Sportul, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 10591-10616)
1984-01-03 / nr. 10591
MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) toate ale vieţii economice şi sociale. In mod deosebit, in 1984 - odată cu creşterea, în ritmurile stabilite, a producţiei in toate ramurile economiei naţionale va trebui să acordăm o atenţie prioritară realizării programului energetic şi de dezvoltare a bazei proprii de materii prime, in vederea asigurării, intr-un timp cit mai scurt, a independenţei energetice a ţării, a satisfacerii într-o măsură tot mai mare din producţia internă a cerinţelor de materii prime şi materiale. Va trebui, de asemenea, să asigurăm îndeplinirea exemplară a programelor speciale, pe care le-am adoptat, privind ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii produselor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea consumului de energie şi materiale, sporirea eficienţei in toate ramurile economiei naţionale. Am acumulat puternice mijloace tehnico-materiale, dispunem de un important potenţial ştiinţific, s-a ridicat nivelul de calificare al oamenilor muncii. Important este acum să valorificăm cit mai bine aceste mari acumulări pentru obţinerea unor rezultate superioare, pentru trecerea la o nouă calitate a muncii şi vieţii poporului. In agricultură, am stabilit să obţinem o creştere importantă a producţiei vegetale şi animale, să intensificăm lucrările de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare - prevăzute în programul special adoptat în acest an -, incit să realizăm, în orice condiţii de climă, recolte sporite şi sigure, să asigurăm o bună aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare. Dispunem, şi in agricultură, de o bună bază materială, de muncitori, specialişti şi cooperatori capabili şi trebuie să facem ca 1984 să fie un an al recoltelor record, al desfăşurării largi a revoluţiei agrare in România ! In toate ramurile economiei naţionale, anul 1984 să marcheze o îmbunătăţire radicală a activităţii ! Să asigurăm sporirea puternică a venitului naţional şi înfăptuirea, pe această bază, a tuturor măsurilor pe care le-am stabilit privind creşterea veniturilor şi a nivelului de trai al oamenilor muncii - ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm. Să ridicăm la un nivel superior gindirea şi creaţia ştiinţifică, invăţâmintul, cultura şi arta, asigurind fiecărui om al muncii un orizont tot mai larg de cunoaştere şi pregătire profesională, tehnică, ştiinţifică şi culturală ! Să intensificăm activitatea politico-educativă pentru formarea unui om nou, cu o conştiinţă morală înaintată, să promovăm ferm, in toate domeniile, principiile eticii şi echităţii socialiste, ale umanismului revoluţionar ! Să acţionăm neabătut pentru perfecţionarea conducerii ştiinţifice a tuturor domeniilor de activitate, să întărim democraţia socialistă, revoluţionară, autoconducerea şi autogestiunea muncitorească, pornind, întotdeauna, de la faptul că societatea socialistă şi comunistă se construieşte cu poporul şi pentru popor ! Tot ceea ce făurim trebuie să servească poporului, bunăstării şi fericirii sale, ridicării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres, întăririi independenţei şi suveranităţii României socialiste ! Să facem astfel ca, In anul 1934, poporul nostru, acţionind in deplină unitate, cu spirit de înaltă răspundere, ordine şi disciplină, să-şi asigure o viaţă tot mai bună, ca patria noastră să cunoască o continuă înflorire, pe calea socialismului şi comunismului ! Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai României socialiste, In anul 1983 s-a ajuns la o agravare considerabilă a situaţiei internaţionale, la creşterea pericolului unui război mondial, care va deveni, inevitabil, un război nuclear. Au avut loc noi manifestări ale politicii de forţă, s-a intensificat cursa înarmărilor, s-a înrăutăţit situaţia economică şi s-au mărit decalajele dintre ţările sărace şi cele bogate. In mod deosebit, în ultimele luni, s-a agravat situaţia în Europa, ca urmare a trecerii la amplasarea rachetelor nucleare americane cu rază medie de acţiune în unele ţâri vesteuropene. Aceasta a dus la retragerea de la convorbirile de la Geneva şi la anunţarea de contramăsuri nucleare de către Uniunea Sovietică. Ne aflăm la începutul unei noi curse a înarmărilor nucleare, care pune in pericol existenţa a înseşi vieţii pe planeta noastră. Niciodată in istoria sa omenirea nu s-a aflat intr-o situaţie atit de gravă ! Pornind de la toate acestea, doresc să reafirm şi acum, in ajunul Noului An, hotărirea României de a acţiona cu fermitate, de a-şi uni forţele şi conlucra strîns cu toate statele şi popoarele, cu toţi cei care iubesc viaţa pentru a opri acest curs deosebit de periculos spre o catastrofă nucleară, pentru asigurarea păcii. Trebuie să se facă totul pentru ca S.U.A. să oprească amplasarea în Europa a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, iar Uniunea Sovietică să oprească aplicarea contramăsurilor nucleare de răspuns. In aceste condiţii, să se treacă la reluarea negocierilor sovieto-americane, in vederea ajungerii la un acord corespunzător, care să ducă, in final, la eliminarea rachetelor şi la eliberarea continentului de orice arme nucleare, la realizarea unei Europe unite, a păcii şi colaborării. In numele păcii şi vieţii, să acţionăm cu toate forţele, incit anul 1984 să determine o schimbare radicală a cursului evenimentelor in acest sens ! Popoarele, mişcările pentru pace din Europa - cărora poporul român li s-a alăturat cu întreaga sa forţă - trebuie să-şi facă tot mai puternic auzit cuvintul, să ceară să primeze raţiunea şi spiritul de răspundere, interesele păcii, ale apărării dreptului suprem al omului la viaţă, la pace, la libertate ! In acest spirit vom participa la Conferinţa pentru încredere şi dezarmare de la Stockholm, animaţi de dorinţa de a ne aduce întreaga contribuţie la întărirea încrederii, colaborării şi păcii pe continent. Vom acţiona cu toată energia pentru dezvoltarea colaborării dintre toate statele din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni intr-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi baze militare străine ! Vom milita pentru ca in întreaga viaţă internaţională să fie instaurate principiile egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Considerăm că, in actualele împrejurări internaţionale, trebuie făcut totul pentru soluţionarea pe calea paşnică a tuturor conflictelor şi problemelor litigioase din Orientul Mijlociu, din Asia, Africa, America Centrală şi din alte regiuni ale lumii. Vom depune, în continuare, toate eforturile pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice mondiale, pentru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare în lupta pentru afirmarea lor liberă pe calea progresului. Fie ca anul 1984 să ducă la intarirea conlucrării tuturor statelor, fără deosebire de orînduire, la creşterea participării lor active la soluţionarea problemelor complexe ce confruntă omenirea, in interesul fiecărei naţiuni, al păcii şi independenţei popoarelor ! Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai României socialiste. Să intimpinăm a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare naţională şi socială şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate în dezvoltarea economico-socială, nn toate domeniile construcţiei socialiste ! Să facem totul pentru a servi cauza generala a poporului, a bunăstării şi fericirii sale, a întăririi independenţei şi suveranităţii României ! Fie ca anul 1984 să marcheze progrese importante in eforturile popoarelor pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru înlăturarea rachetelor şi a oricăror arme nucleare din Europa, pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace ! Cu prilejul Anului Nou, vă urez din toată inima, dragi compatrioţi, noi şi noi realizări, satisfacţii depline in muncă şi în viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! „LA MULŢI ANI !