baza mediei de specta­tori, are următorul podium :­­ Craiova 18 400, 2. Galaţi 14 600, 3. Bucureşti 14 100.­­ Jucătorii celor 18 divizionare au expediat 3 632 de şuturi (2 474 gazdele — 1158 oaspeţii), dintre care 1 674 pe poartă (1164 gaz­dele — 510 oaspeţii). Cele mai multe şuturi s-au înregistrat în etapele a 3-a şi a 5-a : 242, iar cele mai puţine în runda a 16-a: 179. Podiumul şuturilor : L Di­namo 278, 2. Universitatea Craiova 232, 3. Steaua 211. Nu mai puţin de 10 echipe au reuşit „performanţa“ de a nu expedia nici un şut pe spaţiul porţii într-un joc: Dunărea C.S.U. — de 2 ori Sportul studenţesc, F.C. Ar­geş, A.S.A. Tg. Mureş, Politeh­nica Iaşi, S.C. Bacău, Chimia, Jiul, C.S. Tîrgovişte şi F.C. Baia .Mare — cîte o dată,­­ Cele 18 divizionare „A“ au utilizat 358 de jucători (pe teren au intrat însă 356, pentru că Biro­u şi Turcii au evoluat la cîte două echipe). Cei mai mulţi aparţin echipei Petrolul: 25, iar cei mai puţini a folosit F.C. Argeş: 16. Din cei 356 de divi­zionari „A“, doar 17 au la fic­tiv toate minutele, adică 1530 : Rednic, Cazan, Cristian, Stancu, Moiceanu, Căţoi, Ispir, Ursu­, Zare, Buturcî, Viscreanu, Avă­­danel,­­ Carabageac, Pisău, Mincu, Ignat şi Mureşan famb­i F. C. Baia Mare). Deci, un portar, 13 fundaşi şi 3 mijlocaşi. DIVIZIONARELE D V­IN CIFRE §1 COMENTARII ,\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V­­I 10. F.C. OLT • A obţinut 10 puncte acasă (a pierdut cele două puncte cu Steaua şi Universita­tea Craiova, cîte u­­nul cu Corvinul şi Chimia) şi 6 în depla­sare (cite unul cu Rapid, F.C. Baia Ma­re, Dunărea C.S.U. Galaţi, Petrolul, F.C. Bihor şi Politehnica Iaşi). © Golgeterii echi­pei : Iordache 3 go­luri, Kalla şi State — cîte 2, Bărbulescu, M. Popescu, Boricea­­nu şi Barbu — cîte unul, Niculescu (C.S. Tîrgovişte) autogol. © Jucători folosiţi : 19 — Ciurea, Căţoi, Katla şi State — cîte 17 meciuri, Bumbes­­cu, Matei şi Bărbu­lescu — cîte 16, M. Popescu şi Barbu — cîte 15, Eftimie 14, Boriceanu 13, Ior­dache 11, Prepeliţă 9, Ionaşcu 8, Minea şi Firănescu — cîte 6. M. Leţa 3, Chivescu 2 Niţu 1. © Podiumul remar­caţilor : 1. Bumbescu a fost trecut de 9 ori cu majuscule în case­ta tehnică: 2—4. Căţoi, Kalla şi Eftimie — cîte 7. © Cartonaşe roşii : nici unul. ¤ Cartonaşe galbe­ne : 19—11 jucători; cele mai multe : Prepeliţă 4.­­ Nu a beneficiat de nici o lovitură de fil­m; a fost sancţio­nată cu 2 penalty-uri, BUMBESCU ambele transformate.­­ A expediat 190 de şuturi (127 acasă — 63 in deplasare), dintre care 83 pe poartă (55 acasă — 28 în d­eplasare). 17 4 8 5 12-12 16 DEBUT ENERGIC, APOI EVON­AŢII OSCII AMTE © Comparativ cu cel din iarna trecută, după încheierea primei jumătăţi a precedentei ediţii de campionat, F. C. Olt se prezintă acum cu un bilanţ aproape identic : acelaşi număr de puncte (16) obţinute — la fel — din 8 jocuri acasă şi 9 in deplasare, singura diferenţă fiind poziţia inferioară din clasa­ment (10 în prezent, în loc de 9). 9 Cu un lot parcă mai subţire valoric decit cel din cam­pionatul anterior, în care noii veniţi (Minea, Iordache, Bori­ceanu, Barbu) n-au putut înlocui cu acelaşi randament pe ti­tularii plecaţi (Piţurcă, Iamandi, Şoarece), echipa lui Halagian a pornit totuşi energic în sezonul de toamnă (+4 în „clasamen­tul adevărului“ după 8 etape cu deplasări pe terenurile tuturor noilor promovate), pentru ca apoi să aibă o evoluție oscilantă, chiar contradictorie, continuind să acumuleze puncte afară, dar să le piardă surprinzător de ușor pe cele de acasă. • Punctul forte al echipei l-a constituit în ultima vreme apărarea (bine dirijată de Bumbescu, aflat în mare progres), cum rezultă, dealtfel, şi din numărul foarte mic al golurilor primite . 12. 