“ ÎN NOAPTEA DINTRE ANI (Urmare din pag. 1) nimente din viaţa noastră : a 40-a aniversare a revoluţiei ...O mare masă comună, în formă de ...“, din primitoarea sală (gătită de ei înşişi, din vreme) din Poiană, reunindu-i pe alpinii Vili Podaru si Liliana Ichim. pe biatlonistii Vladimir Todască si Gheorghe Berdar, De fendistii Elena-Livia Keit si Ion Lungociu. Antren, urări de sănătate, după vechile tradiţii, dar mai ales urări de comportări cit mai bune, soldate cu puncte olimpice şi clasări în primii 10, la cit mai multe probe, pe pîrtiile de la Saraievo. Si le-au făcut unii altora şi, tuturor, familiile sau prietenii între care sportivi de ieri, ca Judith Dibar-Gohn sau Maria Cimpeanu-Cristea, soţiile Sunăm la Cluj-Napoca, dar baschetbalista Universităţii e la părinţi acasă. Deci. Braşovul : — La mulţi ani. Magdalena Pall ! — La mulţi ani ! . Si să fie mereu ca in noaptea cea mai frumoasă. — Cum a fost ea. în ce te priveste ? — Nemaipomenită ! Veselă, antrenantă, plină de zîmbet si speranțe. Am fost. impreună cu prietenul meu, George Jerebie, handbalist la Dinamo Brasov si Invitatul de onoare al familiei Romascanu. în cochetul său apartament din cartierul Militari, a fost Ionel Gancea, desigur cu soţia si fetita. Cei doi rutieri sunt colegi la Dinamo si la lot, sunt prieteni si... ar mai fi ceva, mărturisit de Mircea : „Pe Gancea îl văd următorul schimb de ştafetă, preluată de mine de la Vasile Teodor. Fiindcă... ei, da... va veni si clipa aceea.“ Pînă atunci însă, Romascanu e de un optimism cuceritor. Lăsîndu-se, conform tradiţiei, sorcovit de băiatul si mai ieri, un mugur al performantei. Acum, un nume afirmat in lumea gimnasticii ritmice. Si pentru că această afirmare (de trei ori locul 8 la mondiale şi de cinci ori bronz la „Cupa Interviziunii“) s-a produs în ’83, de bună seamă că familia muncitorească Stăiculescu, de pe strada bucureşteană cu nume sub semnul poeziei — Mugur Mugurel — s-a despărţit cu nostalgie de anul care a trecut. Dar pentru Doina, una dintre cele patru .,flori“ din casă, ce a fost a fost. ea e cu gîndul doar la ce IN ASTEPTAREA Dacă Ilie Năstase — angrenat si acum in numeroase turnee pe terenurile de tenis ale lumii — nu se află lingă ai săi atit cit ar vrea el si familia, marele nostru campion si-a făcut un frumos obicei de a veni acasă de eliberare națională și socială, antifascistă și antiimperialistâ și al XIII-lea Congres al P.C.R.". celor doi antrenori de la Probe alpine, Kurt Gohn și Dan Cristea. Un Revelion frumos ca oricare altul, mai scurt însă decit de obicei , în prima zi de ianuarie a urmat cel dinţii antrenament din 1984... Astfel au întîmpinat Noul An — împreună — componenţii loturilor de schi alpin, fond şi biatlon. „Chiar dacă disciplinele practicate sunt diferite, susţine secretarul adjunct al federaţiei, Ştefan Sava, lumea schiului trebuie să fie una singură, sudată sufleteşte, prietenă. Este tocmai ceea ce se petrece acum, în mimul rind, cu unii dintre cei ce ne vor reprezenta ţara la J.O. de la Sarajevo." (Ed. T.) în lotul national de tineret, la o logodnă, tot a unui sportiv. Aşa că vă imaginaţi cîte vise frumoase s-au făurit... Eu una, după satisfacţii pe toate planurile in '83, la Universiadă dar si la admiterea în Facultatea de chimie industrială clujeană, trag nădejde Intr-un an si mai bun, în care mai intîi si întii să fie pace, pentru a trăi, munci si învăţa în linişte, pentru a ne nutea întrece cu tinerii de pretutindeni în lupta dreaptă, onestă, sportivă, fetita lui, se simte tare proaspăt după cei mai multi kilometri rulaţi într-un an, cu victorii in etape, în tururi cicliste si în desemnarea intre cei mai buni sportivi români. Fascinat de .,Cursa Păcii“ isi doreşte, mai mult ca oricînd un loc de frunte în clasamentul general individual si o poziţie ci mai sus pentru echipa naţională. Si ar mai vrea să bată recordul în „Turul României“, cîştigîndu-l, adică, pentru a treia oară. Drept pentru care a ciocnit o cupă de şampanie, va fi. Şi cind toţi cei apropiaţi o îmbrăţişau la ultimul semnal al orologiului lul 1983, sportiva de la ,,Flacăra Roşie“ şi-a amintit din nou cuvintele antrenoarei Maria Ghică: „Ştim ce avem de făcut pentru a merge încrezătoare — împreună, probabil, cu Alina Dragan — la Los Angeles şi a ne întoarce cu medalie ! E foarte, foarte greu, dar in acest sport se simte un suflu nou si putem să-l folosim din plin“. Si Doina a zâmbit, cu focul sperantei in priviri. LUI... McENROE pentru a-şi petrece Revelionul lingă cei care îl iubesc atit de mult. Fericit că a mai trecut un an, iar el nu a... imbătrînit. Iliută — cum o dezmiardă si acum iubitoarea sa mamă—* a petrecut, deci, noaptea Anului Nou 1984 alături de familia sa, dar chiar (je inty ianuarie si-a programat ori un antrenament. împreună cu mai tînărul sau coechipier din echipa națaonală, Florin Segărceanu. Motivul . „Doresc să evoluez în echipa României, dacă voi fi în cea mai bună formă sportivă, in partida din ..Cupa Davis“, cu echipa S UA. Ideea aceasta a pus stăpinire pe mine chiar din clipa cind am aflat de rezultatul tragerii la sort. Va fi un meci de mare InptA deosebit de «Teu, dar nu trebuie să ne considerăm dinainte învinși, chiar dacă în fața fileului, ca parteneri de Întrecere, se vor afla McEnroe, poate Connors și alti tenismani de valoare. Echipa României, vă asigur, va lupta din toate puterile pentru ca rezultatul meciului să fie cit mai onorabil“ (L Gv.). TINEREȚE... De Revelion. Elisabeta Guzganu s-a aflat intre tineri de-o seamă, cum sunt, de pildă, Razván Tufán (cu care, se pare, a dansat cel mai mult) sau Sorin Jianu. Doloisti la Rapid, stelista simtindu-se la fel de bine ca atunci cind, după asalturile de pe planșă, merge alături, tot la „Floreasca“, la bazin, atrasă de focul cu mingea Deană. Gazda a aprins, in Pomul de iarnă, artificiile în cinstea unui an dorit de toată lumea senin si rodnic. Si atunci floretista a făcut lecămînt ~ „să mă pregătesc tare »„-tru Olimpiadă". Astfel incit să urce pe podiumul marii Întreceri, convinsă că se poate, după un ’83 al speranţei Împlinite in bună măsură prin medalia de aur a Universiadei de la Edmonton si bronzul mondialelor de tineret. Si mai speră Elisabeta Cuzganu să treacă alt examen dificil, admiterea la LE.F.S. Ii urăm succes ! GLASUL ROŢILOR DE TREN... ...a fost ascultat, în noapteanopţilor, de cinci bărbaţi care se îndreptau spre Austria, unde aveau de apărat culorile ţării, în Cupa Naţiunilor. Un Revelion mai puţin obişnuit- aşadar. Pentru mecanicul auto Dorin Degan, studenţii Gheorghe Lixandru, Cornel Popescu, subinginerul Costel Pietraru şi antrenorul Dragos Panaitescu. Fără confesii dar cu aceleaşi rînduri de dragoste de patrie, de dorinţă de ridicare a prestigiului sportului românesc şi pe ameţitoarele pîrtii de bob. Grupaj realizat de : Geo RAEŢCHI Foto : Dragoş NEAGU Ion MIHAICA FAMILIA SCHIULUI PACEA, GÎNDUL DIMTÎI TRICOUL GALBEN ŞI STARTUL... AMBIŢIILOR UN MUGUR, O FLOARE Familia Stăiculescu, in care Doina e una din cele patru flori /UmiNISIRĂrIA Di STAI LOTO-PRONOSPORI I1SFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA •TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1984 FAZA I : EXTRAGEREA I : 50 30 82 59 80 44 22 90 61 25 ! EXTRAGEREA a II-a : 47 15 52 78 38 49 2 24 21 75. FAZA a Il-a : EXTRAGEREA a Hl-a : 8 75 47 45 30 37 13 86 20 6; EXTRAGEREA a IV-a: 51 89 11 2 49 45 42 63 7 81 1 EXTRAGEREA a V-a : 6 55 54 15 17 60 48 49 68 53 ; EXTRAGEREA a VI-a : 9 29 69 66 56 59 11 3 22 63 ; EXTRAGEREA a VII-a : 59 16 43 66 85 65 81 51 69 37 ; EXTRAGEREA a VIII-a : 34 47 86 64 52 57 61 54 62 26 ; EXTRAGEREA a IX-a : 75 42 79 11 60 83 51 31 59 3 ; EXTRAGEREA a X-a : 55 61 65 30 42 56 86 28 44 6. ac„III_a. EXTRAGEREA a Xl-a : 14 78 30 51 66 6TI ) 58 . EXTRAGEREA a Xll-a : 13 73 24 87 45 86 51 16 11 4. FOND TOTAL DE CâȘTIGURI : 11.783.259 LEI. L,aaisiau puim«, Laureaţii anului fotbalistic 1983 ! SERIILE DOCTORULUI BOLONI nr. 1 al anului fotbalistic 