9 In schimb, numărul de­ asemenea mult prea mic al go­lurilor marcate (tot 12) dovedeşte slaba eficacitate a atacanţilor şi mijlocaşilor acestei echipe, ca şi aportul ofensiv în scădere al unora dintre jucătorii titulari : Bărbulescu, Eftimie, Kalla. „Problema nr. 1“ la F.C. Olt rămîne aşadar găsirea sau for­marea unui vârf de atac veritabil, a unui golgeter autentic, de­opotrivă cu creşterea generală a eficienţei la finalizare.­­­­ preocupare sporită se impune şi pentru întărirea dis­ciplinei, avîrid în vedere numărul încă mare de cartonaşe a­­cumulate de jucătorii acestei echipe. Constantin FIRĂNESCU 11. CHIMIA RM. VILCEA 17 6 4 7 19-25 16 . A obţinut 13 puncte acasă (a pierdut două puncte cu Universitatea Craiova, unul cu Rapid) şi 3 în depla­sare (cîte unul cu C.S. Tîrgovişte, A.S.A. Tg. Mureş şi F.C. Olt). © Golgeterii echi­pei : Verigeanu 4 goluri, Udrea, Cara­bageac, Basna, Gîngu şi Ancuta — cîte 2, Alexandru, Verga, Iovan, Lazăr şi Palea — cite 1.­­ Jucători folosiţi : 20 — Telespan şi Carabageac — câte 17 meciuri, Pavel, Bas­no, Cincă, Iovan, Ancuta şi Verigeanu — cîte 15, Udrea şi Lazar — cîte 14, Preda 12, Neculcea 11, Alexandru 10, Ciupi­­tu 8, Vergu 7, Gîngu 5, Udrică şi Palea — câte 4, Roşea 3, Mîr­­zea 1. © Podiumul remar­caţilor : 1. Teleşpan a fost trecut de 9 ori cu majuscule în caseta tehnică, 2. Udrea 7, 3. Lazăr 6. • Cartonaşe roşii : Basno (etapa a 3-a). • Cartonaşe galbe­ne : 17­8 jucători ; cele mai multe : Cincă 4. • A beneficiat de 5 lovituri de la Hm: 1 transformate (Udrea 2, Basna), 2 ratate (Udrea, Gîngu), a fost sancţionată cu 5 pe­­nalty-uri, toate fiind transformate. TELESPAN ® A expediat 194 de suturi (132 acasă — 62 în deplasare), dintre care 89 pe poartă (65 acasă — 24 în deplasare). LOT NESCHIMBAT, RANDAMENT AMELIORAT 9 Dacă ar fi să privească doar prin prisma cifrelor bilanţ­­ul primei părţi a campionatului. Chimia are dreptul la oare­­cari satisfacţii. Dacă ne gindim că, in trecuta ediţie, ea în­cheia turul cu 13 puncte la activ şi cu 13 in clasamentul ade­vărului faţă de 16 puncte adunate acum şi nici un fel de pasiv in acelaşi „clasament al adevărului“. Sau locul 16 după întîiul semestru al ediţiei 1982/83 faţă de poziţia a 11-a in actualul clasament.­­ Un salt, indiscutabil, subliniat si de faptul că la Rm. Vilcea nu au venit, în vară, forţe fotbalistice deosebite. „Sin­gura noastră reală fortificare este tînărul Lazăr, care s-a în­cadrat rapid şi cu efecte pozitive în jocul echipei. Dar princi­palul ciştig, cu repercusiuni, directe in rezultatele de ansam­blu, se numeşte schimbarea atmosferei, seriozitatea şi munca majorităţii jucătorilor“, ne spunea Ion Oblemenco, antrenorul principal al vilcenilor. „ Se poate vorbi despre aportul constant al grupului mai vechilor titulari cu Basno, Teleşpan şi Carabageac în frunte, despre ascensiunea lui Verigeanu ca şi despre apariţia (amin­tită) plină de promisiuni a lui Lazăr. „ Un capitol special pentru Gîngu, jucător atit, de preţios pentru Chimia (dată fiind „subţirimea“ grupului de atacanţi), ■ care a avut neşansa să se reaccidenteze. Ştiindu-i voinţa, forţa cu care a luptat să se refacă, toţi (coechipieri, antrenori, con­ducători, suporteri) cred în reapariţia lui în teren. Ca şi noi.­­ Cea mai importantă restructurare de ordin tactic a re­prezentat-o trecerea de la exclusiva apărare „om la om“ la cea combinată cu „zona“. S-au făcut paşi spre adoptarea aces­tei modern sistem defensiv dar până la atingerea randamentului mulţumitor mai trebuie lucrat. Linia cea mai constantă şi mai utilă s-a arătat cea de mijloc, în alcătuirea Iovan — Ale­xandru — Lazăr — Carabageac. Ea a reuşit să suplinească acea amintită deficienţă de calitate şi cantitate a primei linii. Eftimie IONESCU

Next