1983! Cine ar fi putut anticipa această victorie cu numai doi ani în urmă, in seara de 11 noiembrie a anului 1981, 1—2 cu Elveţia, cind mureşanul lipsea pentru a 13-a oară consecutiv din echipa naţională ? I !I Despre Bölöni s-a scris mult. El e jucătorul trecut a-I proape întotdeauna cu litere mari in cronicile meciurilor. Uneori numele îi e scris cu li-I tere mici, dar atunci asta se întimplă mai ales din cauza unui cartonaş. Un cartonaş I care ii completează profilul de înger în viaţa de toate zilele (domnişoara, cum ii spu-I ne Silviu Lung) şi demon pe teren, ca să nu spunem cîine rău — expresia îi aparţine tot lui Silviu, mereu în admira-I ţia jucătorului care stă de pază mult în faţa porţii, la răscrucea drumurilor...I In seara de 25 decembrie, cineva a strigat din tribuna Polivalentă „Bravo, doctore!“. I Bölöni a tresărit. Dar nu pentru că tribuna i-ar fi amintit drumul de muncă in profesie, ci pentru că l-a uns cu adevă-I rat in fruntea echipei sale, așa cum se intimpla cu un alt doctor, Mircea Luca, *simbolul lui U“ In aceste puţine rinduri despre un jucător foarte, foarte cunoscut, cel mai nimerit ni se paresă-l reprofilăm in timp (ultimul deceniu) şi in spaţiu (pe dreptunghiul de gazon). „ A debutat în echipa naţională acum 9 ani, la 4 iunie 1975, inr preliminariile J.O. cu Danemarca (4—1), in compania celor care aveau să devină bine-I cunoscuţii Bastrup, Nansen sau Nielsen. A jucat doar zece minute, ultimele, luindu-i Iovul lui Dumitru. Să fi fost momen- I tul unui schimb de generaţii ? I In orice caz, echipa naţională părea să ducă dorul lui „Du-I mitră de la Guadalajara" în memorabilul lui rol de centrocampista de la diffesa, cum spun italienii. Şi Bölöni păreau să întrunească aceste mari calităţi ale cindva inimosului Dumitru. Dar startul avea să anunţe o serie scurtă. Doar trei jocuri. După care Bölöni revenea pe banca de la Tg. Mureş. Dar, în ultimul din aceste patru jocuri, s-a intîmplat să se producă marea infringere de la Blois, 10—4. (Nimeni nu $i-a asumat atunci rolul de cîine rău in faţa lui Platini, care a făcut apoi tot jocul echipei sale). După Bicis, valentin Sianescu părăseşte banca antrenorului. In aşteptarea lui Covaci, care venea de la Paris, Cornel Drăguşin, care a asigurat tranziţia celor 30 de zile, îl recheamă pe Bölöni, pentru meciul cu Scoţia de pe Hampden Park, simţind nevoia unui cîine rău la (de pe atunci) celebrul Dalglish. Rezultatul ? Un remarcabil 1—1, gol Crişan, în urma unei interminabile pase Dinu... La 24 martie, vine Franţa olimpică la Bucureşti. Revanşă pentru Blois, cu Platini in frunte. Dar Platini nu mai zburdă. Mai mult, omul său de pază, Bölöni, deschide scorul in minutul 10, anticipind — la virsta de astăzi a lui Rednic — un profil tehnico-tactic care va culmina in meciul cu Italia, de la Bucuresti si care va deschide in Cipru drumul spre Bratislava. La 6 octombrie 1976, pe stadionul Sparta din Praga, Bölöni inaugurează o mare serie de 23 de meciuri consecutive. Ultimul joc dinaceastă serie (2—2 cu Spania, la Craiova) e unul trist pentru Bölöni. E ultimul joc al lui Mircea Lucescu în echipa naţională. Ultimul joc al colegului de cameră... „Şi, din păcate, ultimul joc al lui Lung, pentru atita şi atîta vreme, din cauza celor două goluri pe nedrept trecute in sarcina lui, cind, de fapt...“ In meciul următor se renunţă la Bölöni pentru meciul cu Cipru (formulă Argeș), urmează o scurtă serie intermitentă, cu două momente notabile: Bölöni lipsește la meciul cu Polonia (0—3, prima infringere după 40 de ani), dar e prezent la meciul de la Neapole (1—2),pentru a deschide scorul (min. 52), în faţa lui don Enzo, care a avut atunci, pentru prima oară, revelaţia apărătorului-golgeter, pentru a ne declara, peste doi ani, pe terasă, la Lido, după meciul România—Suedia : „Oh, dacă Antognoni al meu ar gîndi ca Bölöni“. Bölöni joacă ultimul meci al seriei intermitente in Belgia, la 6 iunie (1—2 la Bruxelles), un joc foarte bun al echipei naţionale... După care urmează o neaşteptată serie neagră: 13 absenţe consecutive in echipa naţională... Reintrarea e legată de venirea lui Mircea Lucescu la echipa naţională. Ea se produce la 11 noiembrie 1981, în ultimul minut al meciului cu Elveţia la Berna (0—0). Un ultim minut simbolic, un fel de „să ştii. Toţi, eu nu te-am uitat, ne aşteaptă un drum greu şi, dacă o să ne ajute şi norocul, unul destul de lung...“ Povestea ultimilor doi ani e binecunoscută. Bölöni a fost omul de bază la neînfringeri şi la victorii. La vechea sa calitate de închizător pe tot frontul şi de golgeter (sic !), a adăugat-o, cu mare dezinvoltură, pe cea de conducător de joc, după forfaitul lui Bălăci. Ce ar mai putea face in plus un fotbalist ? Peste citeva luni, pe Orly, gazetarii francezi ii vor pune, desigur, clasica întrebare : „Cine eşti dumneata, monsieur Bölöni ?“ Şi Bölöni va răspunde : „Sunt un jucător care nu şi-a pierdut curajul... Am avut şi norocul să nimeresc in salonul de reanimare al doctorului Lucescu, am jucat de 69 de ori in echipa naţională şi am marcat 15 goluri... Sper să pot continua seria mea de 28 de jocuri consecutive, cu gîndul la un fost mare internaţional de pe malul Mureşului, Ghiţă Albu, care a avut o serie de 41 de jocuri. Sper să jucăm mai mult de trei jocuri in Franţa... Cu ajutorul echipei aş putea să sper să ajung la recordul lui Dinu... Mai sper să fac un joc bun contra lui Platini... Mai sper ca în Franţa să joace şi Bălăci, pentru ca totul să fie in regulă“. Bonne chance, monsieur Bölöni ! — vor spune francezii. Şi marea cursă a doctorului pe urmele lui Dinu şi Albu va reîncepe... loan CHIRILA DIVIZIA „A“ SUB LUPA STATISTICII S-a tras cortina peste scena primei divizii. Aflaţi timp de 17 etape în roluri principale, acum jucătorii primului eşalon fotbalistic au lăsat loc analizelor, comentariilor calculelor privind sezonul de primăvară, toate însă avîne la bază grăitoarele date statistice. Să încercăm să le trecem în revistă. 9 S-au marcat 358 de goluri, rezultînd o medie de 2,35 pe meci. Cele mai multe s-au înscris în etapa a 12-a : 2S, iar cele mai puţine în prima rundă şi a 17-a : 14 (deci cum a început aşa s-a încheiat prima parte a acestui campionat). Cea mai mare diferenţă între golurile marcate de gazde şi cele de oaspeţi s-a înregistrat în etapa a 2-a : 21—2, iar cea mai strinsă diferenţă în etapa a 4-a : 9—9. 9 Cîrţu. Lăcătuş şi Balint au reuşit să înscrie cite 3 goluri într-un meci. 6 Golg eterii în deplasare : Lăcătuş şi Coraş — cîte 5 goluri, Cămătaru şi Piţurcă — câte 4, Augustin, Terhes, Ignat, Grosu şi Verigeanu — câte 3. • Pe lista marcatorilor figurează 150 de jucători ; cei mai mulţi sunt în dreptul echipelor Chimia — 11, Universitatea Craiova, Steaua şi Corvinul — cîte 10, iar cei mai puţini aparţin Dunării C.S.U. , doar 6. In 17 etape am consemnat înscrierea a 5 autogoluri, cîte două aparţin ploieştenilor şi tîrgoviştenilor (nu aveau el destule greutăţi!), unul dinamoviştilor care Insă au beneficiat de două autogoluri, iar F.C. Olt, Steaua şi Corvinul de cîte unul. Din cele 153 de partide ale turului, 92 au revenit gazdelor, 38 s-au încheiat la egalitate, iar în 23 victoria a fost de partea oaspeţilor. Remarcabilă recolta oaspeţilor in etapa a 4-a, cînd au plecat cu 11 puncte din 18 (4 victorii şi 3 egaluri). In etapa a 10-a, gazdele s-au revanşat şi au obţinut 17 puncte. La partidele turului au asistat 1 641 800 de spectatori, cei mai mulţi s-au înregistrat în etapa a 4a: 156 000. Iar cel mai LA ŞEDINŢA DE ANALIZA a turului campionatelor divizionare „A" şi ..B“ 1983/’84, care va avea loc în ziua de 5 ianuarie 1984, au fost invitaţi : membrii biroului federal, membrii Comitetului federal din Bucureşti, colegiile şi comisiile F.R.F., preşedinţii comisiilor judeţene de fotbal, preşedinţii secţiilor de fotbal de Divizia „A“ şi „B“, antrenorii principali ai echipelor de Divizia „A“ şi „„B“, arbitrii divizionari „A" şi „B", din Bucureşti, observatorii federali din Bucureşti. Şedinţa va avea loc în amfiteatrul centrului de perfecţionare de la hotelul „Turist". JUCAŢI DIN TIMP NUMERELE PREFERATE ! Sansa multiple de frumoase succese : O AUTOTURISME „Dacia 1300* ® MARI SUME DE BANI, • EXCURSII PESTE HOTARE 10 extrageri -= 60 numere ! CU VARIANTELE DE 25 LEI PUTEŢI S OBTINE CISTIGURI LA TOATE EXTRAGERILE ultima zi de SIMBATA 7 PARTICIPAM - IANUARIE tragerea extraordinara PRONOEXPRES A NOULUI AN BANI, AUTOTURISME Si EXCURSII peste notare» OFERIT! $1 ttl0R DMfii B,lETE LA ActilslA TRAGEM TRADIȚIONALĂ MOSESST DE AVANTAJOASĂ puţini în runda a 17-a, doar 50 000. Clasamentul oraşelor, alcătuit pe baza mediei de spectatori, are următorul podium : Craiova 18 400, 2. Galaţi 14 600, 3. Bucureşti 14 100. Jucătorii celor 18 divizionare au expediat 3 632 de şuturi (2 474 gazdele — 1158 oaspeţii), dintre care 1 674 pe poartă (1164 gazdele — 510 oaspeţii). Cele mai multe şuturi s-au înregistrat în etapele a 3-a şi a 5-a : 242, iar cele mai puţine în runda a 16-a: 179. Podiumul şuturilor : L Dinamo 278, 2. Universitatea Craiova 232, 3. Steaua 211. Nu mai puţin de 10 echipe au reuşit „performanţa“ de a nu expedia nici un şut pe spaţiul porţii într-un joc: Dunărea C.S.U. — de 2 ori Sportul studenţesc, F.C. Argeş, A.S.A. Tg. Mureş, Politehnica Iaşi, S.C. Bacău, Chimia, Jiul, C.S. Tîrgovişte şi F.C. Baia .Mare — cîte o dată, Cele 18 divizionare „A“ au utilizat 358 de jucători (pe teren au intrat însă 356, pentru că Birou şi Turcii au evoluat la cîte două echipe). Cei mai mulţi aparţin echipei Petrolul: 25, iar cei mai puţini a folosit F.C. Argeş: 16. Din cei 356 de divizionari „A“, doar 17 au la fictiv toate minutele, adică 1530 : Rednic, Cazan, Cristian, Stancu, Moiceanu, Căţoi, Ispir, Ursu, Zare, Buturcî, Viscreanu, Avădanel, Carabageac, Pisău, Mincu, Ignat şi Mureşan fambi F. C. Baia Mare). Deci, un portar, 13 fundaşi şi 3 mijlocaşi. DIVIZIONARELE D VIN CIFRE §1 COMENTARII ,\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\VI 10. F.C. OLT • A obţinut 10 puncte acasă (a pierdut cele două puncte cu Steaua şi Universitatea Craiova, cîte unul cu Corvinul şi Chimia) şi 6 în deplasare (cite unul cu Rapid, F.C. Baia Mare, Dunărea C.S.U. Galaţi, Petrolul, F.C. Bihor şi Politehnica Iaşi). © Golgeterii echipei : Iordache 3 goluri, Kalla şi State — cîte 2, Bărbulescu, M. Popescu, Boriceanu şi Barbu — cîte unul, Niculescu (C.S. Tîrgovişte) autogol. © Jucători folosiţi : 19 — Ciurea, Căţoi, Katla şi State — cîte 17 meciuri, Bumbescu, Matei şi Bărbulescu — cîte 16, M. Popescu şi Barbu — cîte 15, Eftimie 14, Boriceanu 13, Iordache 11, Prepeliţă 9, Ionaşcu 8, Minea şi Firănescu — cîte 6. M. Leţa 3, Chivescu 2 Niţu 1. © Podiumul remarcaţilor : 1. Bumbescu a fost trecut de 9 ori cu majuscule în caseta tehnică: 2—4. Căţoi, Kalla şi Eftimie — cîte 7. © Cartonaşe roşii : nici unul. ¤ Cartonaşe galbene : 19—11 jucători; cele mai multe : Prepeliţă 4. Nu a beneficiat de nici o lovitură de film; a fost sancţionată cu 2 penalty-uri, BUMBESCU ambele transformate. A expediat 190 de şuturi (127 acasă — 63 in deplasare), dintre care 83 pe poartă (55 acasă — 28 în deplasare). 17 4 8 5 12-12 16 DEBUT ENERGIC, APOI EVONAŢII OSCII AMTE © Comparativ cu cel din iarna trecută, după încheierea primei jumătăţi a precedentei ediţii de campionat, F. C. Olt se prezintă acum cu un bilanţ aproape identic : acelaşi număr de puncte (16) obţinute — la fel — din 8 jocuri acasă şi 9 in deplasare, singura diferenţă fiind poziţia inferioară din clasament (10 în prezent, în loc de 9). 9 Cu un lot parcă mai subţire valoric decit cel din campionatul anterior, în care noii veniţi (Minea, Iordache, Boriceanu, Barbu) n-au putut înlocui cu acelaşi randament pe titularii plecaţi (Piţurcă, Iamandi, Şoarece), echipa lui Halagian a pornit totuşi energic în sezonul de toamnă (+4 în „clasamentul adevărului“ după 8 etape cu deplasări pe terenurile tuturor noilor promovate), pentru ca apoi să aibă o evoluție oscilantă, chiar contradictorie, continuind să acumuleze puncte afară, dar să le piardă surprinzător de ușor pe cele de acasă. • Punctul forte al echipei l-a constituit în ultima vreme apărarea (bine dirijată de Bumbescu, aflat în mare progres), cum rezultă, dealtfel, şi din numărul foarte mic al golurilor primite . 12. 9 In schimb, numărul de asemenea mult prea mic al golurilor marcate (tot 12) dovedeşte slaba eficacitate a atacanţilor şi mijlocaşilor acestei echipe, ca şi aportul ofensiv în scădere al unora dintre jucătorii titulari : Bărbulescu, Eftimie, Kalla. „Problema nr. 1“ la F.C. Olt rămîne aşadar găsirea sau formarea unui vârf de atac veritabil, a unui golgeter autentic, deopotrivă cu creşterea generală a eficienţei la finalizare. preocupare sporită se impune şi pentru întărirea disciplinei, avîrid în vedere numărul încă mare de cartonaşe acumulate de jucătorii acestei echipe. Constantin FIRĂNESCU 11. CHIMIA RM. VILCEA 17 6 4 7 19-25 16 . A obţinut 13 puncte acasă (a pierdut două puncte cu Universitatea Craiova, unul cu Rapid) şi 3 în deplasare (cîte unul cu C.S. Tîrgovişte, A.S.A. Tg. Mureş şi F.C. Olt). © Golgeterii echipei : Verigeanu 4 goluri, Udrea, Carabageac, Basna, Gîngu şi Ancuta — cîte 2, Alexandru, Verga, Iovan, Lazăr şi Palea — cite 1. Jucători folosiţi : 20 — Telespan şi Carabageac — câte 17 meciuri, Pavel, Basno, Cincă, Iovan, Ancuta şi Verigeanu — cîte 15, Udrea şi Lazar — cîte 14, Preda 12, Neculcea 11, Alexandru 10, Ciupitu 8, Vergu 7, Gîngu 5, Udrică şi Palea — câte 4, Roşea 3, Mîrzea 1. © Podiumul remarcaţilor : 1. Teleşpan a fost trecut de 9 ori cu majuscule în caseta tehnică, 2. Udrea 7, 3. Lazăr 6. • Cartonaşe roşii : Basno (etapa a 3-a). • Cartonaşe galbene : 178 jucători ; cele mai multe : Cincă 4. • A beneficiat de 5 lovituri de la Hm: 1 transformate (Udrea 2, Basna), 2 ratate (Udrea, Gîngu), a fost sancţionată cu 5 penalty-uri, toate fiind transformate. TELESPAN ® A expediat 194 de suturi (132 acasă — 62 în deplasare), dintre care 89 pe poartă (65 acasă — 24 în deplasare). LOT NESCHIMBAT, RANDAMENT AMELIORAT 9 Dacă ar fi să privească doar prin prisma cifrelor bilanţul primei părţi a campionatului. Chimia are dreptul la oarecari satisfacţii. Dacă ne gindim că, in trecuta ediţie, ea încheia turul cu 13 puncte la activ şi cu 13 in clasamentul adevărului faţă de 16 puncte adunate acum şi nici un fel de pasiv in acelaşi „clasament al adevărului“. Sau locul 16 după întîiul semestru al ediţiei 1982/83 faţă de poziţia a 11-a in actualul clasament. Un salt, indiscutabil, subliniat si de faptul că la Rm. Vilcea nu au venit, în vară, forţe fotbalistice deosebite. „Singura noastră reală fortificare este tînărul Lazăr, care s-a încadrat rapid şi cu efecte pozitive în jocul echipei. Dar principalul ciştig, cu repercusiuni, directe in rezultatele de ansamblu, se numeşte schimbarea atmosferei, seriozitatea şi munca majorităţii jucătorilor“, ne spunea Ion Oblemenco, antrenorul principal al vilcenilor. „ Se poate vorbi despre aportul constant al grupului mai vechilor titulari cu Basno, Teleşpan şi Carabageac în frunte, despre ascensiunea lui Verigeanu ca şi despre apariţia (amintită) plină de promisiuni a lui Lazăr. „ Un capitol special pentru Gîngu, jucător atit, de preţios pentru Chimia (dată fiind „subţirimea“ grupului de atacanţi), ■ care a avut neşansa să se reaccidenteze. Ştiindu-i voinţa, forţa cu care a luptat să se refacă, toţi (coechipieri, antrenori, conducători, suporteri) cred în reapariţia lui în teren. Ca şi noi. Cea mai importantă restructurare de ordin tactic a reprezentat-o trecerea de la exclusiva apărare „om la om“ la cea combinată cu „zona“. S-au făcut paşi spre adoptarea acestei modern sistem defensiv dar până la atingerea randamentului mulţumitor mai trebuie lucrat. Linia cea mai constantă şi mai utilă s-a arătat cea de mijloc, în alcătuirea Iovan — Alexandru — Lazăr — Carabageac. Ea a reuşit să suplinească acea amintită deficienţă de calitate şi cantitate a primei linii. Eftimie IONESCU